2,801 matches
-
retrocedarea se va face cu acele condiții care decurg din propriile lor drepturi și obiceiuri și cu care ele, în vechime, s-au dat sub puterea turcă; în cazul refuzului Porții, să se revină la cererea de independență. În cursul tratativelor, mai precis, în mai 1772, la Constantinopol circula zvonul că Viena se străduia să frâneze încheierea păcii deoarece se temea că turcii vor accede la independența Principatelor. Neîndoielnic, austriecii erau preocupați în cel mai înalt grad de modul cum vor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
După cum se știe, lucrările congresului de la Focșani au fost rupte la începutul lui septembrie 1772. Vina a fost atribuită de unii lui Alexei Orlov care, aflând că a fost înlocuit de țarină cu un alt favorit (Vasilcikov), a părăsit intempestiv tratativele și s-a întors în fugă la Petersburg. Cauzele sunt însă mult mai adânci. Plenipotențiarii otomani - observa Andrei Oțetea - au acceptat libertatea de navigație pe Marea Neagră pentru ruși și independența tătarilor, cu rezerva ca Poarta să-și păstreze dreptul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că el i-a „îngăimat” pe boieri cu vorbe frumoase, deoarece nu putea „iniția pe acești domni în secretul intențiilor Înaltei Curți imperiale asupra viitoarei stări a Principatelor”. Sustrăgându-se sub pretextul că țara lor fiind sub stăpânire reală rusească, tratativele trebuiau duse prin canal rusesc. Așadar, delegații moldoveni (ale căror memorii s-au pierdut sau n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istorice și naturale ale țării. Ruperea negocierilor de la Focșani a fost însă urmată de succese militare și politice rusești care au impus reluarea conferințelor de pace, în noiembrie 1772, la București. S-a spus că, în această nouă fază a tratativelor, rușii și-ar fi micșorat interesul pentru Principate de teamă să nu ofenseze Austria, ceea ce este inexact. În aceeași lună, adică în noiembrie, rușii au smuls hanului Crimeei proclamarea independenței sub protecția țarinei și cedarea orașelor Kerci și Ianikale, punând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
teritoriului lor, cărora tinerii fruntași români le-au răspuns - după opinia lui Gh. Duzinchevici - în 1837, deci înainte de Câmpineanu, cu propuneri de colaborare în temeiul forței pe care le-ar fi oferit-o unirea Principatelor. Au fost apoi angajate binecunoscutele tratative cu Ion Câmpineanu, care ținteau, printre altele, și la unirea Moldovei cu Țara Românească. Activitatea partidei democratice a urmat și ea o curbă progresivă. La 27 februarie 1835, Metternich îl încunoștiința pe contele Bekendorff despre acțiunea și scopurile „Societății democratice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să asigure partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Czartoryski a elaborat un voluminos raport politic, cuprinzând și programul de acțiune a partidei, care prevedea, printre altele, și crearea unui stat reunind toate provinciile românești. Dealtfel, Adam Czartoryski a luat legătura cu fruntașii mișcării noastre naționale aflați la Paris, tratativele încheindu-se cu avansarea unor proiecte și măsuri precise: „reedificarea Daciei independente”, revenirea în țară a fruntașilor români în scopul dezlănțuirii simultane a revoluției în toate provinciile românești, ajutor din partea guvernului francez prin trimiterea unor reprezentanți energici etc. Evident, ideile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din instrucțiunile pe care i le-a înmânat M. Czajkowski, în care se sublinia obligația sa de a stabili, prin intermediul lui Lenoir, o înțelegere între slavi și români și alcătuirea unei federații slavo-române, din partea românilor urmând să fie angajați în tratative Al. Golescu și I. Câmpineanu, de a impune o înțelegere între români și emisarul otoman (Emin Efendi) cu respectarea capitulațiilor, de a trata prin Lenoir înființarea unei legiuni polone, de a scoate din țară pe democrații polonezi, de a impune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1849. În ceea ce-i privește pe români, fără să se desprindă de curentul ce cultiva ideile mai sus amintite, ei erau adânc preocupați de stabilirea unității de organizare și acțiune a emigrației, pentru a dobândi o poziție reprezentativă în tratativele cu fruntașii celorlalte popoare aflate în luptă. În toamna lui 1848, în zilele când Ubicini se afla la Constantinopol, nota Ion Ghica, „am elaborat împreună o schiță de organizare și de acțiune a emigrației”, care a fost însă respinsă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acordau cu acel principiu sacru. În cele din urmă, din nefericire prea târziu, realitățile tragice aveau să impună soluția respectării drepturilor naționale ale popoarelor. În căutarea ei au fost angajate negocieri în care polonezii au jucat un mare rol. Istoria tratativelor româno-maghiare, mediate de polonezi, este binecunoscută, încât ar fi inutil să ne oprim asupra ei pe larg. Vom aborda-o însă pe scurt, în măsura în care ea intră în obiectul studiului nostru. Din motive ușor de înțeles, și la care ne-am
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preciza că generalul subliniase că nu voia să se amestece în treburile politice fără știrea președintelui, adică a lui Kossuth. Bem spusese adevărul, de vreme ce i se interzisese să se amestece în chestiunile politice și apoi i se refuzase plenipotența în tratativele cu românii. Totuși, Bem n-a încetat să-și ofere bunele oficii pe lângă români. La 22 iunie 1849, N. Bălcescu îi comunica lui Ion Ghica că Bem „apără mult pe românii din Transilvania și Banat” și că îi promisese oameni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constat în minimalizarea voită a importanței lor pentru a adormi vigilența Porții. Orlov declarase chiar delegației otomane că insulele de la gurile Dunării sunt atât de puțin însemnate încât dacă sultanul i le-ar oferi lui personal, ar refuza cadoul. Mersul tratativelor indica o înclinare spre compromis. Cea mai complicată chestiune era cea teritorială. Lui Orlov i s-a dat libertatea să propună, în schimbul unor dobândiri teritoriale, o scădere de 2 milioane ducați a indemnizației de război otomane. Dacă turcii ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și evoluția operațiilor militare au constrâns Rusia să accepte negocierea la Viena a acelor condiții: statutul Principatelor și înlocuirea protectoratului țarist cu garanția europeană, libertatea de navigație pe Dunăre, neutralizarea Mării Negre și drepturile supușilor creștini ai Porții. După cum se știe, tratativele au evoluat pozitiv în punctele 1 și 2, Gorceakov (reprezentantul Rusiei) acceptându-le, fără chiar să se opună propunerii franceze de unire a Principatelor Române, propunere luată în discuție) care a confirmat cauza română ca problemă internațională. Conferința de la Viena
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Napoleon al III-lea de a continua, un război din care numai Anglia ar fi avut de câștigat, dar cu sânge francez. Rusia a știut să profite de această stare de lucruri, încât instrucțiunile către șeful delegației sale la tratativele de pace (Orlov) prescriau specularea neconvergențelor franco-engleze, dobândirea bunelor oficii ale lui Napoleon al III-lea etc. Pentru Rusia, clauzele tratatului de la Paris (30 martie 1856) erau mai apoape de previziunile optimiste, decât de cele pesimiste. Totuși, ea a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndreptățire, că „nu există trăsătură mai frapantă în politica Rusiei decât această tradițională statornicie nu numai în țelurile ei, ci și în mijloacele folosite pentru realizarea lor. În actuala problemă orientală [1853-1856 n.n.] nu există nici o complicație, nici un fel de tratative, nici o notă oficială care să nu poarte pecetea repetării unor pagini de istorie cunoscute”. În perioada dată, principalele țeluri ale politicii externe ruse constau în asigurarea preponderenței în bazinul Mării Baltice, a hegemoniei în Europa centrală și de sud-est, controlul strâmtorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să vină... Octav: (știe că e descoperit) O.K. Să mergem! (de fapt îi cam scoate din scenă...) Tomy: (rîzînd) O.K. Vampiri nu aveți? Nae: Întreabă dacă n-ai și vampiri... Octav: Nu. Deocamdată n-avem... Dar sîntem în tratative cu cei de la "Vampir club"... Așa că data viitoare facem și-un număr de supt sînge. (Scoțianul pleacă prăpădindu-se de rîs; Nae e obosit.) Nae: Auzi, Octăviță, tu, de fapt, ce dracu' faci aicea?! Octav: Altul la rînd! Hai, Năică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
patronale au următoarele atribuții (conform Legii nr. 62 /2011): a) reprezintă, promovează, susțin și apără interesele economice, juridice și sociale ale membrilor lor; b) promovează concurența loială; c) desemnează reprezentanți la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă, la alte tratative și acorduri în relațiile cu autoritățile publice și cu sindicatele, precum și în structurile bipartite și tripartite de dialog social; d) elaborează și promovează coduri de conduită în afaceri; e) promovează principiile responsabilității sociale; f) asigură pentru membrii lor informarea, facilitarea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
la diferite niveluri cu organizațiile sindicale. Patronatul apare ca partener de dialog social în următoarele situații (Ciochină - Barbu, I., 2006): a) la negocierea contractului colectiv de muncă, la toate nivelurile, caz în care, cu excepția negocierii de la nivelul unității, participă la tratative numai asociațiile patronale reprezentative. Evident, că în situația în care se desfășoară o negociere la nivelul unității, patronul, prin reprezentantul său, urmează a ține cont și de opțiunile generale ale asociației patronale din care face parte; b) la întocmirea și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
la realizarea lor; ei au fost cei care au conceput acțiunea, strategia realizării ei și au formulat mandatul, dar tot ei l-au și îndeplinit. Ei au fost actorii acțiunilor diplomatice, prin faptul că, după caz, au inițiat și organizat tratativele, au purtat discuțiile, care, de regulă, au fost extrem de complexe și delicate adesea, din cauza naturii problemelor cu reprezentanți ai altor state și au ajuns să le încheie într-un mod strălucit și avantajos pentru statul român, sau respectiv, prin prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de adăugat. Ca membru al delegației, prezent în toate fazele în care s-au desfășurat acțiunile de negociere, am de gând să relatez și unele momente care nu apar consemnate în arhivă și care atestă că noi cei implicați în tratativele pentru un asemenea act al diplomației române eram nu numai negociatori poate rigizi și inflexibili, apăsați de răspunderea pe care ne-o asumam, ci și oameni (cu tot ceea ce este omenesc cu plusuri și cu minusuri) astfel că, în această
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în spiritul rezoluției nr. 19 din octombrie 1956 a Crucii Roșii. Stabilirea de relații diplomatice poate lua oricare din formele propuse de Partea română, inclusiv o declarație de presă. Textul de presă ar putea fi asemănător cu cel din cazul tratativelor cu URSS (1955) cuprinzând reafirmarea dreptului unic de reprezentant al poporului german. Această declarație să fie făcută sub forma unei scrisori, iar Partea română să-și poată reafirma poziția . Minuta din 9 ianuarie 1967. Răspunzând la propunerile vest-germane prezentate, dl.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diplomatice și oficializarea lor Vizita la Bonn a ministrului afacerilor externe român, Corneliu Mănescu a avut loc în perioada 30 ianuarie 3 februarie 1967, el fiind însoțit de către o delegație constituită din diplomați (Anexa II). Programul vizitei cuprindea: convorbiri și tratative între cei doi miniștri de externe (unele documente au fost definitivate, chiar în cursul acestor întâlniri), iar acestea au avut loc în primele zile la Bonn; primirea șefului diplomației române, la Cancelarul vest-german; vizite în landurile Renania de Nord-Westfalia și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Harold Wilson și-a dat demisia pe neașteptate, în locul lui fiind ales James Callaghan. Problema vizitei de stat aproape că fusese dată uitării, când, în aprilie 1978, fiind Însărcinat cu afaceri a.i. (ambasadorul Pretor Popa se afla la București pentru tratative economice), am fost invitat la Foreign Office de către Directorul Protocolului și mi s-a transmis că partea britanică propune ca vizita de stat în Marea Britanic să aibă loc în perioada 13-16 iunie 1978. Imediat, au început pregătirile și vizita
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
iunie 1934, regele Carol al II-lea și Guvernul român l-au autorizat pe ministrul de externe Nicolae Titulescu să acționeze în vederea reluării relațiilor diplomatice, întrerupte cu Rusia în cursul primului război mondial. La 8 iunie 1934, au avut loc tratative între N. Titulescu și M. Litvinov, ministrul de externe al URSS, în cursul cărora cei doi reprezentanți diplomatici au căzut de acord "asupra tuturor condițiilor" stabilirii relațiilor diplomatice între cele două țări vecine. Cu acel prilej, între cei doi diplomați
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
gazelor direct, de către Gazprom, instituției de specialitate din România, ANREN, nu prin intermediul unor firme străine care majorează prețul și adaugă comisioane consistente și care, potrivit unor surse, ar fi împărțite și cu parteneri români, din anul 2002. Vor trebui duse tratative de către negociatori profesioniști, cu experiență în conducerea unor asemenea discuții și care să fie, totodată, și patrioți. b) Va trebui apelat și la soluția construirii, împreună cu Gazprom, a unor rezervoare pentru gaze naturale, care să permită stocarea unor cantități în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]