679 matches
-
fie considerată „evidentă” sau „de la sine Înțeleasă”. Această muncă de „transformare În rutină”, În aparență anodină, este extrem de prețioasă, pentru că ne face să participăm la ceea ce Peter Berger și Thomas Luckmann numesc „construirea socială a lumii”. Construcție identitară și paradigmă tranzacțională Gradul nostru de aderare este totuși, În mare parte, determinat de circumstanțe. Pentru a relua o terminologie clasică, creată de Robert Merton la sfârșitul anilor ’40, se pot avea În vedere cinci atitudini. Cea mai curentă corespunde scenariului adaptării sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
votul apare ca o adecvare mai mult sau mai puțin stabilă Între perceperea sau imaginea unui candidat și credințele sau preferințele partizane ale alegătorului. Suntem așadar confruntați cu un comportament care nu este „captiv” sau detașat de orice context, ci „tranzacțional”, În același timp structurat (cu referire la organizări simbolice) și supus fluctuațiilor (În funcție de tipul de scrutin, de miza consultării sau de gradul de mediatizare al campaniei). Vom conchide, În acord cu Raymond Ledrut, care, Într-o notă critică publicată cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoria țintei - comunicarea este unidirecțională); 2) perspectiva interacțională (teoria ping-pong-ului - fiecare protagonist este, pe rînd, emițător și receptor; răspunsul oferit de receptor îl determină pe emițător să reconfigureze codul, cu scopul de a controla mai bine actul comunicațional); 3) perspectiva tranzacțională (teoria spiralei - comunicarea este un proces dinamic de tip cauză-efect). În studiile dedicate limbajului, interacțiunea este o realitate fundamentală potrivit lui M. Bahtin, circumscrisă naturii duale (acțiune și reacție, în același timp) a comunicării umane. Se definește ca un proces de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cultural specific. Proxemica reprezintă studiul utilizării spațiului în relațiile interumane (în general, de către vorbitori în timpul comunicării verbale) și semnificațiile inerente acestei utilizări. Împreună cu kinezica și cu paralingvistica, proxemica studiază actele non-verbale (isoverbale, indiciale și metacomunicative). Noțiunea de "spațiu" ("psihosocial" sau "tranzacțional") se înrudește îndeaproape cu aceea de "teritoriu", cu diferența că teritoriul este fix, avînd un suport material, în timp ce spațiul este mobil, fiind legat de indivizi ca entități psihocorporale, și corespunzînd unei bule imaginare care îi înconjoară și care se deplasează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea relațiilor sociale și atitudinilor personale. Dezvoltarea teoriei actelor de vorbire a avut și ea un reflex în această tipologie, cînd intenția funcțională a locutorului a fost privită ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un cadru mai larg, fără nici o altă informație despre autor sau cititori: ele sînt pur și simplu ,,acolo”, ca niște tablouri pe care le poți lua sau lăsa unde se află. Ele diferă, cel puțin în grad, de simpla folosire tranzacțională a limbajului, ca atunci cînd cineva îți pune o întrebare sau face o cerere, o promisiune sau un avertisment: în aceste cazuri se așteaptă ca destinatarul să răspundă sau să acționeze în consecință. În acest caz, cîteva dintre constrîngerile firești
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
stîngace ar putea să ne conducă acolo... V. Mass-media expresive Destinatarul detronează emițătorul 93 Cele două modele ale lui Barnlund și ale lui Thayer prezintă o ruptură netă în raport cu modelele reprezentative. 1. Modelul lui Barnlund 94 Modelul lui Barnlund este tranzacțional, dar "orientat către destinatar"95. Barnlund exprimă clar ideea că întregul este în mesaj, în cuvintele nespuse pe care el le "cheamă" și, de asemenea, în toată atmosfera în care aceste cuvinte sînt spuse și ascultate. Aceasta este comunicarea. Comunicarea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cumpără o valută, iar decontarea tranzacției se face în termen de două zile după data tranzacției. Dacă ziua următoare tranzacției este o zi nelucrătoare, decontarea va fi efectuată în cursul următoarelor două zile lucrătoare. 15. Echivalentul în lei al valutelor tranzacționale pe piața valutară interbancara va fi calculat la un curs convenit de părțile contractante. Echivalentul în lei va fi decontat între băncile autorizate prin conturile de clearing deschise la Bancă Națională a României. În același timp, decontarea în valută se
HOTĂRÎRE nr. 9 din 10 ianuarie 1991 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 15/90 şi organizarea activităţilor de piaţa valutară în vederea trecerii la convertibilitatea leului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107488_a_108817]
-
de calc. a impozit. C. VAMA DE PLECARE Documente/ Documente/ Documente/ C. VAMA DE PLECARE Anexă 5 DECLARAȚIA PENTRU VALOAREA ÎN VAMA Nr. ....... din ............. 1. VÂNZĂTOR SPAȚIU b) Legătură a influențat prețul mărfurilor importate? └─┘ DA NU c) (răspuns facultativ) Valoarea tranzacționala a mărfurilor │ │ importate este foarte apropiată de o valoare menționată la │ │ art. 2.b) din Acordul privind aplicarea art. VII din GATT? DA NU În caz afirmativ, faceți precizări detaliate. c) │ │ se completează numai în cazul în care la întrebarea
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
de calc. a impozit. C. VAMA DE PLECARE Documente/ Documente/ Documente/ C. VAMA DE PLECARE Anexă 5 DECLARAȚIA PENTRU VALOAREA ÎN VAMA Nr. ....... din ............. 1. VÂNZĂTOR SPAȚIU b) Legătură a influențat prețul mărfurilor importate? └─┘ DA NU c) (răspuns facultativ) Valoarea tranzacționala a mărfurilor │ │ importate este foarte apropiată de o valoare menționată la │ │ art. 2.b) din Acordul privind aplicarea art. VII din GATT? DA NU În caz afirmativ, faceți precizări detaliate. c) │ │ se completează numai în cazul în care la întrebarea
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
cazul în care finanțarea este asigurată de vânzătorul mărfurilor, de o bancă sau de o altă persoană fizică sau juridică. Această decizie se aplică și în cazul în care mărfurile sunt evaluate prin aplicarea altei metode decât cea a valorii tranzacționale. Fiecare parte va notifică Comitetului tehnic de evaluare în vama dată de la care se aplică prezenta decizie. ------
DECIZIE nr. 367 din 16 iunie 1998 privind tratamentul dobânzilor în vederea determinării valorii în vama a mărfurilor importate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121138_a_122467]
-
plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția nu este exclusiv determinată de stimul, ci este produsul experienței în interacțiune cu stimulul. Percepția era definită de adepții acestei școli ca tranzacția dintre organism și senzația provocată. De asemenea, teoria tranzacțională a luat în considerare nu atît stimulul, cît relația sau negocierea ce are loc între subiect și stimul. Nici unul dintre cele două elemente implicate în tranzacție nu poate fi studiat separat. Astfel, proprietățile obiectului perceput sînt un produs al interrelației
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al diverselor populații la activarea iluziilor vizuale (nu prezența sau absența acestora), testînd ipotezele nativiștilor. Presupoziția lor de bază afirma că dacă percepția este influențată de învățare, pot exista diferențe ecologice și culturale în percepție, ca expresie a unui "funcționalism tranzacțional". Procesul iluziilor este funcțional în genere, susțin adepții acestei poziții, dar poate genera erori în cazuri particulare, din cauza nereprezentativității ecologice a situației (Nakamura, 2006, Pepperberg, 2008). Să parcurgem cîteva dintre ele. Ipoteza lumii verticalizante (the carpentered world hypothesis) pornește de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuie valorificate cu orice mijloace, inclusiv nonetice. într-o asemenea rețea de așteptări și conduite, regula socială (normativitatea) nu mai este transindividuală ("deasupra" individului), cum se stabilește în specia clasică a individualismului, proprie societăților cu democrație consolidată, ci este interindividuală, tranzacțională, articulată în funcție de interesele private și de resursele de putere de care dispun cei ce construiesc interacțiunile sociale. în individualismul autarhic "fiecare e cu fiecare" și realizarea de sine ține de capacitatea subiectului de a maximiza resursele de capital social informal
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia de reciprocitate și echilibru în relația interpersonală, precum asumarea raporturilor cu "egalii" (prietenii, co vîrstnicii); relaționarea tranzacțională (market pricing), ce subîntinde relațiile cu concurentul profesional, în particular, sau cu cel social, în general, pe baza unui calcul simbolic și a unei analize cost-beneficiu. Subiectul se poate confrunta, așadar, deopotrivă cu relații în care părțile sînt separate, dar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
DFP mare, în care se activează frecvent un conflict latent. Cooperarea între subordonați poate fi bazată pe solidaritate în culturile cu DFP mică, dar este dificil de obținut în cele cu DFP mare, din pricina încrederii interpersonale scăzute, "fluidității" și caracterului tranzacțional ce caracterizează normele sociale. 8.9.2. Masculinitate-feminitate (M/F) Dimensiunea se referă deopotrivă la măsura în care societățile încurajează sau descurajează modelul rolului masculin de realizare, control și putere, precum și felul în care culturile urmăresc realizarea scopurilor sinelui și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
participării /134 2. Abordarea contingentă /136 2.1. Situația: modelul lui Fiedler (1967) /136 2.2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) /138 3. Dezvoltări actuale în cercetare /139 3.1. Modelul schimbului /140 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional /141 Capitolul 10. Grupuri și echipe de lucru /145 1. Un precursor: Godin (1877) /145 2. Definițiile și structura grupurilor /147 2.1. Statut și rol /147 2.2. Afinitățile /148 3. Orientări teoretice: aplicațiile lor în organizații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
demonstrează cât de util este modelul schimbului. Totuși, psihologia socială a organizațiilor subliniază importanța grupurilor în organizații. Or, modelul integrează prea puțin această dimensiune, situându-și analizele la nivelul relației interpersonale. Sunt de dorit așadar unele evoluții. 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional Burns (în 78) a distins între două tipuri de lideri: liderii tranzacționali și liderii transformaționali. Leadership-ul tranzacțional poate fi apropiat de liderul pe care l-am descris în modelul schimbului (suprapunerea nu este însă totală, așa cum subliniază Bass
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
grupurilor în organizații. Or, modelul integrează prea puțin această dimensiune, situându-și analizele la nivelul relației interpersonale. Sunt de dorit așadar unele evoluții. 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional Burns (în 78) a distins între două tipuri de lideri: liderii tranzacționali și liderii transformaționali. Leadership-ul tranzacțional poate fi apropiat de liderul pe care l-am descris în modelul schimbului (suprapunerea nu este însă totală, așa cum subliniază Bass, 1999). Este vorba de un lider care recunoaște că salariatul are așteptări de recompensă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
integrează prea puțin această dimensiune, situându-și analizele la nivelul relației interpersonale. Sunt de dorit așadar unele evoluții. 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional Burns (în 78) a distins între două tipuri de lideri: liderii tranzacționali și liderii transformaționali. Leadership-ul tranzacțional poate fi apropiat de liderul pe care l-am descris în modelul schimbului (suprapunerea nu este însă totală, așa cum subliniază Bass, 1999). Este vorba de un lider care recunoaște că salariatul are așteptări de recompensă. El va avea grijă ca
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lider care recunoaște că salariatul are așteptări de recompensă. El va avea grijă ca aceste așteptări să fie satisfăcute dacă performanța salariatului este mare. În jurul sarcinii se operează deci o tranzacție care privește interesele imediate ale subordonatului. Pe lângă acest leadership tranzacțional, se constată existența unui leadership transformațional. Este vorba de un lider care recunoaște nevoile subordonaților (ca în leadership-ul tranzacțional), dar care încearcă apoi să le dezvolte. Pentru Bass (1985), el se caracterizează prin crearea unor acțiuni care-i incită pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dacă performanța salariatului este mare. În jurul sarcinii se operează deci o tranzacție care privește interesele imediate ale subordonatului. Pe lângă acest leadership tranzacțional, se constată existența unui leadership transformațional. Este vorba de un lider care recunoaște nevoile subordonaților (ca în leadership-ul tranzacțional), dar care încearcă apoi să le dezvolte. Pentru Bass (1985), el se caracterizează prin crearea unor acțiuni care-i incită pe salariați să depășească obiectivele și interesele proprii pentru a le asuma pe cele ale grupului și organizației, să-și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
caracterizează prin crearea unor acțiuni care-i incită pe salariați să depășească obiectivele și interesele proprii pentru a le asuma pe cele ale grupului și organizației, să-și realizeze potențialul maxim. Acest autor a dezvoltat un instrument pentru măsurarea leadership-ului tranzacțional și transformațional (MLQ, Multifactor Leader Questionnaire). Acesta era alcătuit la origine din 142 de itemi, reduși apoi la 73 și grupați în 5 scale. Trei scale permit evaluarea leadership-ului transformațional: • carisma: un lider care inspiră respect, care știe să arate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
important și transmite un simț al misiunii; • considerația: respectă pe fiecare, deleagă pentru a favoriza învățarea prin experiențe noi; • stimularea intelectuală: îi încurajează pe subordonați să gândească altfel, să iasă de pe cărările bătătorite. Favorizează inovația. Două scări permit măsurarea leadership-ului tranzacțional: • recompense: liderul le acordă dacă salariații respectă exigențele contractului depunând eforturi adecvate; • management prin excepție: liderul evită să dea noi directive dacă încă funcționează cele vechi. Subordonații nu schimbă metoda dacă scopurile sunt atinse. MLQ a fost utilizat în aproximativ
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sută de cercetări efectuate în contexte diverse (întreprinderi, armată, școli). O meta-analiză a fost realizată de Lowe, Kroeck și Sivasurbramanian (1996). Rezultatele stabilesc în mod clar că leadership-ul transformațional este legat de eficacitatea organizațională. Dimensiunea "recompense", care ține de leadership-ul tranzacțional, însoțește performanțele bune. Dar relațiile sunt mai puțin strânse decât cele observate pentru dimensiunile constitutive ale leadership-ului transformațional. Reiese, de asemenea, contrar ipotezelor emise de autori, că leadership-ul transformațional este la fel de răspândit în sectorul public ca și în cel privat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]