1,267 matches
-
că ne apropiem de Armaghedon, bătălia în care va trebui să luptăm pentru Domnul Dumnezeul nostru. Aloim sări în picioare și începu să gesticuleze. ― Ei nu! Să nu mă iei iarăși cu prostia aia despre menirea fiecărei societăți de a transcende propria istorie pentru a-L salva pe Dumnezeu! N-am înțeles niciodată chestia asta și am renunțat să mai încerc. ― Nu ai vrut să asculți... ― Ba am ascultat de nenumărate ori și tot n-am înțeles! Dacă vrei, pot să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fiind un apropiat al corpului celor O Mie de Voluntari, deși identitatea sa rămâne un mister. Sfântul Augustin din Hippona - personaj istoric, episcop creștin, teoreticianul cetății pământești și a cetății cerești, autorul tezei că menirea omului este aceea de a transcende istoriei pentru a fi alături de Dumnezeu pentru a întîmpina a doua venire a lui Cristos. A construit Alambicul de Dumnezeu. shu (mantie) - veșmânt kyrallian, personalizat încă din cei mai fragezi ani ai copilăriei, care are rolul de a a-și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întîi să comunici, el continuă să susțină valoarea nuanțărilor dintre cei doi termeni. Pentru R. Debray, actul de transmitere are o dimensiune simbolică indispensabilă ce rezultă din legătura deosebită pe care o creează între generații, dar pe care totuși o transcende. Debray se dovedește a fi ușor nostalgic, preferînd drept figuri dominante educatorul, profesorul, preotul, formatorul de conștiințe în raport cu categoriile de specialiști propuse de teoriile comunicării și ale mass-media, reprezentate de jurnalist, reporter, vedetă de televiziune. "Pentru a comunica este suficient
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pretextul că scandalizează cutare sau cutare ortodoxie. Scandalul de față e al Ordinii Morale. Ordinea publică presupune să faci să coexiste în pace credințe rivale; ordinea morală constă, dimpotrivă, în impunerea convingerilor unei comunități particulare tuturor celorlalte, căci anumite valori transcend autonomia consimțămîntului individual. Dar ce este transgresare pentru unii nu este și pentru ceilalți, și nu văd de ce ar trebui să naționalizăm anumite scandaluri privative în raport cu altele. Hic et nunc, o anumită ordine morală ar putea fi reinstalată, dar "de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-și practice propriul cult, dar interzice ca oricine să facă legea în locurile publice. Republica garantează autogestionarea sacralităților. Dar pentru a garanta respectarea acelui " Fiecare cu transcendența lui", trebuie ca agentul protector să fie el însuși recunoscut ca persoană care transcende aceste transcenderi particulare. Gestionarea spațiilor comune nu trebuie cedată nici unui interes sau fanatism particular, cu riscul de a se distruge ea însăși, căci nimeni nu poate fi în același timp judecător și parte vătămată. A susține că principiul de laicitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și etnicitate, iar pe de altă parte, o modalitate care caută să le subordoneze pe acestea două față de forțe macrosociale cum ar fi clasele sociale, procesul de raționalizare sau abordarea de factură universalistă. Concentrarea pe dimensiunea esențialmente simbolică a comunităților transcende toate aceste abordări dar se înscrie în cadrul aceluiași efort de interpretare/explicare/înțelegere. Accentul pus pe semnificație eclipsează problema căutării unei definiții, a unui model structural al comunității ca formă specifică de organizare socială deoarece structurile nu ar fi în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asta" (Frazer, 1999: 141). Ca exemple sunt amintite formațiunile recente ce au o identitate comunitară conștientizată, cum ar fi comunitatea homosexualilor, comunitatea feministă sau cea de afaceri. Înlesnirea ar veni și de la mijloacele media, care oferă posibilitatea constituirii unor forumuri transcend dimensiunea locală. Auto-reglementarea solicitată și, uneori, predicată de comunitariști este prezentă în cazul multor asociații voluntare, profesionale, comerciale, care nu reclamă dimensiunea locală. "Este de asemenea relevant că pentru mulți indivizi se constată o apropiere puternică de o comunitate (în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitățile sunt formațiuni sociale care angajează individul la nivelul identității sale și nu doar al preferințelor, ceea ce este interesant din perspectiva abordării noastre referitoare la congregare, care trebuie să aibă ca bază fondul cultural asemănător. Angajamentul prezent la MacIntyre poate transcende locul. Pentru Charles Taylor, baza esențială, liantul comunității este dat de înțeles, de semnificație, subliniindu-se "rolul constitutiv al evenimentelor istorice, al mișcărilor culturale și subculturilor în instituționalizarea înțelesurilor care sunt, la rândul lor, constitutive identităților sociale și relațiilor noastre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității într-un anume loc, transformând un spațiu într-o comunitate." (Frazer, 1999: 146-147) Chiar dacă dimensiunea locală este deosebit de importantă pentru reprezentanții comunitarismului politic, comunitățile locale nu sunt singurele comunități avute în vedere, ei referindu-se și la comunități ce transcend dimensiunea locală, ajungând într-un avânt cu nuanțe populiste până la națiune și chiar la întreaga lume. Sigur că o astfel de abordare poate fi și generoasă pe alocuri, așa cum apare la Mircea Vulcănescu, care privește comunitatea la nivel de maximă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de criterii pe baza cărora comunitățile ar putea fi distinse de acele entități care nu ar avea caracteristicile necesare pentru a fi considerate comunități. Acestea din urmă merg de la audiența la teatru sau aglomerațiile la cumpărături, până la structuri complexe care transcend dimensiunile rezonabile ale unei comunități cel puțin așa cum o prezentăm noi aici structuri statale sau suprastatale, națiuni etc. Un astfel de criteriu ar fi legat de faptul că "toate legile cosmosului, fizice, biologice și psihologice conspiră pentru a face astfel încât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
identificăm acele atribute esențiale ale oricărei comunități, Taylor (1989: 3) arată că, într-o comunitate, trebuie ca "relațiile dintre membrii unei comunități să fie directe și multilaterale iar ei să practice anumite forme de reciprocitate". Comunitățile se ridică deasupra sau transcend relațiile de tipul celor prezente într-o colectivitate care încearcă să persiste pentru a promova interesele diverse ale membrilor. Acesta este aspectul pe care comunitariștii caută să îl atingă prin acțiune, prin teorie sau prin exhortation. Există o schimbare de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cea mai mare măsură interesul sociologilor sunt cele legate de aspectul cultural și social. Tot aici vom putea identifica efectele cele mai importante și în cadrul celor două comunități. Globalizarea înseamnă din acest punct de vedere, emergența unei culturi globale ce transcende granițele culturilor locale. Bunurile culturale circulă peste tot în lume, iar fluxul lor nu mai ține seama de granițe între state, de diferențele rasiale, etnice sau de altă natură. Oamenii, indiferent de țară, încep tot mai mult să-și dorească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apare un atașament puternic față de pământ și un sentiment al timpului ciclic și local. Schimbări de status Statusul locuitorilor celor două sate este în cea mai mare parte a cazurilor, atribuit prin naștere, puțini fiind cei ce reușesc să-și transceandă condiția prin mobilitate verticală sau orizontală. Schimbări ale mobilității Aici se înregistrează schimbări specifice globalizării. Au existat perioade cum ar fi pe timpul regimului comunist, sau imediat după 1989 când s-au înregistrat creșteri deosebite ale mobilității, oamenii mutându-se la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
frontiere și limite În afara celor ale non-aderării la planul său. Fluid și viu În intersubiectivitate, se modifică În funcție de calitatea celor care Îl animă și sunt animați de el. Ba Întruchipează un spațiu existențial, locul și momentul În care individul se transcende Într-o experiență fizică În cadrul căreia Își mobilizează toate capacitățile În relația cu ceilalți și cu mediul. Persoanele formează ba-ul echipelor, care, la rândul lor, Îl constituie pe cel al organizației. Mai departe, interacțiunea cu consumatorii și utilizatorii serviciilor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
modelul să servească drept sursă de inspirație? Este el aplicabil la alte latitudini? Oare spiritul de samurai, care le animă și În care Își au originea, poate fi transpus altundeva? Poate avea această abordare particulară un impact care să-i transceandă originea? Dacă această cale japoneză este produsul unei anumite societăți, nu e mai puțin adevărat că ea răspunde unei provocări planetare comune. Oare valoarea de exemplu a modelului nu s-ar putea traduce și Într-un Îndemn la revizuirea culturii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dintre concepte, arcul peste timp, dacă ne referim la momentul apariției, respectiv la actualitate, Și în final nu putem decât să ne bucurăm că orizonturile temporale se pot comprima de o asemenea natură încât oferă stabilitate reglementării unor practici care transcend dincolo de transformările survenite în social. 3. Aspecte generale privind metodologia de cercetare în contabilitate Două mari curente filosofice au marcat Și marchează profund conștiința devenirii nobilei ființe care este omul - evoluționismul Și creaționismul. Un întreg ansamblu de teorii s-au
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
La general vorbind, conceptul de valoare este practic unul din subiectele investigațiilor filosofice. Înțelegerea conceptului de valoare este primul pas care ar trebui să fie făcut înainte ca teoria filosofică să fie aplicată la practica socială. „Valoarea este ceva care transcende preferințele mele personale, ceva ideal Și obiectiv, pe care eu nu pot să-l controlez” (Durkheim, 1911). Valorile exprimă ceva mai mult decât interesul personal, preferințe Și utilitate. O națiune, sau mai general o colectivitate are alte interese decât cele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
scrise. În practică, socializarea include captarea cunoștințelor prin apropiere fizică. Procesul dobândirii cunoștințelor se datorează interacțiunii directe cu oamenii; externalizarea - presupune exprimarea cunoștințelor tacite și transformarea lor În forme ușor de Înțeles de ceilalți. Această etapă presupune ca indivizii să transcende barierele interne și externe ale sinelui. În această etapă a procesului de creare a cunoștințelor, indivizii se dedică grupului și devin parte integrantă a acestuia. Totalul intențiilor și ideilor individuale fuzionează și devin parte integrantă a gândirii colective a grupului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
lui Dumnezeu nu ține de putere, nici de înțelepciune, nici chiar de infinitate, ci de iubire, de amor. Fiindcă singură iubirea e de ajuns ca să pună în lucrare toată infinitatea, toată înțelepciunea și toată puterea. Dumnezeu ne precedă și ne transcende, dar mai întâi și mai cu seamă în aceea că El ne iubește infinit mai bine decât iubim și Îl iubim noi. Dumnezeu ne întrece cu titlul de cel mai bun amant”. Pentru asta este însă nevoie de reducție, nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Platon nu se află într-o situație deloc comodă când se vede nevoit să submineze prestigiul artelor. Producând imagini mimetice, artiștii nu contribuie efectiv la cunoaștere. Dacă o imagine nu pretinde simultan și o valoare de adevăr (măcar prin ceea ce transcende imaginii în sine), atunci ea nu reprezintă o cunoștință. Și nu toate imaginile sunt, pentru acest motiv, cunoștințe. De la icoană la fantasmă nu e decât un pas - pe care, cel mai grăbit, îl face artistul. Aceste imagini (cu pretenția de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
reference to its political dimension. For Patočka Plato’s axis thinking represents „the care for the soul”. This is to be seen in the same time as an opening of the man before the world and before the realities that transcend the world and as well as a mediator between the two of them. From the idea of the care for the soul derives the scenario of The Republic as well as the effective responsibility of the philosopher capable to configure
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins În comunism, fără rezultatele scontate. Apelul sistematic al eugeniștilor la dihotomia „genii și mediocri” este o constantă a culturilor „schizoide” care acordă o importanță exagerată excepțiilor, absolutizând drepturile genialității ce transcende condiția „omului comun”, tratat, de exemplu, În tranziție ca „omul de pe stradă”, fără chip, fără nume și, adesea, fără importanță. În afara acestor spirite luminate a căror perpetuare genetică ne-ar fi mântuit, mai exista la antipod o categorie pe inocența
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
planificarea și intervenția statului.” ( HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002). Caracteristicile specifice asociate proceselor de dezvoltare socială în cadrul teoriei sistemului mondial arată fără echivoc că unitatea de analiză nu poate fi alta decât sistemul social (global) însuși, care, în cele mai multe situații, transcende realitățile naționale. Este adevărat că acesta poate fi studiat inclusiv la nivelul „micro”, intern al unei țări, și, de asemenea, dintr-un unghi de vedere exterior, deoarece sistemul social poate cuprinde mai multe țări sau regiuni întregi. Țările acestor regiuni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei Europe sociale armonioase sau respingerea Constituției europene). Multicentricitatea se referă la faptul că centrele tradiționale de putere - statul-națiune - devin fluide și își pierd masiv din influență și autoritate în fața noilor competitori reprezentați de firmele transnaționale, ale căror interese le transcend pe cele ale statelor-națiune și cetățenilor lor. În fine, fenomenele haotice se referă la conflicte sociale masive, dezastre naturale (inclusiv epuizarea unor resurse non-regenerabile), descoperiri și invenții. Din ce în ce mai multe voci, însă, arată că globalizarea se referă la o serie de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
am prezentat cazul relațiilor dintre Statele Unite și Canada, care au ajuns la stabilirea unei comunități de securitate pornind de la atingerea unor acorduri pe probleme punctuale. Prin dezvoltarea continuă a legăturilor, s-a ajuns în timp la construirea unei încrederi care transcende interesul național momentan. Un adevărat proces de socializare reciprocă, datorat multiplelor interacțiuni, a dus la construirea unei comunități de securitate. Un exemplu relevant din multe puncte de vedere este Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la origini o alianță politico-militară
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]