552 matches
-
iar apoi de a porni neîntârziat împotriva ghiaurului Ștefan și apoi să treacă prin foc și sabie Vilaietul Bogdania, precum era numită de turci pe atunci Moldova. Laiotă, pentru a-și păstra tronul, se supune turcilor. Ștefan, în înțelegere cu transilvănenii, îl alungă pe trădător și îl înscăunează pe Basarab cel Tânăr, numit și Țepeluș. Acesta însă este alungat de Suleiman Pașa, care-l reînscăunează pe Laiotă. Armata otomană, care aduna 100.000 de turci și tătari, alături de 17.000 de
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Rădulescu și-a început cariera de profesor și a apărut "Curierul Românesc". Moldova a urmat la scurt tip, după ce Asachi a început tipărirea revistei sale "Albina Românească". "Regulamentul" a dus la crearea de școli noi, dominate de figuri ale românilor transilvăneni exilați după ce își exprimeseră dezacordul legat de condițiile din Imperiul Austriac; acești profesori, care nu agreau modelele culturale franceze adoptate de societate (considerându-le nenaturale), s-au alăturat lui Ioan Maiorescu și August Treboniu Laurian. Naționalismul a fost impulsionat și
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
originar din Botoșani și numit vicar episcopal în principat. Extinderea dominației austriece asupra Transilvaniei se făcea și prin propaganda catolică, pentru ca monarhia să se consolideze cu ajutorul bisericii împotriva elementelor reformate și a populației române greco-ortodoxe. Convertirea la catolicism a armenilor transilvăneni nu era agreată de principele Apafi, care era protestant și astfel își pierdea influența. Încercarea lui de a-i lua pe armeni sub protecția sa a eșuat. În schimb, cum guvernul austriac condiționa obținerea de pămînturi și dreptul de a
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
unde exista o colonie armenească din 1658. Ambele localități au fost declarate în 1799, prin decrete imperiale, „orașe regale libere“, iar locuitori-lor armeni catolici li s-au acordat privilegii, permițîndu-li-se să se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și Dumbrăveni. Încă din 1689, ea își avea propriul jude cu trei asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată progresiv de consilierii săi, iar din 1757 au fost create
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
orașele transilvănene intens populate de ei, armenii, care, pe lîngă primarul și sfatul de bătrîni ales de ei, își aveau tribunalul condus de primar, judecau aici pricinile după primul cod civil armean, cel al lui Mkhitar Goș (sec. XIII). Armenii transilvăneni au adus o contribuție majoră la dezvoltarea comerțului internațional. Dacă împăratul Franz Joseph II îi aprecia pe cei din Dumbrăveni ca fiind „foarte importanți pentru mine prin comerțul lor", savantul francez Frédéric Macler nota în Raport sur une mission scientifique
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a primit mandatul în Camera Deputaților din Ungaria în circumscripția Biserica Albă pe 14 noiembrie 1873, votat de majoritatea populației locale românești. La 23 februarie 1869 a avut loc la Miercurea Sibiului o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, printre ei și Babeș, la care a fost creat „Partidul Național Român din Transilvania”. La 22 martie 1869 partidul a fost interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar Dimitrie
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar Dimitrie Cantemir afirmă în "Descriptio Moldaviae" (Berlin 1714) că moldovenii vorbesc aceeași limbă cu valahii și transilvănenii. Cantemir este primul care introduce ideea că anumite cuvinte românești au rădăcini dacice. În primii ani ai ocupației țariste de după 1812, peste 95% din populația regiunii era românească, iar limba română a fost acceptată ca limbă oficială în instituțiile basarabene
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugărește și ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect controversat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităților imperiale absolutiste în ianuarie 1847. În ziua de 2 februarie 1834 în biserica catedrală din Carloviț a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Șaguna. Atunci el a spus: "„Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
acea ocazie, păstrând limbajul epocii. Programa partidei naționale române din Ungaria și Transilvania stătorită în conferința electorală din Sibiu la 12-14 mai 1881. La 23 februarie 1869 are loc la Miercurea Sibiului o Conferință națională a fruntașilor pol-i-tici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Național Român din Transilvania. Istoria românilor din Transilvania, lupta pentru drepturile lor legitime, individuale și na-ți-o-nale constituie baza de la care a pornit PNR din Transilvania. Partidul Național Român din Transilvania militează pentru recunoașterea individualității Principatului
Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania () [Corola-website/Science/304100_a_305429]
-
anul 1854, la vârsta de doar 35 de ani, să fie numit consilier la Curtea Judecătorească Superioară a Transilvaniei. Vasile L. Pop a contribuit, în această calitate, la definitivarea legilor pentru organizarea justiției. Una dintre lucrările sale, deosebit de folositoare românilor transilvăneni, a fost "Îndreptariu în cauzele urbariale, compus pentru poporul român din Ardeal de un jurist practic". Această lucrare a reprezentat o contribuție de excepțională importanță pentru reglementarea cauzelor urbariale ardelenești, favorizând înțelegerea de către români a legislației în domeniu. Urcând din
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
și va ajunge actor la Teatrul Nottara din București. Până la absolvirea facultății, el va mai juca în câteva filme: va fi băiatul comisarului Patulea în "Cu mîinile curate" (1972), marinarul Mihu în serialul TV "Toate pînzele sus" (1977) și voluntarul transilvănean Coriolanus Brad în "Pentru patrie" (1978), primul și al treilea din aceste filme fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. Copia standard a fost finalizată la sfârșitul anului 1971. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.762.000
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”, de pe umărul drept în jos, pentru vătaf roșie, respectiv galbenă și albastră pentru armași. La încolonare, rujile și panglicele formau tricolorul românesc, interzis transilvănenilor în veacurile de vitregie istorică. Multe din pălăriile vechi ale Junilor Tineri poartă tricolorul în căptușeala pălăriei. Actualul steag al Junilor Tineri a fost confecționat în anul 1977, odată cu împlinirea centenarului Independenței, fiind confecționat din mătase de culoare roșie și
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
juridică, studiind la Facultatea de drept din Cluj. În primăvara anului 1848, valul revoluționar care cuprinsese Europa îi atrage și pe tinerii din nucleul universitar clujean. Tânărul jurist Alexandru Chioreanu, solidar cu clasa obârșiei sale, se antrenează în mișcarea românilor transilvăneni, în vederea emancipării lor sociale și naționale. Alături de colegii săi de generație, în frunte cu Avram Iancu, Alexandru Chioreanu participă, însoțit de oameni ai câmpiei ardelene, la Adunarea de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Cu acest prilej, el este desemnat
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
În politică s-a remarcat ca participant la Revoluția Română din 1848 și a susținut unirea și independența Principatelor. A susținut cu ardoare idealurile Școlii Ardelene și a rămas posterității ca un bun pedagog, un mare patriot sub spectrul iluminismului transilvănean și un bun portretist. A fost o fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut parte. Pentru Craiova, a fost ceea ce Ion Heliade-Rădulescu a fost pentru București. Barbu Theodorescu i-a făcut următoarea caracterizare: A pictat
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
arapului din Veneția", etc. O dată cu izbucnirea revoluției din 1848, după evenimentele de la Islaz, Heliade a plecat cu prietenii săi la Craiova, unde au fost primiți de către profesorii conduși de Ion Triffu și unde s-a citit Proclamația. Ca urmare, toți transilvănenii au fost dați afară din învățământ, administrația acuzându-i pe aceștia că în loc să se preocupe cu orele de învățământ, au luat parte la revoluție și au făcut propagandă acesteia. „Proscrișii” de la Craiova au fost: pitarul Constantin Lecca, serdarul Ioan Triffu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
și activitatea lui Lecca au început să se înmulțească, opera sa a început să fie pusă în lumina istoriei. Astfel, Constantin Lecca și-a păstrat un loc în memorie ca și un bun pedagog, un mare patriot sub spectrul iluminismului transilvănean și un bun portretist. Asemenea lui Gheorghe Asachi și Ion Heliade-Rădulescu, Constantin Lecca a fost pictor, editor, literat, tipograf și nu în ultimul rând profesor. Pentru a pătrunde în esență opera artistică a pictorului, trebuie ca aceasta să fie încadrată
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
scenariul. După discutarea scenariului, filmul a intrat în faza de pregătire în 1969. S-au început elaborarea și confecționarea decorurilor și costumelor (32 decoruri interioare, 37 locuri de filmare amenajate, 11.000 costume pentru figurație, militari austrieci, turci, valahi, moldoveni, transilvăneni, țărani; 15 costume ale personajului principal, prototipuri de armuri pentru oameni și cai, tunuri și armament individual de epocă etc.). Selecția pentru rolul voievodului român avea sa fie lungă și dificilă, Sergiu Nicolaescu având peste 128 de variante pentru rolul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
ci și în cercurile sibiene. Figurând printre primii membrii ordinari ai "Astrei", a colectat pentru această instituție diferite sume de bani din satele Mărginimii Sibiului. În 1861 a participat la lucrările Conferinței naționale de la Sibiu, susținând drepturile și doleanțele românilor transilvăneni. Ioan Măcelariu a fost un fervent susținător al "Școlilor grănicerești", în anul 1891 participând în calitate de delegat al Comitetului administrativ al Fondului școlastic la examenul de vară al școlii, donând suma de 5 florini pentru premierea elevilor. Liviu Ion Mănduc (n.
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, "Walachen" pentru "români". Roth justifica expresia: „...un popor întreg are dreptul sa spună cum vrea să fie numit.” (transilvănenii revendicaseră printre altele la Blaj, să fie numiți români și nu doar, de multe ori injurios, "olahi". Când Dieta de la Cluj a votat, în 29 Mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, ignorând revendicările și voința românilor majoritari în Transilvania, lui
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
Iulia din 1 decembrie 1918. În fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București. Ca recunoaștere a meritelor sale în procesul unificării, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18/31 decembrie 1919, să ocupe scaunul (rămas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din România
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
Balinț, Nicolae Vlăduț, Vasile Moldovean, adună legiunile pentru a organiza apărarea ultimelor puncte de rezistență ce au mai rămas, în Munții Apuseni. Spre mijlocul anului 1849 trupele maghiare sunt învinse de trupele țariste conduse de generalul Lüders, cu ajutorul miilor de transilvăneni organizați într-o armată de Avram Iancu. Începând cu 1850, pacea se restabilește și austriecii preiau încet-încet din nou controlul Ardealului. Membrii Comitetului încep să fie urmăriți spre a fi eliminați sau intimidați, dar Comitetul însuși continuă să existe.
Comitetul Național Român (1848) () [Corola-website/Science/308797_a_310126]
-
calitatea sa de cercetător la "Institutul pentru Cultura și Istoria Germană din Sud-Estul Europei" publicat o carte în care a analizat prezența scriitorilor Adolf Meschendörfer și Heinrich Zillich în literatura din al Treilea Reich, în care arată că „Simpatia autorilor transilvăneni Adolf Meschendörfer și Heinrich Zillich pentru Germania național-socialistă este mai presus de orice dubiu”. În 1936 lui Menschendorfer i s-a atribuit titlul Doctor honoris causa al universității din Breslau din Germania (astăzi Wroclaw, Polonia). Dr. phil. et jur. Paul
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
cumpărat terenul din strada Polonă nr. 194 (actualmente nr. 50), destinat construcției unei biserici. Achiziția s-a făcut pe numele Bisericii Romano-Catolice, deoarece autoritățile nu doreau ca Biserica Română Unită cu Roma să dețină proprietăți în Regatul Român. „[...] numărul uniților transilvăneni stabiliți în capitală era estimat a fi între și .” În anul 1909, de sărbătoarea sfinților Constantin și Elena (21 mai/3 iunie), arhiepiscopul romano-catolic Raymund Netzhammer a sfințit în acest loc piatra fundamentală a bisericii, asistat fiind de parohul românilor
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]