3,444 matches
-
sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea, În timpul represiunii voalate a lui Ceaușescu, este o experiență istorică traumatică, ce nu știu dacă ne lasă libertatea de a jongla cu ea ușor, de a o transforma rapid În subiect de teză de doctorat, În subiect de licență, În temă de conferință. Pe de altă parte, mă Întreb: Și ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reactive) tulburările psihice și emoționale, personalitatea dizarmonică, consumul de alcool și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții. • Modelul ecologic plasează problematica violenței domestice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sindromului de falsă memorie. Dar este greu de spus dacă traumele din copilărie, inclusiv cele sexuale, care au fost reprimate, pot fi apoi corect reamintite. Cercetările arată că sunt valabile și sindromul falsei memorii, precum și recuperarea prin terapie a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are însă și conotații sociale mai largi, existând o legătură statistică pronunțată între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puterea lui:/ «Nu-i vită omul ci-i dator să aducă lumină lumii/ și să alunge ceața!»/ Mândrii cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ izbucniră în râs.” Consecința cea mai directă este un regim schizoid, vital și în același timp traumatic pentru respirația poemului. Schizoidia este explicitabilă printr-o serie de cupluri tensionate și antinomice, descompunând cele două sintaxe care intră în compoziția poeziei lui R.: obscurizare versus discursivitate, „comedia literaturii” versus comedia realului, obsesia ultraliteraturizantă, mallarmeeană, a Cărții versus obsesia
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
este fructul imaginației și al reflecției. Iubirea devine în felul acesta mijlocul de a atinge miraculosul, le merveilleux, cuvânt-cheie și punct de sosire al oricărei creații suprarealiste. Moartea moartă este negarea morții „cu o singură dimensiune”, acea „moarte grosolană, naturală, traumatică și mai castrantă chiar decât nașterea pe care o reflectă și o completează”, moartea ca obstacol, ca opresiune, ca tiranie, ca limită, ca inamic personal. Cele cinci tentative de sinucidere descrise în continuare, însoțite de comentarii și de texte grifonate
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
a trăi, moartea reprezintă o ruptură, un act ireparabil și ireversibil. Aceasta este o preocupare care se desfășoară În câmpul conștiinței de sine a eului personal. Grija de sine este legată de teama de moarte a propriului eu, de conștiința traumatică a pierderii/dizolvării propriei sale individualități. În acest context ideea morții se raportează la conștiința realistă a actului morții, ca eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de sine este legată de teama de moarte a propriului eu, de conștiința traumatică a pierderii/dizolvării propriei sale individualități. În acest context ideea morții se raportează la conștiința realistă a actului morții, ca eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În fiecare seară” - 44). În trei pagini, revenirea dnei Zerlendi Îl readuce În zona familiarului măcar În sensul În care ceea ce-i spunea fiica ei despre un „blestem”, ca și slujnica Arnica puțin În urmă, nu este decât o invenție traumatică. Nici nu va fi un blestem, ci o consecință logică și firească. Însă naratorul e și mai mult atras de Zerlendi, căci descoperise totuși, Înaintând În lectura caietelor, „o simplă Însemnare, pe prima pagină a unui caiet de exerciții”, care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări. El
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mediu, la viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele expuse până acum, bolile psihice au o etiologic complexă, multifactorială, reprezentată prin: leziuni organice cerebrale, care generează sindromul psihoorganic cerebral; stări confuzionale cu o etiologie multiplă: toxice, traumatice, tumorale, infecțioase, metabolice, medicamentoase, emoțional-afective; demențe, provocate de leziuni organice cerebrale; arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale medicamentelor neuroleptice. Factorii cu risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală pot acționa în diferite perioade ale existenței individului și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Suport emoțional inadecvat Lipsa asistenței de specialitate Intervenție de specialitate inadecvată 3. Psihoigiena grupelor populaționale persecutate și a persoanelor refugiate Majoritatea autorilor au descris diferite tulburări psihice, somatice și psihosomatice la această categorie de populație. A. Kardiner vorbește despre „nevroze traumatice” și despre „sindromul traumatic patologic” ca despre o tulburare a sinelui în relațiile cu lumea, caracterizată prin următoarele aspecte: instabilitate, tulburări de somn, coșmaruri, reacții de tip exploziv. Se notează schimbări de personalitate cu consecințe asupra conduitei și a vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asistenței de specialitate Intervenție de specialitate inadecvată 3. Psihoigiena grupelor populaționale persecutate și a persoanelor refugiate Majoritatea autorilor au descris diferite tulburări psihice, somatice și psihosomatice la această categorie de populație. A. Kardiner vorbește despre „nevroze traumatice” și despre „sindromul traumatic patologic” ca despre o tulburare a sinelui în relațiile cu lumea, caracterizată prin următoarele aspecte: instabilitate, tulburări de somn, coșmaruri, reacții de tip exploziv. Se notează schimbări de personalitate cu consecințe asupra conduitei și a vieții individului. Efectul persecuțiilor îndelungate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie să considerăm accidentele niște evenimente surpriză care, indiferent de cauzele sau de natura lor, au aceleași efecte nocive asupra victimelor. Ele produc în primul rând un șoc psihic de diferite forme și intensități (emoțional, stupoare, stări confuzionale, comă), leziuni traumatice corporale (contuzii, fracturi, rupturi de organe interne, hemoragii), tulburări cardio-respiratorii, moarte. De regulă, aceste tulburări generate de accidente se însoțesc ulterior de diferite grade de invaliditate fizică, dar și de stări nevrotice post-traumatice. În toate situațiile, ele afectează starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o etiologie complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice pot fi: ereditare, cu un factor de transmitere familial; dobândite - legate de modul de viață al individului; corporale sau etiologice (traumatice, toxice, infecțioase etc.). Date suplimentare privitoare la geneza bolilor psihice pot fi găsite în capitolul care tratează factorii morbigenetici ai bolii psihice. Un rol deosebit de important în geneza bolilor psihice îl reprezintă modul de viață al individului, în care intră
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin interiorizarea imaginilor parentale și identificarea cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
psihice (nevroze, depresii, psihoze, diverse manifestări suicidare etc.). O nouă clasă clinică își câștigă locul în seria „speciilor medicale”: bolile psihosomatice. La acestea se adaugă bolile cardiovasculare, cancerul, SIDA, dar și boli specifice civilizației tehnologice: bolile de muncă, accidentele, bolile traumatice, bolile de radiație radioactivă etc. Cum trebuie înțeleasă și interpretată această evoluție istorică, medico-culturală și morală a variațiilor stării de sănătate și a mobilității bolilor în societatea umană? Omul este o ființă funciarmente neliniștită. El își caută permanent „liniștea” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt reprezentați prin: oboseala prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de adaptare, integrare socială, familială, școlară, profesională, factori fizici (toxici, traumatici) etc. În cazul afecțiunilor psihice endogene, cauzele care produc starea de dezechilibru psihic se află în „interiorul” sistemului personalității reprezentat prin „dispozițiile” acesteia, de ordin constituțional, către un anumit tip de boală mintală. La baza endogenității tulburărilor psihice stă „endonul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
examenul clinico-psihaitric. IV) Examenele și investigațiile paraclinice complementare ale bolnavilor sunt deosebit de importante. În sensul acesta menționăm următoarele: - Electroencefalograma și RMN care pot pune în evidență focare de iritație sau leziuni cerebrale, de diferite tipuri (atrofii, tumori, abcese cerebrale, leziuni traumatice, hemoragii etc.); - RBW este o probă prețioasă ca indicator pentru sânge sau LCR ca indicativ al prezenței unei infecții luetice; - Cariograma, formula cromozomială, poate da indicații în cazul unor maladii degenerative familiale, de factură genetică (sindromul Down, gargoilismul, maladia Klinefelter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt întâlnite în următoarele situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar în legătura cu perceperea deformată a spațiului și ele pot fi de două feluri: - micropsii, constând în reducerea dimensiunilor spațiului sau a obiectelor; - macropsii, constând în creșterea dimensională a spațiului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constând în dificultatea bolnavului de evocare a propriilor acte comise de acesta în cursul perioadelor sale de confuzie, precum și o amnezie completă a acestora. Cauzele care produc sindroamele confuzionale sunt multiple, iar dintre acestea notăm următoarele: - leziuni cerebrale inflamatorii, vasculare, traumatice, toxice sau tumorale; - paroxisme epileptice (grand mal, petit mal, echivalențele epileptice); - psihogene, de factură emoțională, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției psihozelor reactive, a stărilor crepusculare isterice etc. Așa cum afirmam mai sus, tratatele clasice de psihiatrie recunoșteau confuzia mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ele sunt psihozele afective (boala afectivă unisau bipolară), psihozele din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice simple sau halucinatorii, psihozele schizo-afective. 4) Tulburări psihice datorate unei nedezvoltări sau a unei opriri în dezvoltare a sistemului personalității, datorate unor cauze diferite (toxice, traumatice, infecțioase, genetice etc.) care survin în viața intrauterină, în perioada prenatală sau imediat postnatală a individului. În această categorie intră următoarele tulburări: stările de arierație sau oligofreniile. 5) Tulburări psihice grave datorate unor deteriorări severe, cu evoluție cronic-progresivă a sistemului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Demențele abiotrofice primare, cu leziuni organice cerebrale ale țesutului nervos nobil (neuroni și nevroglie) de tip presenil (Pick și Altzheimer) și de tip senil (demență senilă și presbiofrenia). b) Demențele secundare unor leziuni organice cerebrale de tip vascular, infecțios (luetic), traumatic, toxic (alcoolismul) etc. II) Tulburări mixte, psihosomatice, în cadrul cărora tabloul clinic este dominat de tulburările somato-viscerale, ca o consecință a „conversiunii somatice” a tulburărilor psihice, așa cum sunt ele întâlnite în următoarele situații: a) Conversiunea somatică din cursul isteriei. b) Afecțiuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cele de mai sus, în explicarea mecanismelor reacțiilor: - agresiunea, care este o acțiune negativă, distructivă, cu rol patogen, - apărarea, care este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta se descriu două posibilități anatomo-clinice: tulburări datorate unor „leziuni cerebrale în focar circumscris” și tulburări datorate unor „leziuni cerebrale difuze”. Leziunile cerebrale „în focar” interesează numai anumite zone cerebrale și ele se pot datora următorilor factori etiologici: leziuni traumatice ale creierului; leziuni vasculo-cerebrale (hemoragii, ramolismente, anevrisme, angioame, hematoame); tumori cerebrale (primitive sau secundare, de natură metastatică); neuroinfecții (encefalite virale, meningoencefalite, meningite, neurosifilis); parazitoze cerebrale. fig. pg. ms. 274 Factorii etiologici declanșatori Direcția de evoluție a procesului Normalitate (teren, predispoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Demența este o tulburare psihopatologică prezentând două forme: a) reunește un grup de afecțiuni psihice cu o etiologic specifică de tip degenerativ-abiotrofic (demențele presenile Pick și Altzheimer și demența senilă), b) grupul demențelor de cauze diferite în comparație cu primele (vasculare, toxice, traumatice, infecțioase etc.). Acest grup de tulburări este caracterizat printr-un proces degenerativ cu evoluție clinică progresivă, printr-un prognostic grav și ireversibilitate. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul demențial se caracterizează printr-o afectare globală a intelectului, memoriei și personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]