5,827 matches
-
a femeii. Am venit la doamna să mă ajute cu un document. Domnule Popescu, aici nu e punct de prim-ajutor. Nu intră fiecare cum îi place. Dacă doriți ceva de la referenta mea, vă adresați mie. Eu sunt cea care trasează sarcinile doamnei Noia. Izbi pe biroul Luanei registrele de sub braț. Tânărul tresări, se răzgândi, nu-i mai trebui nimic și fugi ca din pușcă. Nuța deschise un dosar, împrăștie foile peste tastatura referentei, fără să țină cont că ea lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Își neglijase îndatoririle de la cabinet și era restant cu somnul. Simțea o nevoie imperioasă de odihnă, de detașare. Va dormi și se va relaxa în vreme ce Luana, prea mult timp absentă, își va relua îndatoririle. Nu imediat și nu toate. Va trasa sarcini precise Sandei și Iulianei. În ziua următoare, în timp ce Luana îl aștepta ca pe Dumnezeu și el nu mai venea, vizită familia Darie. Ca de obicei, Victor nu era acasă și nevasta lui nu se dădea de ceasul morții din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
amănunt. Chiar dacă vremea aproape Îi ștersese din memorie chipul lui Johan, putea să se lipsească de el. Așa cum făcuse Întot deauna, Îi alcătuia Întreaga ființă imaginându-și cum ar trebui să arate chiar În acel moment. Totodată se stăpânea să traseze ultimele tușe ale portretului, care rămânea astfel fără ochi, fără buze, fără nas... știa el, desigur, că orice ar fi adăugat nu avea cum să fie altfel decât nepotrivit. S-a dus În spatele casei, unde, după cum Îi spusese Margaret, avea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Margaret se bucura de prezența lui, pentru că nu mai avea de ce să se gândească la Karl și la locurile pe unde fusese el. Uneori traseul plimbărilor era stabilit de prietenul ei, alteori mergeau la-ntâmplare. Nu mai simțea nevoia să traseze potecile nevăzute ale trecerii lui Karl prin orașul acesta frumos și rece. Era de asemenea Încântată că avea cu cine să vorbească englezește, o limbă despre care n-ar fi crezut nicio dată că ar putea să-i simtă lipsa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plasa acolo o vorbă, dincolo o exclamație, o întrebare, făcea afirmații, le nega, așa cum apărea ea fragilă, cu masca de bonomei întipărită pe chip, acționa neobosită, era mai mult un joc al imaginației până când găsea persoana căutată ce întrunea calitățile trasate de ea de la bun început. Atunci începea cu o adevărată măiestrie să țese în jurul individului fire invizibile, rezistente, să-l învăluie din aproape în aproape într-o plasă tot mai strânsă, mai sufocantă până considera că omul este neutralizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lingură, îi plimba căușul pe la rădăcina părului apoi presa și rotea peste model, iarăși freca căpușul lingurii la rădăcina părului și iar presa asupra lucrăturii, până când, pe hârtie, încet, încet se imprima desenul, grăsimea luată din păr pe căușul lingurii trasa formele mai bombate ale broderiei, ale lănțișoarelor de legătură, o copie fidelă, cenușie, a pajurii de pe rochia ei de mireasă ce urma să fie îmbrăcată a doua zi. În hol, sub ochii mamei, Ovidiu învăța să-și cultive răbdarea. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nici nu-și categorisea faptele zilei după principii creștine, bine, sau rău ea se gândea mai ales la cât de corect acționase pentru satisfacerea intențiilor sale, care erau părțile slabe asupra căror amănunte trebuie să insiste în următoarele zile. Își trasa așadar o linie de conduită și abia atunci își permitea să alunece în somn, împăcată. Bineînțeles că uneori punea mult suflet în acțiunile sale, nu precupețea absolut nici un efort și uneori avea descărcări emoționale reale, lacrimile ei din după amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
relațiile ei cu Dimitrie, el este cobaiul asupra căruia se face experimentul, este urmărit cu multă atenție, la sfârșitul zilei se completează fișa de observație. După o anumită vreme deja poți extrage niște caracteristici grafice și potrivit cu acestea îți poți trasa mai departe linia de conduită. Ea ținea să i se prezinte lui Dimitrie în ipostaze felurite, nu pentru că se instaurase o stare de necesitate, observase semne de oboseală, de iritare, nu, ea o făcea pur și simplu preventiv, planificat, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Mama mi-a zis „Nu plânge, puiu’ mamii! Sunt Fortărețele Zburătoare“. Am mijit ochii și m-am uitat la cer. Avioanele erau prea sus ca să le poți vedea cu ochiul liber. Nu se vedeau decât darele albe de vapori, parcă trasate cu creta pe cerul albastru. Și totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri mobile, metereze și steaguri ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Sanderson a spus că va fi. RYAN MITCHELL. Am traversat livingul, am intrat în bucătărie și-apoi am revenit în living, recitind scrisoarea. Ea nu te poate nici ajuta, nici apăra. Știu asta din proprie experiență. Lumina puternică a după-amiezii trasa un dreptunghi lunguieț pe covor și-o pasăre pirpirie cânta pe antena TV a casei de vizavi. Auzeam sunetul unei mașini la distanță de câteva străzi, din ce în ce mai slab pe măsură ce se îndepărta. Crăpăturile acestei lumi frânte se întindeau sub picioarele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acestea pe-un ton plăcut, de sfat imparțial, dar nu era greu să simți undele radioactive din încăpere. Gulerul tricoului mi se freca de gât și-l irita. Simțeam o oribilă îngrijorare viscerală față de ușurința cu care Randle acceptase termenii trasați de Primul Eric Sanderson, dorința lui de izolare completă, doar pentru a-și păstra dreptul exclusiv asupra descoperirii neobișnuitelor lucruri care se petreceau în capul lui. Eric nu voia să aibă de-a face cu familia sa, dar, la urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
înotase în curgerea ei și fusese luat de ape. Mi-am înfipt călcâiele bocancilor în dalele netede de gresie și am făcut un salt înainte pe podea, alunecând pe spate până ce-am ajuns în afara cercului de lumină și a perimetrului trasat de dictafoane. M-am ridicat în capul oaselor, strângându-mi cotul rănit la piept. Luxofagul zăpăcit se rostogoli înăuntrul buclei, o dată, de două ori, ca apa scurgându-se într-un sifon de chiuvetă, apoi își recăpătă controlul. Înotă înapoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
apă albastră, limpede ca sticla și ceruri necuprinse, fără umbră de nor. Un vis din Fragmentul becului, poate primul pe care-l aveam de săptămâni întregi. Alergam prin apa mării la ceas răcoros de seară. Văzusem felinarele tavernelor de pe plajă trasând dungi colorate peste valurile prăfoase. Fusesem, fusesem - deja visul se destrăma, întinderile lui luminoase, de mătase deșirându-se în emoții nebuloase, nori mici și colorați de sentiment, dispersați de mișcarea minții mele trezite la realitate. Așa se întâmplă întotdeauna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
încinse. Bum. Bum. Degetele mele peste literele groase, albastre ca cerul, ale titlului. Salt în insulele grecești: Ghid turistic. Tremurând, am deschis cartea... ... și-n ea am găsit un univers. O galaxie întreagă de stele făcute cu pixul, de orbite trasate cu creionul și de centuri astrale în cerneală, în jurul muzeelor și bărcilor și taberelor, nesfârșite grupuri stelare de bifări, cruciulițe, semne de exclamație și întrebare, toate înăuntru, deasupra sau în jurul listelor de taverne și pensiuni și baruri și orașe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ce? De ce fugeai? Imediat îți arăt. Fidorous împinse ușa. Spațiul dindărătul ei era cavernos, întunecat și nedeslușit, ca un hangar de avion noaptea. M-am uitat prostit. În partea opusă, pe podea, se vedea un cub mare cât o casă, trasat în întregime din lumină pâlpâitoare. — Doamne, am spus, năuc. Ce frumos e! Fidorous nu răspunse. Când ochii mi se obișnuiră, am văzut că efectul era posibil datorită unei adunături de rame de lemn înalte. Fiecare susținea unul sau mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
datorită faptului că literele sar de la extrema stângă la cea dreaptă, dar conexiunea se realizează astfel: Figura ??? — De la Z la L se realizează de fapt o mișcare la stânga și-n sus pe diagonală, așa că, pornind de unde am terminat prima săgeată, trasăm alta, aceasta pe diagonală în sus și spre stânga, uite așa: — Ai înțeles până aici? Amețit, mă forțam să pricep. — Întru totul, am mințit. — Bun. Aproape am terminat. A treia literă tradusă de tine este I. La origine, aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Aceasta e una dintre puținele litere care ne dau de ales. Putem fie să tragem încă o linie care să meargă pe diagonală în sus și la dreapta sau, sărind de la o margine la alta a tastaturii, putem hotărî să trasăm o linie pe diagonală în jos și la dreapta. Hai să zicem în jos. — Acum, S-ul se decodifică în S. Adică o linie orizontală de la stânga la dreapta... — Poftim. Ce vezi? M-am uitat la pagină și rotițele minții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
celui de-al doilea text, mai mic, dar cât se poate de distinct de primul. — Deci, Fragmentul becului ascunde mai multe? — Da. Cel puțin, e sigur că ascunde mai mult din ceva. M-am uitat la litera compusă din săgeți trasate cu pixul. — Din păcate, zise Fidorous, închizând caietele Fragmentului becului și dându-mi-le, acum nu putem să dedicăm mai mult timp acestei descoperiri. — Doctore, dacă aici se mai ascunde un text, trebuie neapărat să știu ce spune. Mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
În sfîrșit, porcul acesta mort! Bine cé l-au téiat! Șasa Îl bétea peste boț și nu murea. Dar acum a murit. Foarte bine cé a murit. Era un porc nesuferit. Dar acum, iaté-l aici, cu matele Întoarse. Tata a trasat cu cuțitul o téieturé pe burtă porcului, mai jos unde avea o umfléturé. Tata a tras un maț roșu-albéstriu care se vedea prin ceva alb, ceva de parcé ar fi stat la frig și matul se desprinse pîné sub coadé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Puterea a fost integral preluată de stînga, controlul asupra literaturii a devenit absolut. PMR (Partidul Muncitoresc Român) "s-a ocupat" de scriitori. Și cum s-a mai ocupat! La ședința de constituire a Uniunii Scriitorilor, din martie '49, Dej le trasa deja sarcini. Să scrie: "contra servilismului cosmopolit"; "contra culturii capitaliste intrate în putrefacție"; "contra imitării slugarnice a diverselor curente burgheze"; "contra izolării scriitorului de popor". Sadoveanu și-a pocnit pălmile. S-a jurat că va aplica linia, c-o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca să-ți lustruiești pantofii cu cremă franțuzească. Hada, în delir scriptic pentru Dumnezeu-Popescu și alți dumnezei de roșu, convenea. Ce încăpea în el, umflat ca un cauciuc de tir cum era? Păi citate din "Scînteia", mult Gherea, toate "temele majore" trasate de PCR, o baghetă de șuncă și o palincă pînă se crăpa de zece, orice număr de telefon util, "reconsiderările" de scriitori, ciorbe de burtă, dicționare de idei literare, Eugen Simion tot, neologisme prost-plasate, nenumărate cești TAPL cu cafea, interviuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în timp ce se apropie mama cu grupul ei gălăgios, ce tocmai se desfăta într-o partidă de râs. Miorlăiau în cor ca pisicile în călduri. Las-o în pace! Uite că-ți desenez eu portretul, aici pe nisip. Și începe și trasează cu degetul mare de la picior linii curbe: ovalul feței, ochii bulbucați, nasul mare și coroiat, buzele enorme și vălurite, bastonul milițienesc ce-i iese din gură ca un trabuc. Mama mea se mișcă grațios prin nisipul neînceput, ridică piciorul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vârful roșu aprins și coada cu irizări orange-verzui. Era pasărea colibri a ideii. În curs de formare, în refugiul din miliardimea secundei de după naștere. N-avea niciun sens să se întrebe cine e și de unde vine. Știa că are de trasat o cale și de finalizat un gând. Se putea spune că ceva o dirija, pentru că nesiguranța, teama de necunoscut, oscilațiile în luarea deciziilor îi dispăreau din momentul tentativei lor de conștientizare. Simți că... privirea nu-i mai era tulbure, limpezimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru a-i divulga victimizarea implacabilă de Vetă în pragul colapsului amoros, răsturnând astfel, prin acest final tautologic prin excelență, sistemul de valori în care suspansul adăugat ca suport în acest thriller unde criminalul devenea victimă, iar victima, terminator și trasându-se astfel linia de demarcație dintre lumină și întuneric. Sublim, s-ar putea spune, Othello rămânea cu averea pierdută, căsnicia dacă era cazul și de cele mai multe ori era distrusă, iar Desdemona, revigorată în spatele ușilor închise, devenea, încet dar sigur, posesoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
superioare, pe baza cărora se construise Universul, vuiau precum cascadele, precum valurile enorme stârnite de taifun în Arhipelagul Filipinelor și pe coastele zdrumicate ale Africii, un zumzet înfricoșător, ca al rachetelor lansate de NASA, dar nu erau rachete, ci supernove trasând lumina prin galaxii și globulele de toate culorile din fluidul străveziu al venelor și arterelor îngerului erau, de fapt, planetele strânse în grupuri, fiecare mănunchi de celule era matricea în mic a sistemelor planetare, a galaxiilor, metagalaxiilor, spermogalaxiilor, ovulogalaxiilor, umanogalaxiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]