1,412 matches
-
publicat înainte de 1990 „nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-1946”; dacă ar fi făcut-o, „ar fi însemnat să mintă cu bună știință”, și „nu era în stare”. A murit într-un accident, la vânătoare, lângă Tulcea. Tributare opticii impuse de ideologia și politica oficială, construite pe dihotomia maniheistă inerentă realismului socialist (nou-vechi, pozitiv-negativ, oameni noi-oameni vechi), primele romane ale lui P., Străinul (1955) și Setea (1958; Premiul de Stat), se disting, în producția industrioasă a timpului, prin
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
psihologiei de clasă, rezolva „corect” raportul dintre libertate și necesitate, exact cum preconiza metoda realist-socialistă. Și acest lucru e mai evident în cel de-al doilea roman - cel politic și social - pe care-l cuprinde cartea. Cu toate aceste stridențe tributare epocii, materialul de viață e atât de pregnant, intuițiile psihologice atât de numeroase, galeria fizionomiilor atât de bogată, încât senzația de minciună și fals istoric se estompează, iar scrierea devine veridică, adică eficace și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Direcția Bibliotecilor din Ministerul Culturii. Își susține doctoratul în filosofia culturii (1978), cu teza Circulația ideii de progres în cultură. Debutează în „Contemporanul” cu Eseu despre lectură (1958), iar editorial, ca prozator, cu volumul Cântecul drumului (1977), cuprinzând texte scurte, tributare unui moment tezist, dar din care se rețin povestirile Sărbătoarea cailor, Cântecul drumului și Pantofii. Colaborează la „România literară”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În urma unor vizite în Finlanda (a creat o bibliotecă de carte românească
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
de răscruce). Placheta Râul târziu (1981), dincolo de un ciclu întru totul comunist, poate prezenta un oarecare interes pentru poemele de dragoste, elegiace, influențate de Lucian Blaga. Aceeași tematică erotică se regăsește în Spațiu cardinal (1982), deși unele versuri mai sunt tributare național-comunismului, ceea ce se observă și în Sideralul vis (1984). Există aici și o ușoară epurare de excesul metaforic șaizecist, o citadinizare a inspirației. Sideralul vis este, totuși, mai degrabă un volum de versuri patriotice în descendența lui Ioan Alexandru și
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
și spre ideile iluministe. Pentru mărirea omului, Pentru neputința omului amintesc discursurile lui Voltaire din Sur l’homme. Filosofia sceptică a acestor versuri e înlocuită, în Caracteruri (1825), de satira activă, cu finalitate precisă, de îndreptare. În portretizarea patimilor omenești, tributară lui Teofrast și La Bruyère, tendința și expresia generalizatoare, țintind către tipologia clasică a modelelor, se aliază cu înverșunarea polemică. De unde naturalismul în limbaj, invectivele, mulțimea detaliilor ce individualizează și dau tablourilor autenticitate, culoare locală. Verva imprimă „caracterelor” mișcare, transformându
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
plenitudinea sentimentului, din împărtășirea-părtășie. Fără să așeze în cumpănă acest lirism al celebrărilor, timpul „trădător”, toamna (agent melancolizant) și „ora plecării” din satul natal adaugă un spor de gravitate și de fior elegiac. În pofida unor clișee la modă în poezia tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e în esență autentică și fiindcă primește influxul de adâncime al reintegrării cosmice: „Privirea zării / e lanț la picioarele mele / din graiul izvoarelor / mi-am făcut inele”. În contrapunct
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
și răspândirea operei marilor scriitori din trecut. Ca scriitor, N. a debutat la 1866, în „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Poeziile sale lirice, scrise sub imboldul dezamăgirilor în dragoste, sunt lipsite de valoare, iar baladele sunt tributare lui Goethe, Schiller ori Heine, din care, de altfel, a și tradus. Tot livrescă, dar bine construită și scrisă într-o limbă îngrijită, este idila Miron și Florica (1870), după cum deasupra mediocrității izbutesc să se ridice și unele satire. Mult
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
a publicat după 1944 - Zilele vieții tale (I-IV, 1949-1950) și Lanțuri (I-IV, 1950-1954) -, cu o structură de frescă socială, sunt cronici ale unor evenimente din România sfârșitului de veac XIX și a începutului de secol XX, perspectiva fiind tributara întru totul ideologiei și rețetelor literare proletcultiste. Deși nu sunt scutite nici ele de interpretări teziste, un anume interes documentar prezintă cărțile de memorialistica și de călătorii: Carte despre oameni, locuri, întâmplări (1961), Carte despre vremuri multe (1963) și Carte
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
laconic, sugerând stări și pulsiuni ale inconștientului, mai mult decât structuri epice. Se simte tehnica lui Ernest Hemingway, modelul unor tineri prozatori ai momentului. Narațiunile decupează momente crepusculare din legăturile, de regulă incidentale, ale unor cupluri. Există propensiunea spre parabolă, tributară existențialismului, după cum intervin elemente precum absurdul, acceptarea întâmplării, sexul ca blestem și vocație fatală. Stăpânirea stilului este remarcabilă. De altfel, ediția definitivă a romanului Portul pustiu (1997) pare să adune toate trăsăturile și temele tinereții lui P. Scrisă în anii
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
a ucis pentru pământ se întoarce după cincisprezece ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul; un cioban de munte devine miner și e treptat lămurit de necesitatea luptei de clasă (contextul e cel al războiului, iar viziunea e tributară propagandei comuniste postbelice); o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent compozitor, subiectul fiind tratat romanțios, cu elemente de senzațional și cu un psihologism de duzină, combinat cu exigențe ale „demascării” disoluției morale a burgheziei, proprii rețetarului realismului socialist. SCRIERI: Aripi
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
Gurghianu. În schimb, paginile privitoare la Bacovia reprezintă un prim pas către critica de mai târziu: combătând ideea de „artificialitate decadentă”, aruncată ca un stigmat asupra creației poetului, P. pune în lumină faptul că arta bacoviană, departe de a fi tributară unei rețete sterilizante, inaugurează una dintre cele mai profunde atitudini lirice din poezia românească a secolului al XX-lea. Studiul Tudor Arghezi, poetul (1961) își propune să identifice și să urmărească „axa dramei argheziene”, creionată, în opinia criticului, de opoziția
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
într-un act Stejarul (1968) urmărește evocarea (reluată peste unsprezece ani în Acuzatul Gheorghe Șincai) unor episoade semnificative din viața cărturarului transilvănean: conflictul cu autoritățile, plecarea la Viena, detenția, perioada petrecută în castelul contelui Wass, moartea. Personajele suferă de schematismul tributar dogmatismului epocii în care au fost concepute, textul abuzând de poncife. De același păcat suferă și personajele din Prețul omeniei (1976), între doi tineri ilegaliști comuniști, Emil și Ileana, pe de-o parte, și cel numit Domnul, pe de altă
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
OLTENIA LITERARĂ, revista apărută la Craiova, anual, în 1956 și în 1958, editata de Uniunea Scriitorilor, Filiala Craiova. Rubrici: „Condeie tinere”, „Studii. Note critice”, „Traduceri”, „Epigrame”. Poezia promovată de O. l. este tributara ideologiei comuniste, fiind mai degrabă expresia unui lirism ocazional, în care se cultivă un fals entuziasm și se folosesc toate clișeele epocii. Publică versuri Marin Ancuțescu, C. Arnăutu, Petre Dragu, Ilie Tudor, Mihail Cruceanu, Emil Manu, Adrian Petringenaru. Proza, de
OLTENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288529_a_289858]
-
anului 1967. Aprecierile valorice vizează atât „direcția” poeziei din această perioadă, cât și figurile ei tutelare. Mai ales în comparație cu optimismul critic unanim de la sfârșitul anilor ’60, surprinde avertismentul conform căruia, deși producția momentului e net superioară deceniului precedent, aceasta rămâne tributară unor „fecunde stimulente” ale liricii interbelice, creându-și „un supralimbaj sau extralimbaj poetic” ce începe să-și arate uzura. Constatarea, reluată și în Atitudini critice (1983), unde se vorbește despre „un mimetism fără modele” sau despre un „epigonism anonim”, e
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
în Pentru literatura vieții noi (1953), Chipul luptătorului comunist în proza contemporană (1961) ; Realism, realism critic, realism socialist (1961), Literatura și viața. Considerații sociologice pe marginea unor romane (1965), întru totul servile ideologiei epocii. Aproape fără vreo excepție, N. rămâne tributar celei mai stricte viziuni materialist-dialectice despre fenomenul literar, pe care o promovează în câteva „îndreptare” pentru uzul scriitorilor și o susține cu obediență și cu spirit reducționist în peisajul cultural românesc. Prin articole și studii precum Chipul lui Lenin în
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
tulburările anxioase și un stâlp de susținere în tulburările psihotice. Dacă s-au obținut unele remisii parțiale sau complete cu ajutorul medicamentelor IRRS (serotoninergice), TCC permit pacientului să cunoască instrumentele terapeutice și să devină principalul actor al schimbării sale, și nu tributarul unei substanțe chimice exterioare. Totuși, nu se poate neglija efectul unui tratament medicamentos, în special la debutul unei terapii psihoterapeutice. Persoanele care suferă de tulburări anxioase nu sunt depresive de la „natură”, dar o depresie severă poate apărea ca o tulburare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu diverse teme: Enescu, Eminescu, Luchian, Lumea aztecilor. A colaborat cu versuri și articole la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20” ș.a. Poemele cuprinse în placheta Liturghii negre, cele mai multe orientate spre problematica socială, expresie și a căutării drumului propriu, sunt tributare influenței bacoviene. Alte poezii în genul lui Geo Bogza sau al lui Ion Caraion își fac loc în mod firesc, datorită unor puncte de tangență. Poetul combină prețiozitatea livrescă, sonuri populare, glosa fastuoasă, mari teme lirice, pe temeiul unor afinități
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
cuprindere a programelor analitice cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sens propriu putem vorbi abia după începutul secolului al XX-lea. Atunci apar primele întrebări (urmate de rezolvări) pe tema structurii interne a atomului și se iese din limitele concepției atomist-moleculare (care se oprea la atom), căreia i-au fost tributari chimiștii și fizicienii secolului al XIX-lea. Descoperirea radioactivității, recunoscută istoric că primul pas spre studiul structurii atomului, nu a răspuns la întrebările: ce este în interiorul atomului? Are acesta o structură? Descoperirea lui Planck a deschis un nou orizont spre
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
În fața zilei cad;/ mă ridic și iar cad.../ Postmodernismul, ca niște ape /ieșite din matcă, /îmi inundă casa; /de streșini mă prind /urcându-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului”) ori se dezice, nu cu agresivitate radicală, deoarece îi este inevitabil tributar. Observația probabil cel mai frecvent formulată de criticii literari este că P. este un autor religios, fiind alăturat lui Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Nicolae Ionel. Încă din volumul de debut, redempțiunea e imaginată frapant, în termeni foarte liberi față de prescripțiile
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
de mai multe carențe (supralicitarea influenței rusești, ideologizarea forțată a unor aspecte ș.a.), cărțile se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene (1978-1982), tributară exagerării influenței unilaterale și, în multe privințe, forțate a factorilor culturali rusești și ucraineni asupra literaturii din Basarabia. Cercetător pasionat, P. a depistat în periodice numeroase materiale de interes istorico-literar, pe care le-a folosit în studierea scrierilor lui Alexie
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
Rolul moralizator, inevitabil prezent, al poveștilor pentru copii este însă bine disimulat în imaginarul și intriga fiecărui text, căci în stilul autoarei predomină umorul, candoarea și jocul cu vorbele, specifice universului infantil. Cu toate că în câteva povești se găsesc elemente narative tributare unor clasici ai genului (Trandafirul și privighetoarea de Oscar Wilde este sursa folosită în Pasărea-Floare din volumul Zânele nu bat la ușă, 2000), de cele mai multe ori acestea se reduc la împrumutul de caractere, intriga poveștilor semnate de K. păstrându-și
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
tip de improvizație stilistică și împinge, și din cauza cerințelor genului, la exces câteva caracteristici: artificiozitatea construcției și tehnicii teatrale, iluzionism verbal și lirism strident, sentimentalism, tentă tragicomică ori melodramatică, vervă și fantezie, clișee dramatice (triunghiul erotic, finalul funest) ș.a., toate tributare gustului pentru teatrul bulevardier francez, un gust epicureic și amoral. Unele soluții dramatice (întâlnite la Oscar Wilde, Henri Bataille, Maeterlinck, Pirandello) vestesc teatrul modern: dedublarea și multiplicarea personajelor, măștile, imixtiunea commediei dell’arte și a teatrului de marionete (mai ales
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Asociației Scriitorilor din București. Poeziile din La poarta pietrelor stau sub semnul nostalgiei pricinuite de trecerea inexorabilă a timpului, care aduce cu sine pierderea inocenței primordiale. Vocea lirică este încă lipsită de consistență și personalitate, uneori imaginile sunt indecise, alteori tributare (strident) unor modele celebre (lui Ion Barbu, de pildă, în Lasă-mi doar trecerea). Cu toate aceste ezitări, M. se așază în mod evident în linia neoexpresionismului ardelenesc, mai precis în descendența lui Lucian Blaga: „Prin lehuzele văi de prea
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]