1,140 matches
-
Mănăstirea Radu-Vodă (Anonimul Bălenilor aflase acest lucru: „[...] dar și el ca un om au murit, în târg, în Hârlău și fie-său Alexandru vodă au trimis de i-au adus trupul și l-au îngropat în mănăstirea lui, la Sfânta Troiță, iar în locul lui la Moldova au pus pe Alexandru vodă Iliaș...”), ctitorie a aceluia dintr-o domnie valahă (Mănăstirea Radu-Vodă - mărturisind, cu unica ei turlă pe naos, cu cele trei așezate pe pronaos și cu fațadele decorate cu arcaturi plasate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lui Tudor Mușatescu - un fragment din Casa morților de Dostoievski, iar sub titlul Noaptea nordică Perpessicius face o transpunere din Aïno de Paul Morand. Foarte vivace este pagina a patra, cu genericul „Viața literară și socială”, unde, la rubrica „Troițe și icoane”, cu microcomentarii de actualitate, colaborează Perpessicius - Tanatofilie și probabil Profesorul tânăr, Atmosfera literară (nesemnate) și mereu Camil Petrescu, sub inițiale sau anonim, dar recognoscibil în An nou, De Crăciun, Moartea cărții, Cititorii în vacanță, Fast regal, ca și
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de jurnal (Călcând pe urmele lui Nerval și Verlaine), trezesc stări sfâșietoare și presimțiri încărcate de neliniște care, în ciuda aparentei frenezii, erau vizibile chiar si in versurile primului volum: „Murim în fiecare stea/lăsăm sămânța-n fiecare vulcan/cruce ruptă, troița Pacificul,/ cenușă aruncată-n vânt/în ocean pentru peștii arămii/sau sub stele călătoare ascunse-n ocean...”. Autoare a unei poezii moderne, de notație, cu vibrații înalte consumate în secvențe laconice, S.-B. a lăsat, cum constată tot Horia Stamatu
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
universul rural, tradiționaliștii semnalează cu stăruință în acesta constituenți ce nu atrăseseră în chip deosebit privirile sămănătoriștilor. În versul sămănătorist apar în prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice, datini de sărbători, procesiuni religioase, coboară pe pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de incantație magică. Modalitățile expresive diferă de la poet la poet, dar, mai mult decât atât, nu
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Un Sonet tomnatec... pare să reprezinte debutul nemărturisit al altui elev, Eugen Jebeleanu (47/1927). Textul va intra doi ani mai târziu în volumul Schituri cu soare, cu titlul Sonet rustic. Alte titluri ale aceluiași poet: Schiță în lumina toamnei, Troița, Crinii, Suferință, Agonie (cu mențiunea „Din volumul Gânduri ruinate, care va apare în curând”), Cântec de primăvară, Sonet provincial. Autorul participă, ca „elev clasa VI, Brașov”, și la o anchetă a revistei, deschisă pe tema competiției dintre teatru și roman
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
aici constă în dialogul postnarativ cu subiecții despre semnificația basmului, despre lumea fantastică și mitologică descrisă sau despre pătrunderea unor elemente de cultură și civilizație modernă în limbajul acestora. Cercetările folclorice și etnografice l-au condus și la realizarea albumului Troițe românești. O tipologie (2003), primul de acest fel în cultura română. Activitatea de editor a lui O. înseamnă în primul rând edițiile critice Scrieri de Ion Marin Sadoveanu (I-VIII, 1969-1985) și - împreună cu Stancu Ilin - Opere de B.P. Hasdeu (II-IV
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
contemporani, București, 1987; Romanul vieții lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1990; ed. (B.P. Hasdeu sau Setea de absolut), București, 2001; G. Călinescu. Spectacolul personalității, București, 1999; Vădeni pe Prut - străveche vatră de cultură (în colaborare cu Stelian Spânu), București, 2002; Troițe românești. O tipologie, București, 2003. Culegeri: Folclor din Moldova de Jos, București, 1969; Basme fantastice românești, I-III, București, 2002-2003. Antologii: Istoria literaturii române în evocări, București, 2001. Ediții: Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, I-VIII, pref. edit., București, 1969-1985; Nicolae
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
de odinioară: Ion, Maria, popa Ilie cădelnițând pe cei duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub care se odihnesc strămoșii: „Îmi tot îngrop călcâiul în reavănul ogrăzii,/Întârzii pe colnice, sub brațe de troiță/ Mi-adorm prin țarini drumul, îmi zboară ochii - șiță -/ Și-mi sparg singurătatea de lespedea nămiezii”. Poezia târzie, aflată la o distanță de câteva decenii față de primele cărți, aduce o schimbare a registrului. Autorul abandonează versul cu prozodie canonică în favoarea
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
pe Ramură, amantul soției sale, după care se predă poliției. Mecanismele psihologiei obsesionale sunt circumscrise cu finețe analitică și cu acuitate a observației. Tema păcatului ce trebuie ispășit, prezentă în mai multe din nuvele, este abordată interesant și persuasiv în Troița. Iarna, pe un ger atroce, dascălul Pălălaie împreună cu doi soldați încearcă să se încălzească punând foc unei troițe de lemn găsite pe câmp. Se rătăcesc apoi în viscol și sunt înconjurați și atacați de o haită de lupi flămânzi. Obsesia
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
și cu acuitate a observației. Tema păcatului ce trebuie ispășit, prezentă în mai multe din nuvele, este abordată interesant și persuasiv în Troița. Iarna, pe un ger atroce, dascălul Pălălaie împreună cu doi soldați încearcă să se încălzească punând foc unei troițe de lemn găsite pe câmp. Se rătăcesc apoi în viscol și sunt înconjurați și atacați de o haită de lupi flămânzi. Obsesia păcatului, ascunsă în subconștient și defulată acum, generează resemnarea în fața iminentei ispășiri și credința că pedeapsa, consecutivă arderii
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
lemn găsite pe câmp. Se rătăcesc apoi în viscol și sunt înconjurați și atacați de o haită de lupi flămânzi. Obsesia păcatului, ascunsă în subconștient și defulată acum, generează resemnarea în fața iminentei ispășiri și credința că pedeapsa, consecutivă arderii sfintei troițe, este de esență divină. Nuvelele produc, în cele din urmă, impresia unei colecții de fișe de observație clinică, atent și profesionist elaborate, fără să se ridice, decât fragmentar, deasupra cazuisticii. Rămân importante însă prin forța analitică și prin creația de
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
îngr. și pref. Diana Cristev, Cluj-Napoca, 1975; Opere, I-V, îngr. și introd. Al. Andriescu, București, 1976-1995; Nuvele, ed. îngr. Al. Andriescu, București, 1979; Linia întâi, ed. îngr. și pref. Diana Cristea, București, 1983; Rusoaica, postfață Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1990; Troița, Chișinău, 1998; Nuvele regăsite, ed. și postfață Leon Baconschi, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 195-199, V, 191, 247, 249, 295, VI, 138, 204-209, 239, 255, 352, VII, 25-26, 162-165, 183-184, XII, 300-302, 337-340, 418; Constantinescu, Scrieri, IV, 20-34
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
a comerțului, a curiozității ofensive. Sunt două atitudini arhaice care se regăsesc în matricea „creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice sunt o imagine a călătoriei într-un cosmos spiritual, iar cimitirul, troițele sau biserica sunt tot atâtea mărci ale permanenței sacrului. Unii cărturari se ocupă metodic de zestrea locului sau a pământului, în timp ce alții „pierd vremea” consemnând profilul alterității, descoperind instrumentele comparației și învățând regulile de negoț cu reprezentanții unor lumi necunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
du dernier prêtre) - și-a etalat toată elocvența. Dosariada a oferit un ultim pretext pentru o altă solfegiere a ateismului militant. Ni s-a sugerat imediat cât de bine i-ar sta capitalei țării fără cruci în Piața Universității, fără troițe în drum și - de ce nu? - fără pomi (brazi naturali) de Crăciun. Pe scurt: s-a vorbit prea puțin despre regimul terapeutic, rațiunea spirituală și motivația teologică a desconspirării foștilor colaboratori ai Securității. În ceea ce mă privește, doresc să fac următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Naționale a județului Bihor”, se înscrie ca membră fondatoare cu o sumă însemnată. Ajută acțiunea ridicării monumentului Iosif Vulcan în Oradea, contribuie la susținerea Orfelinatului „R.F.R.” din Transilvania, cu sume considerabile, anuale, se face membră fondatoare la „Astra”. Construiește o troiță în cimitirul din Olosig, întru pomenirea eroilor căzuți pe câmpul de onoare de la Tisa, împodobește an de an mormintele eroilor din cimitirul Rulikowski, risipind din belșug flori naturale și lacrimi pe glia ce-i acoperă pe aceia care și-au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
depune coroane de flori la statuia lui (la dezvelirea aceleia) semnul distinct al prinosului de recunoștință. Reuniunea participă cu o frumoasă delegație de femei la pelerinajul anual la cimitirele din Oradea, unde depun coroane de flori la monumentul, respectiv la troița eroilor căzuți pe câmpul de onoare, pentru întregirea neamului românesc. Reuniunea organizează „ziua mamei”, „ziua copilului” străduindu-se să le dea importanța cuvenită. Reuniunea participă la congresul învățătorilor ținut la Oradea, la diferite sfințiri de drapele, de cămin și la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poporului. Creația lui Marin Preda nu are nici o contingență cu literatura semănătoristă de până atunci, care înfățișa satul în culori de ilustrată: țărani îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind de fericire, pășind cu coase pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că simțea nevoia să dea chip literar întâmplărilor dramatice, impresiilor adânci pe care i le stârnise realitatea satelor. De aceea el va fi ferit de pericolul de a înfrumuseța viața, prezentând în scrierile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată („Doamne, fă un semn ca de-nceput”), proximitatea divinului, către care se deschide, în primăvară, frumusețea terestră, amintesc de imagistica gândiristă (Peisaj cu îngeri, Troița). Altă dată, sunt preluate personaje cunoscute din basm (Poveste) ori se construiește o „artă poetică” din universul familiar, folcloric. SCRIERI: Ion Axente Sever și timpul său, Cluj, 1931; Aspecte din viața Blajului, Blaj, 1942; Oameni din Ardeal, București, 1973; Cântece
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-am dus — păgâni grăbiți — spre Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea Copaci schimonosiți ca niște — draci. Cerințe: 1. Folosiți în enunțuri proprii expresiile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
coșmar ochii încărcați de durere lăcrimau rochia de mireasă și-a scuturat creta a rămas o rochie de doliu. am coborât atunci în adâncul ființei mele unde mai pâlpâia flacăra speranței și a iubirii lumânarea drumului regăsit am aprins la troița inimii am zăbovit cu mir mi-am curățat: Sufletul spre templu pășesc intuitiv pe scara regăsirii cu speranță și dorință de iertare spre templul conturat în ființa mea mi-a vorbit un înger la două străzi de inima mea suav
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
A doua zi, la rugămintea lui A., am mers la Ziua marinei, în căpitănia portului. Descriptio Moldaviae: Pe malul Dunării era plin de marineli cu pușca pe pept, testicolul adițional, cum bine numești tu armamentul din dotare. În centru, o troiță. La umbră, nomenclatura locală în păr cu nevestele oficiale în taior, dipotații, miniștrii, primarele și 6 Popa Pripici care o jumătate de oră au dat cu cădelnița în mod soboresc. La soare (erau 36 de grade la umbră), poporu’, îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
manifestări a emoție religioase sau sumedenia de mărci ale pioșeniei care cu timpul au devenit adevărate cutume: oamenii trebuie să se închine și să facă de multe ori semnul Sfintei Cruci când se trag clopotele sau când trec pe lângă biserici, troițe. Se fac nenumărate procesiuni la Sfintele Moaște iar parastasele se fac în fiecare Duminică împreuna cu pomenirea morților și creștinul ortodox are acces nelimitat la rugăciune în biserică sau pentru a aprinde câte o lumânare pentru cei dragi vii sau
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
aceste obiecte să fie ignorată. Morile de vânt, cuptoarele de făcut pâine, grajdurile, șurile, cotețele de păsări, fântânile, coșarele din nuiele lipite pe dinăuntru cu lut amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, atelierele de lemnărie, dogărie, Împletituri, troițele și teascurile, adăpătorile, ba chiar și căpițele sau alte metode de depozitare au surprins totdeauna pe cercetători atât prin gândirea tehnică Înglobată În ele, cât și prin frumusețea lor. Armele din vechime, atenție, au păstrat de asemenea pe corpul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
totuși la ce-o să zică Atila! Copii și femei ieșeau la porți și ne priveau cu multă curiozitate. Am ajuns întîi la "Fîntîna Meșterului Manole". Ne-am oprit impresionați și plini de curiozitate în același timp. O fântână obișnuită, cu troiță frumoasă și cu o arhitectură originală. Apa curgea limpede și îmbietoare. Fără să vreau, mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporană, "Legenda mănăstirii Curtea de Argeș": "Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, Trupușoru-tni frînge..." Iar după îngrozitoarea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]