703 matches
-
împins sub preș, lipsa de substanță a cuvântului împreună. Ondine își dezveli iar dantura superbă într-un zâmbet generos și înclină aprobator din cap, după o ridicare din umăr sugerând un "de ce nu?" optimist; la urma urmei, chiar și fără trese de căpitan, și fără notă de trecere la engleză, franceză, germană sau olandeză, prezența chipeșului tânăr avea tot dreptul să-și demonstreze măcar virtuțile apetisante și digestive. La ora șapte punct, steaua norocoasă a lui Rică urcă pe cer cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Leven spre ocean și este folosită pentru recreere și sporturi nautice. LUGANO ĂCERESIO) - lac glaciar de mare adâncime în partea nordică a Italiei la granița cu Elveția căreia îi aparține 2/3 din suprafață. Apa lacului Lugano se scurge prin Trese în Lacul Maggiore. Peste oglinda lacului s-a construit un pod de cale ferată și sosea ce leagă Italia de Elveția între localitățile Melide și Bissone. Orașul Lugano din partea sudică a Elveției a fost locuința lui Guseppe Mazzini, conducătorul mișcării
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cu acela al societăților militarizate: toți membrii ei sînt egali și au aceleași drepturi. Acest lucru e cerut atît de deținuți, cît mai ales afirmat de personal. În spatele acestei afirmații, relațiile interpersonale sînt însă puternic ierarhizate. Deși nimeni nu poartă trese pe uniforma de pușcăriaș, gradele fiecărui deținut sînt vizibile oricui, ținuta făcîndu-i să capete un aer special, care-i determină pe ceilalți să le acorde exact cît merită pentru treapta socială la care au ajuns. Societatea deținuților are aristocrații, proletarii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în Franța o prestație modestă, dezamăgitoare chiar. Și nu e vorba defaptul că tricolorii n-au obținut mai multe victorii - au pierdut și alte echipe, mai titrate, în aceeași fază a competiției - ci de calitatea jocului. Goana după rezultate (după trese de general), obținute cu orice preț, a făcut ca jocul echipei din ultimii ani să fie lipsit de orice expresivitate. Tactica „la pândă”, din tranșee, pe care o dicta generalul, a fost nu doar una nespectaculoasă, ternă, dar și vicioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
două ore și am fost acasă pentru prima dată după izbucnirea Revoluției. S-a nimerit că a venit și tata acasă. S.B.: Atunci ați făcut și dumneavoastră Revelionul. D.R.: Da. Când m-am întors la unitate, Nicolescu mi-a adus tresele și m-a felicitat pentru că fusesem avansat: eram locotenent major. Pe toți ne-au avansat. Mai puțin pe Arapu. Și asta mi s-a părut o chestie nedreaptă. S.B.: I s-a tras de la altercația lui cu Cămărășescu? D.R.: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
zis „Lindicul principesei” pentru că era foarte mic, cârn, o piticanie de om... Restul erau soldați în termen. Acolo a fost prima dată când am aflat că un soldat în termen poate împușca un deținut politic și pentru asta primește o tresă și 15 zile permisie acasă. Și-au fost tentative să ne împuște. Ne chemau spre ei ca să zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei erau 2-3 soldați cu noi și aveau și un câine lup, foarte rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ora 1030). Elevii dau onorul. Se oficiază slujba religioasă. Gen. Manu citește lista promoției 1937, promoția „Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba Iulia.”. Șef de promoție al Școlii de Ofițeri de Infanterie era Mihai. Carol, copleșit de înduioșare, a pus tresele de sublocotenent pe umerii lui Mihai. Cei prezenți au ovaționat. Ministrul Armatei, Paul Angelescu a rostit o cuvântare, iar Carol a răspuns. După terminarea ceremoniei, cortegiul s-a îndreptat spre Palatul Cotroceni. Sâmbătă, 17 iulie. Examen de sfârșit de an
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
morală inevitabilă vieții militare românești în actuala ei înfățișare și structură. Răutatea unora dintre ofițeri, mojicia în[n]ăscută a altora și a tuturor „majorilor”, copii de 22-23 de ani care-ți spuneau „mă” și „tu” numai pentru că aveau o tresă de sublocotenent pe umăr, deși „tu” fuseseși student și-ți făceai stagiul militar pe când îl purta pe el maică-sa în pântece, amenințarea aproape zilnică cu tunsul părului - deși toată lumea știe că păduchii tifosului exantematic nu se împacă deloc cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
apare și „Energetică industrială”. Priviți din perspectiva timpului, cei peste 90 de ani de la înființarea Școlii de electricitate industrială s-au caracterizat printr-o dinamică deosebită a dezvoltării, diversificării și, în același timp, consolidării unei anumite tradiții electrotehnice. Desigur, câștigarea „treselor” nu se face simplu și ușor. A trebuit să se investească, atât o intensă muncă intelectuală, cât și valori materiale importante, care să creeze o bază minimă necesară noilor specializări. Pentru aceasta, disciplinele tradiționale au trebuit să se mulțumească cu
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
disciplinei didactice, obligativitatea prezenței, ideologizarea materialelor de învățământ, organizarea pe detașamente (și introducerea orelor de PTAP Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei la liceu, în care elevii sunt învățați să tragă la țintă cu arme adevărate), acordarea de însemne de autoritate (trese, insigne, șnururi), întreținerea "materialului uman", folosind din nou coerciția ca metodă de "salubrizare psihică și tonifiere fizică", și incluzând norme vestimentare și igienice, gimnastica de înviorare pe model chinez (abandonată ulterior din motive de impopularitate), interdicția de încălcare a normelor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
încep să-și facă simțită prezența și grupuri de pelerini, nu mari, maximum cinci-șase persoane. Vin direct de la gară sau din microbuzele parcate în apropiere. Timpii de așteptare au crescut considerabil. Se aude strigătul unui jandarm, căpitan mai exact, după trese : „Părinte ! Părinteee ! Vă așteptăm la celula de comandament !”. Jandarmeria Română joacă deci un rol- cheie în organizarea pelerinajului, în forma sa actuală. Este noapte, de-a dreptul frig, o ploaie subțire cade din înaltul cerului, o privire atentă în pana
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Tovarășul Corbu nu este om, ci este câine! Este câinele marca labrador, de culoare neagră, care-l însoțește pe Ceaușescu în toate drumurile sale prin țară, prin curte și prin sediul Comitetului Central. Tovarășul Corbu este un câine gradat, cu trese care nu se văd, dar se știu. Tovarășul Corbu este aghiotantul de încredere al primului bărbat al țării, supapa sa de siguranță atunci când comandantul suprem al armatei, deci și al tovarășului Corbu, își iese din fire. Așa cum epilepticii trebuie strânși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un ziar de pe vremea aceea, se poate citi o reclamă de publicitate care înștiințează onor clientela că localul a fost restaurat. Un desen figurează un Bachus bărbos și burtos, călare pe butoi și ținând la vedere o invitație: "Ofițer cu trese, Vin La zece mese, Și de ești țivil, servește un chil." Sigur, aceste versuri sunt atât de idioate, încât ar putea constitui textul unui cântec pentru o formație contemporană care evoluează la televiziune. Dar nu aceasta m-a șocat; discriminarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
chil." Sigur, aceste versuri sunt atât de idioate, încât ar putea constitui textul unui cântec pentru o formație contemporană care evoluează la televiziune. Dar nu aceasta m-a șocat; discriminarea socială mă indispune. Ce să înțelegem? Că militarul cu multe trese poate bea oricât, în timp ce un țivil este supus restricției, putând "servi" doar "un chil"? Armata, la români, a fost totdeauna o forță, în timp ce despre "țivilism" se spune că a fost o forță care nu reprezenta mare lucru. Să se mulțumească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nici o restricție, inventând tot felul de povești aiurite, despre strada "La zece mese" îți poți închipui fapte mult mai puțin fanteziste. Astfel, putem aprecia, cu oarecare certitudine, că "La zece mese" nu avea o clientelă compusă doar din militari cu trese și civili modești predestinați unui consum limitat. Nu; din unele relatări, răsfoind aceleași ziare, aflăm că "La zece mese" poliția era și ea prezentă. (Polițiștii nu pot lipsi de la nici un local public, se știe că prezența lor la crâșmă intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
părăsire de post În fața inamicului, [așa dar] l-am văzut, cu consternare, bătând smerit călcâile Înaintea mea, cu același servilism propriu atâtor ofițeri superiori, pe care decăderea lor bruscă de la onorurile gornistului din poarta regimen tului și de la salutul datorat treselor de pe umăr Îi degradează definitiv În Însăși ființa lor și - de a doua zi - Îi des compune și-i prăbușește până la ultima categorie omenească, Într-atâta calitatea lor proprie stă În funcție numai de onorurile gornistului și de tresele lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
datorat treselor de pe umăr Îi degradează definitiv În Însăși ființa lor și - de a doua zi - Îi des compune și-i prăbușește până la ultima categorie omenească, Într-atâta calitatea lor proprie stă În funcție numai de onorurile gornistului și de tresele lor de pe umăr. Explicația: incultura lor adâncă și lipsa acelor „idei generale“, a acelor „umanități“ din școală și a lecturilor dezinteresate de mai târziu, cu splendidele lor „inutilități“ și cu evadarea, când și când, din mediul și atmo sfera formală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o poate ierta. Trecând pe acolo, nu mă pot abține să urmăresc îndelung cu privirea cum coboară toți acești haredim de toate vârstele, acești elevi ai yeshiva, cu caftanele lor, cu pantalonii lor de mătase, cu cămășile lor albe, cu tresele lor. Apar pe neașteptate, se năpustesc, despică mulțimea de arabi fără a atinge niciodată pe nimeni, cu o îndemânare, o siguranță în zigzagurile lor cu atât mai siderantă cu cât, mergând cu capul plecat, cu privirile întoarse spre interiorul ființei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
MEMORII (1894-1940) Traducere de Vasile Savin INSTITUTUL EUROPEAN 2004 CUVÎNT ÎNAINTE: CĂTRE CITITOR Aceste amintiri se referă la patruzeci de ani de viață diplomatică petrecută, după voia sorții, în diferite posturi deținute în străinătate sau în administrația centrală, de la prima tresă de atașat de legație pînă la cel de Ministru plenipotențiar și de șef al Departamentului Afacerilor Externe ale României. Răsfoind aceste pagini scrise pentru a aduna în ele valurile memoriei, cititorul nu trebuie să se aștepte să urmărească liniile generale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Alexandru I i le recunoscuse marelui ducat. Roma (1899-1904) După un stagiu în administrația centrală și serviciul militar efectuat la Regimentul 4 roșiori, comandat de prințul Ferdinand, unde colonel de onoare era prințesa Maria, mi s-a mai adăugat o tresă, în decembrie 1898: trimiterea la Legația de la Roma, pe lîngă Quirinal (abia după războiul din 1914-1918 a avut România o reprezentare pe lîngă Sfîntul Scaun). Șeful foarte priceput și tînăr, ca vîrstă și caracter, a acestei Legații era Domnul Alexandru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
când se apropie Brunetti și așteptară să ajungă lângă ei. — Bună ziua, zise el, zâmbind afabil. Aș vrea să mai arunc o privire În apartament dacă e posibil. — Ați vorbit cu maiorul Butterworth despre asta, domnule? Întrebă cel cu mai multe trese. — Nu, nu astăzi. Dar mi-a dat permisiunea ieri. Îmi puteți spune de ce vreți să intrați din nou, domnule? — Carnețelul meu. Notam numele cărților lui ieri și trebuie să-l fi așezat pe bibliotecă. Nu-l aveam când am urcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă și regală doar pe ici, pe colo. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu Murfatlar și România, pradă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
culoare a hainei și simbol al cerului și al relației cu ființele supranaturale. apare explicit în regulamente cum sunt acele ale sporturilor marțiale: Mon (poartă) este caracteristică copiilor (de la 4-5 ani până la 8-12 ani). Ritul apare reprezentat ce purtarea unor trese galbene (sau roșii în Judo) în număr de 5, atașate la distanța de un centimetru unele de altele pe capetele centurii albe (în Judo numai pe capătul din dreapta), reprezentând cinci trepte de pregătire. Explicația simbolului cosmic al relațiilor cromatice este
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cinstit, căci judecător e onor publicul, chiar de Ziua Mondială a Teatrului. În marea oștire a Teatrului, Daniel Petrescu ar fi putut fi cavaler în armură strălucitoare. A ales să fie oștean, deși poartă în sine și cu sine toate tresele de general. Oștean de primă linie a frontului, unul din aceia, nici mulți, nici obișnuiți, care fac, din gloria cuvenită lor, nemurirea teatrului. Poate pentru că generalii sunt, cel mai adesea, niște venerabili bătrâni impozanți, iar Daniel Petrescu e-un luptător
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]
-
lucrări, a rămas valabilă vechea lozincă a minimei exigențe, „merge și-așa!” - o invitație leneșă la indiferență -, ediția Scrieri „merge și-așa”, mai ales că minima exigență este ocrotită, în acest caz, de străvechea autoritate superstițioasă a numelor și a treselor. Am avut, până la seismul din 4 martie 1977, o mapă conținând cele 300 de pagini ale antologiei. Dovezi că paginile respective au existat în sertarele mele sînt fragmentele din „prozele” argheziene autobiografice pe care le-am citat în cele două
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]