810 matches
-
și zoologice, a cărei exemplare gândesc și vorbesc tot atât de ciudat pe cât de ciudate arată. Se vede că teoria de "om și om" a fost pricepută la noi cu totul conform spiritului naturalist al secolului nostru, și nația a voit să trimeață un șir de specimine omenești dintre acelea cărora nu le lipsește, pentru a fi pure expresii vertebrate ale regnului respectiv, decât deosebirea unui fir de păr aruncat într-o cumpănă. Ecce homo... Darwini, omul redus la ultima, la cea mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a nu revizui art. 7 constituie programul opozițiunii. Până acum însă nu avem nici o probă despre aceasta. Rămâne deci chestiunea de procedură constituțională, cum o numiți nu prea știm pentru ce. {EminescuOpX 275} Dacă nu mă înșel, țara ne-a trimes să dezlegăm chestiunea evreiască, și a căuta în o chestiune de procedură un motiv de abstențiune este după mine a se gândi prea mult la guvern și prea puțin la datoria ce avem cu toții în această tristă împrejurare. Am acuzat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Oricât de audace și de compact poate fi mândrul și cu penele fâlfâitoare batalion al Pătărlăgenilor și Manoleștilor din Cameră și Senat, autoritatea, prestigiul și talentele, înțelepciunea, tactul și prevederea politică a atâtor bărbați însemnați pe care națiunea i-a trimes în Parlament vor ști a ține în loc și a paraliza acțiunea funestă a acestor triști politici. Aceasta este convicțiunea noastră! Aceasta trebuie să fie convicțiunea națiunii! Aferim, ar zice turcul. Apoi azi, când d. Boerescu nu mai nemerește domiciliul partidului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înainte d-a începe..... critica acestei piese. Dacă ați fi citit-o, ați fi găsit aceste versuri la sfârșitul invocațiunei: O toi, jeune Heros, qui ramasses l'epee, A la main de Michel expirant echappee etc. Ca să fiți siguri, vă trimet broșura. Nu sper că veți fi destul de drept ca să îndreptați, chiar în "Timpul", nedreptatea ce ați făcut; dar am voit să vă probez cât de întemeiate sunt zicerile d-stră. Ura este totdauna cea mai rea povățuitoare. Dar, vă întreb, ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
emoțiunea sentimentului, mișcările cele desperate, nimic, nimic nu se vedea. Aceste le scriu {EminescuOpX 458} pe când ascult pe Luisa. Tot ce spune ea e fără culoare și el o ascultă cu multă și vizibilă liniște, nu pare deloc emoționat și trimete din când în când publicului o privire în care se citește o perfectă indiferență. Glasul unei nenorocite ar trebui să fie jeluitor și duios, ar trebui să răsfrângă în mii de chipuri suferința care o apasă și o consumă. Glasul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și poate și surâsul, să-i ascult vocea ei voalată, ai cărei debit altădată mă iritase iar acum îmi suna ca o melodie plină de vrajă, toate acestea erau ale unui îndrăgostit, dar... Dar nimic din ce simțeam eu și trimeteam spre ea nu se întorcea înapoi spre mine, cu o încărcătură îmbogățită, după încredințarea tuturor îndrăgostiților, care simt, și li se confirmă când se revăd, că amândoi au așteptat cu aceeași febrilitate trecerea timpului, pentru ca apoi toate acestea, dor, visări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea puține cazuri" (Tafrali, 1935, p. 53). Desprinzând încă o foiță a nobilității poporului român, Floru menționează că "mulți coloniști veniau din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bucură de asemănarea și nediferențierea lor își sărbătoresc, de fapt, viitoarea lor moarte, care va face ca asemănarea lor să fie absolută". Ele râdeau în hohote după fiecare împușcătură. Iar dacă Tereza se găsea printre ele, însemna că Tomas o trimetea între ființele doar cu trup și fără suflet, neputincioase a renunța la moarte: "Venise la el pentru ca trupul ei să devină unic și de neînlocuit". Aceasta este cea mai adâncă "definiție" a dragostei, dincolo de nediferențierea totalitară, dincolo de experimentele moderniste și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să pască porcii. Fata unui om sărac, care se Însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită de mașteha sa. Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea În zdrențe. Fata Însă avea niște straie frumoase În pădure, lângă o apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o Îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Corpul Voluntarilor ardeleni bucovineni din Rusia. Ulterior, acest Corp se va numi Corpul 1 al Voluntarilor ardeleni-bucovineni, în urma formării celui de-al doilea Corp al voluntarilor, care va acționa în Siberia, pentru asigurarea siguranței căii ferate transsiberiene pe unde aliații trimeteau armament, muniție și tehnică militară în România. La 3/16 martie 1917 s-a anunțat oficial constituirea Corpului Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la Darnița, iar a doua zi voluntarii au semnat un angajament prin care se puneau cu
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
împreună au avut trei flori de gheață: Decembrie (Undrea), Ianuarie (Gerar) și Februarie (Făurar). Fetele au crescut mari și frumoase și au început să bucure pe oameni cu darurile lor. Dar iată că într-o bună zi, când IARNA își trimetea pe pământ darurile și frumusețile ei, le spune surorilor: - Știți ceva? Cred că de acum încolo numai eu am să bucur pe oameni cu darurile și frumusețile mele! - De ce crezi că ție ți se cuvine acest drept? Întrebară surorile. - De ce
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești fată te măriți."; "Ursitele pe la Sf. Andrei umblă și vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și pe cutare, dacă vrai să-ți alegi [...] Cal am, dar brâu n-am.", spune ursita. Atunci să-i răspunzi: "Na-ți brâul meu, să-l pui în capul tău."i dar, dacă vreai pe cineva, îi spui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să pască porcii". Fata unui om sărac, care se însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită "de mașteha sa". Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea în zdrențe. Fata însă avea niște straie frumoase în pădure, lângă o apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de întrebarea care ar fi obiectul mai corect: să rămînă sau să plece? În atingerea acestui obiect reinstaurat al protecției și datoriei familiale, se pare că există două adjuvante: tatăl ei (cel puțin uneori) și fratele ei Harry (care "întotdeauna trimetea acasă tot ce putea”). Opozantul este acum Frank, desigur, și se ridică întrebarea dacă intențiile sale sînt sau nu sînt onorabile. Din nou se simte absența unui supra-adjuvant puternic, care ar putea interveni să arbitreze și să ajute la luarea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea puține cazuri" (Tafrali, 1935, p. 53). Desprinzând încă o foiță a nobilității poporului român, Floru menționează că "mulți coloniști veniau din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost duhul rău și dacă chiar a dat peste tine? A dat, domnule. Eram săraci și multe fete de condiția mea se îmbrăcau frumos, trăiau bine dacă aveau prieteni printre turiști. În general, erau pensionari foarte generoși și, uneori, le trimeteau bani, chiar cîte un an, doi. Adică lunar. Eu nu mă puteam apropia de bătrîni, nu-mi era scîrbă, dar îl vedeam în ei pe bunicul dinspre mamă. Mă jenam și cînd mă atingeau puțin, începeam să plîng. Norocul tău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
brazdă. Ai auzit, dragă prietene de demult, pe careva vorbind-o de rău pe doamna Averescu? Eu nu. Au fost, desigur și alți învățători buni. Spre exemplu, domnul Sasu. Pe el îl țin minte mai mult că uneori mă mai trimetea cu câte un bilețel de amor ( poate nu, că nu i le-am citit niciodată) la o domnișoară, fiica unui avocat - Doltu, după câte îmi aduc aminte. Îmi plăcea corvada asta de poștaș amator nu numai pentru că mai făceam rost
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fie hărțuit în felul acesta. - E foarte adevărat, și eu cred la fel, interveni mama Maria, în perioada asta a fost și pe la noi, s-a ascuns de multe ori în șură, prin hambar, iar mai în toamnă deseori îi trimeteam de mâncare când se ascundea prin popușoii noștri. Ce să-i faci, și-a făcut la vremea respectivă și el datoria cum s-a priceput. În rest, consider că nu-i el de vină. - Fiecare din noi ne-am făcut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
internațional, ce consacra terminarea procesului de cedare a Bucovinei de Poarta otomană, către Imperiul habsburgic, s-a pus problema depunerii jurământului de credință, de populația noii provincii, către autoritățile austriece. În vara anului 1777, la solicitarea forurilor vieneze, generalul Spleny trimetea Comandamentului General al Galiției raportul său referitor la modalitatea depunerii jurământului în Bucovina. Administratorul militar al provinciei propunea ca depunerea jurământului să se facă în mod individual, de toate persoanele nobile și de clerul înalt existent în provincie, în cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
57. Dar, se pare că Balș și-a depășit atribuțiile, influențat fiind poate și de conaționalii săi, și a intrat într-un conflict de interese cu șeful Administrației militare a Bucovinei, generalul Enzenberg. În luna mai 1782, boierul bucovinean îi trimetea contelui Hadik mai multe scrisori în care se plângea de faptul că Enzenberg l-ar fi persecutat și umilit, acuzându-l că nu ar fi lucrat nimic de la reîntoarcerea în Bucovina, dar de fapt nu vrea să-i dea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cunoscute chiar și de Curtea din Viena, în urma rapoartelor înaintate de contele Hadik. Împăratul Iosif al II-lea, constatând faptul că în Bucovina domnea cea mai mare încurcătură, cerea Consiliului Aulic de Război să facă cunoscute ordinele pe care le trimetea atât lui Balș, cât și lui Enzenberg și să ia măsurile necesare în vederea ameliorării acestei situații 66. Ca urmare, la sfârșitul lunii august 1782, Consiliul îl atenționa pe boierul Vasile Balș, aflat la Lemberg, să se întoarcă în provincia natală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu profesorul Troteanu de la Belle Arte lași și ne-a trebuit 200000 lei. Am apelat la un alt fiu al Botoșanilor, Dombrovschi Victor, fost elev al meu, atunci primar al capitalei, și ne-a dat suma trebuincioasă. Ne-a mai trimes și o serie de stampe și tablouri, cu care am acoperit pereții casei. Începută lucrarea în 1919, lucrările s-au terminat numai în 1939 prin sfințirea bisericii de către Irineu, Mitropolitul Moldovei. Din comitetul sfătuitor au dispărut aproape toți cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care, se cerea aprobarea Secretariatului Comitetului Județean de Partid. Conta, desigur, nu substanța manuscrisului, ci prezentarea redactată în editură. Pălmașii din redacție se specializaseră în prezentări-lozincarde-beton, care, de regulă, nu prea aveau legătură cu realitatea cărții. Mai departe: Planul se trimetea la Serviciul Sinteză al Centralei Cărții. Care, la rându-i, tria și centraliza propunerile urmând a le trimite la Direcția literară a Consiliului Culturii (și, desigur, "educației socialiste"). Toate forurile amintite mai sus veneau cu rigori proprii, "implementau" pile, rezervau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
plăcerea urmând să-i revină autorului. Unii scriitori se avântau să taie, pentru a grăbi apariția cărții, alții modificau atât cât să nu se sesizeze exact directețea "fitilului". În fine, cei scrupuloși nu se dădeau ușor bătuți și protestau, insistau, trimeteau memorii. În funcție de conjuctura momentului, cenzura își menținea rezervele, ori mai renunța la câte ceva. Trebuie spus că într-o etapă se putea mai mult, în alta, mai puțin. Când era nevoie să se arate că, totuși, exista, în România, o anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Stalin, Poskrebâșev. Dacă am înțeles bine, singurul care n-a izbutit să se înfrupte a fost Beria dar se consola cu elevele de liceu pe care le răpea în plină stradă și le viola la Lubianka. Șefii PCUS își trimeteau acoliți înarmați s-o aducă pe Verocika în patul din "dacea" personală; dacă se întâmpla să dea peste alți mesageri veniți cu aceași misie, se lăsa cu împușcături și morți! Îngrozită de asalturile lui Beria, Davâdova a alergat să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]