KorAP: Find »[drukola/base=transfigurat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...22 >

535 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

ale cărui dificultăți sunt... imense. Aporia, în accepțiunea greacă a termenului, ca și paradoxul, frecventează întruna acest gen de discurs"396. Misterul divin nu poate fi nicidecum tematizat logic, ci doar recunoscut sau adus în prezență. Într-adevăr, metoda antinomiei transfigurate pare să aibă o finalitate de tip apofatic, în sensul că duce la ne-dezvăluirea misterului, la sporirea tainei și măreției acestuia. Este o metodă de esență negativă, la fel ca și metoda apofatică. În plus, am văzut că metoda

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la teoria relativității și a cuantelor ca expresii fizicale ale unei cunoașteri dogmatice de tip antinomic "sunt mai degrabă dezvoltări în sens original

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de trăire mistică, un prilej de ecstazie intelectuală, nu de renunțare la rațiune. În sfârșit, dogma este un act al spiritului prin care misterul se potențează, iar nu o deltă în care se așteaptă grația divină a revelației. Metoda antinomiei transfigurate nu este o formă de spargere a censurii transcendente, nici dinspre individ (luciferic), nici dinspre transcendent, sub forma revelației. În afara acestor diferențe, care despart radical pe cei doi gânditori, cred că acuzația lui Ion I. Ică jr. este nefondată și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
prin actualizarea totală a uneia dintre laturile antagoniste, ceea ce înseamnă și potențializarea absolută a celeilalte, adică dispariția ei, la Lupașcu tot logica, în accepția ei dinamică, însă, este capabilă să mențină contradicția"540. În sfârșit, pentru Lucian Blaga metoda antinomiei transfigurate este o modalitate de raportare la acele realități care transcend cunoașterea și logica obișnuite și o formă de potențare a misterului lor. Pentru Ștefan Lupașcu, logica dinamică a contradictoriului are aspectul unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ceva să o mai poată face inadecvată, să o falsifice. Există însă domenii unde ea nu mai este valabilă. Acolo funcționează alte logici. Predicația complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei antinomiei transfigurate. Se poate spune că și în metoda blagiană este angajată un fel de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în această teorie a existenței, unele dintre antinomiile care au pus în dificultate cunoașterea își află o justificare și par să devină legitime. Prin aceasta, Mihai Drăgănescu se apropie oarecum de ontologia pe care o implică ideea blagiană a antinomiei transfigurate, precum și de ontologia lui Basarab Nicolescu, despre care va fi vorba în secțiunea următoare. În viziunea sa, ortoexistența cuprinde "două substanțe materiale primordiale": o materie profundă, o energie primordială, sursa substanței sau energiei din univers, numită lumatie, și o substanță

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dezvolta și el, spre sfârșitul secolului al XX-lea, o teorie filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai amplu, înscriind-o într-o paradigmă care abia acum pare să capete consistență. Logica terțului inclus și ideea nivelurilor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fi conceptualizat misterul fără să fie distrus. Răspunsul său era că terțul inclus poate sluji acestui scop. Lucrul acesta m-a determinat să văd cum Basarab Nicolescu închide practic o buclă pe care o deschisese Lucian Blaga prin ideea antinomiei transfigurate. Blaga urmărea o metodă care să dea seama de mister fără a-l distrugă. Urmărea o cale prin care să poată formula ceva ce transcende capacitatea noastră de cunoaștere, neraționalizabil. După ce am cunoscut ontologia și epistemologia transdiciplinarității, putem înțelege mai

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Lancrăm apăra metafizica, susținând că aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza ei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei eterogene, divergente sau contradictorii; b) o metodă specială de cunoaștere, menită să înfrunte anumite situații de limită, în care rațiunea își epuizează resursele; c) o formulă de integrare a paradoxurilor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o posibilă soluție de ieșire din această stare de criză 710. O a doua situație este legată de problema limitelor cunoașterii, a imposibilităților ei, sub semnul căreia stă, după câte se pare, ultimul secol

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este legată de problema limitelor cunoașterii, a imposibilităților ei, sub semnul căreia stă, după câte se pare, ultimul secol 711. Dacă aplicăm grila de lectură a lui Blaga, toate acestea pot fi privite drept limite ale intelectului enstatic. Metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii sunt modalități de răspuns la astfel de limite. Prin acestea, filosoful român arată că uneori limitele cunoașterii se pot transforma în căi speciale, provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar nu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
modalități de răspuns la astfel de limite. Prin acestea, filosoful român arată că uneori limitele cunoașterii se pot transforma în căi speciale, provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar nu numai prin metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii întâmpină Blaga aceste situații de limită din gândirea contemporană. Metafizica censurii transcendente nu este altceva decât o construcție filosofică menită să convertească limitele cunoașterii în acte constructive, integrând pozitiv condiția paradoxală și aparent tragică a omului. De

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
paradoxul devine factor stimulator și chiar cale a acesteia 716. Din expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca o prefigurare a unui mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva spiritului raționalizant. Prin postularea unei soluții transcendente, ea sugerează un tip de soluție, însă una mai aparte, care urmărește un nivel

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ideea rațiunii contradictorii, a lui Jean-Jacques Wunenburger. 5.3.1. Ideea complementarității Această idee a fost pusă în circulație de către Niels Bohr, în deceniul al treilea al secolului trecut, cam în aceeași perioadă în care Lucian Blaga inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Petre Botezatu, care a făcut din ideea complementarității "un principiu ordonator al operei sale"747. Printre aceste concepții se află și cea a lui Lucian Blaga cu privire la teoria cunoașterii luciferice și metoda antinomiei transfigurate 748. În acest sens, metoda antinomiei transfigurate este considerată drept o expresie dintre cele mai timpurii a valorii general-filosofice a principiului complementarității 749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a acestui principiu 750, sau chiar invers, adică principiul complementarității ca formulare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să nu distingă foarte clar ideea complementarității de alte interpretări ale dualității undă-corpuscul din microfizică. Astfel, într-o notă de subsol din Experimentul și spiritul matematic, asimila teoria duală cu privire la natura luminii a lui Louis de Broglie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice, decât de cea a lui Bohr. De altfel, teoria în care el recunoștea o posibilă aplicație inconștientă a metodei antinomiei transfigurate era cea a lui de Broglie, pe care apoi o identifica în mod greșit cu ideea complementarității. Metoda lui Blaga poate fi asociată doar cu spiritul mai larg al ideii complementarității, acela de care vorbea Anton Dumitriu, al unui nou

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o "coerență oarecum dinamică"782. Preluând o idee a lui Ferdinand Gonseth, Bachelard va numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul al XX-lea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a terțului inclus, exersată de Ștefan Lupașcu. De asemenea, metoda lui Blaga poate fi asociată într-o anumită măsură cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]