1,384 matches
-
Citești pe cotor „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” sonete de autor Ovidiu Oana-Pârâu, iar deasupra șurubului o scenă turnantă, căci nu-i așa? „lumea e ca o scenă și oamenii sunt doar actorii”. În rotirea de scene fără cortină, în sus-mijlocul fiecăreia tronează un medalion miniatură William Shakespeare, cu trăsături ferme, mustață, ochi pătrunzători, întrebători, înnobilat auxiliar de broderia clasică măiastră, mix de mătase belgiană, englezesc-avoniană, londonez-oxfordiană. În acelați timp, trăsăturile aceluia într-o continuă cercetare a adevărului mai presus decât toate, al
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
fascinează. Pictura este ulei pe pânză, datând din 1600. Nu lipsesc Rembrandt, Goya, Ingres, Jan van Eyck, Poussin, Raphael, Van Dyck, Velasquez, Renoir, Veronese și alții. Ne scăldăm privirile în culorile și imaginile acestor picturi. Autoportretul lui Rembrandt (Self portrait) tronează pe peretele central al sălii, îl poți privi chiar înainte de a intra în sala respectivă. Fața sa ovală, fizionomia, exprimă sentimente alese, inspirație, intuiție. Ochii lui negri, destul de apropiați, ca și cum l-ar interesa mai mult să privească în interiorul său decât
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
timpului otravă... Tăcerea s-a întins greoaie pe-a mea pernă De parcă ar fi vrut în locul meu să doarmă. Singurătatea-mi spune cuvânt de alinare Dar sufletu-mi e trist și-n stare de alarmă. Noaptea îmbrăcată în lumina lunii Tronează peste ramuri, case și coșmaruri... Ucis îmi este visul de gândul fără aripi Privirea-mi este goală, suptă de amaruri. Chiar de vine Ziua cu lumina-i sfântă Necruțătorul Timp clipele-mi fărâmă Cioburi de secundă în Infinit plutesc Să
UN LICĂR DE SPERANȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368776_a_370105]
-
dintre elev și profesor. În living era cald și plăcut, aceeași muzică relaxantă se auzea în surdină de pe undeva, lemnele trosneau, aruncând scântei în vatra șemineului. Orhideea era la locul său de cinste, pe masa ovală din mahon masiv, ce trona în mijlocul încăperii. Nu peste mult timp a apărut și Emanuela. Special venise mai devreme, să poată observa tot ce se întâmplă între cei doi. I se fixase ei undeva că ceva nu-i în regulă cu ei, dar asta putea
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
de preponderența verbului sau a substantivului; [...] substantivele, numele, poreclele nu sunt altceva decât amabilii ușieri care deschid sau închid ușile comunicării între concret și abstract; structura clasică ahtiată după idee se va pune întotdeauna bine cu toți ușierii sălilor unde tronează ideea.» (SFiz, 475). În structura poeziei În dulcele stil clasic, desfășurată în cinci catrene și un vers-aforism „detașat“, se disting mai întâi două planuri ce se intersectează: a) planul descinderii elementului „femina“ / Yin (Ea, „domnișoara“, „fără majusculă“, ca în strofa
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Tactica “hărțuirii prin tăcere”, în care gesturile erau contabilizate atent pentru a declanșa ofensiva. El verifica niște fișe. La fix 23 am fost poftit sus, la etaj. Aici, în spatele unui birou luxos, înconjurat în părți de fotolii largi și pufoase, trona ca un belfer din prozele cu miliardari, un ofițer tânăr și bine făcut, cu gradul de maior. Purta cizme proaspăt văcsuite, schimbându-și tacticos și plin de el, de pe unul pe altul. genunchii, la intervale care îi intrase în reflex
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
o visare care mă îmbată și uit de mine rătăcind în timp. -Oare sunt de ajutor în existența mea prezentă? Neștiind prea multe despre mine acum, cer ajutor și vă rog să fiți sinceri cu argumentele. Amalgamul din capul meu tronează încă triumfător, dar presimt că nu va dura mult...ah! Evident că am spus o mare minciună, evident că mă simt epuizată și descompusă, evident că nu împărtășirea suferinței mă întărește, dar măcar în amintiri are loc întâlnirea cu ea
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
atunci arătau ca și cum ar fi fost croite după același calapod, adică atractive și interesante, dar gândite să acopere oarecum, o necesitate, cele de acum surprindeau prin lux, fiind complicat de simplu alcătuite. În mijlocul lor, luminată de un bec așezat lateral, trona o minaudiere: cu închizătoare și rame metalice aurii și fețele din goblen, închipuind un mănunchi de panseluțe mov, pe un fond crem. Visul meu se împlinise! Ceea ce căutam de atâta timp se afla chiar în fața mea! Neliniștile mele aveau să
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
Dar cum ar fi să faci dragoste în el? - Cris, ție numai la prostii ți-e gândul. Da, este fantastic să-ți trăiești prima noapte de dragoste într-o asemenea încăpere. Vezi, arhitectul când a ales acest armăsar cabrat să troneze ca imagine dominantă deasupra patului, cu pieptul lui puternic și plin de spumă, cred că tocmai virilitatea și forța a dorit s-o reprezinte. Nu-l vezi cât de puternic este? - S-ar putea să ai dreptate. - Să știi că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
mai rus dintre marii scriitori naționali și, totodată cel mai general-uman ca ideație și tematică.”(16) Pentru Dostoievski tema omului și a destinului său, înseamnă mai presus decât orice, tema libertății. Destinul omului, tribulațiile sale, se definesc prin libertate. Libertatea tronează în centrul concepției dostoievskiene asupra lumii. Scriitorul rus cercetează destinul omului lăsat în libertate. Îl interesează doar omul pornit pe calea libertății, destinul său în libertate și libertățile din om. În concepția lui Nicolae Berdiaev și a lui Nichifor Crainic
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
am rătăcit-o prin bibliotecă. Elevă, studentă, absolventă și chiar mamă fiind, o așezam pe masa de lucru pe la începutul lunii iunie, când deja se simțea în aer mirosul bujorilor amestecat cu cel al trandafirilor și peste tot și toate tronând ... aroma vacanței mari. Cunosc părerea cvasigenerală că Ionel Teodoreanu ar fi un scriitor mediocru, chiar infantil. Încă din adolescență am luat cu tristețe la cunoștință că sunt considerați scriitori mari cei care cultivă în operele lor violența, violența și iar
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
bărbatul se aplecă și o sărută pe creștetul capului, aproape părintește. Gabriellé, care avea mâna în mâna lui, o strânse ușor, cu plăcere, ca o acceptare, privindu-l insistent în ochi. Intră imediat în baie, închizând ușa după ea. Aici trona o oglindă de mărimea unui om. Fata se postă în fața ei și se studie cu atenție. Ochii i se micșoraseră și îi erau un pic injectați, iar obrazul îmbujorat parcă o ardea. Se privi cu insistență și se întrebă: "Ce
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfășoară un spectacol inedit în dreapta unde se deschide gura uriașă a Văii Cerbului cu fascinația și enigmele sale, iar în stânga amețitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălțimile peste crestele muntelui, iar norii parcă se rostogolesc peste stânci la vale. Printre ei caprele negre țupăie nepăsătoare dintr-un
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
nevoit acolo. La fiecare întâlnire cu el ascultam cu și mai mult interes amintirile lui despre Athos și în mintea mea se contura din ce în ce mai clar imaginea unui loc ciudat, populat de oameni neobișnuiți, de sfinți și de îngeri, în mijlocul cărora trona Maica Domnului ca o împărăteasă permanent prezentă și atentă cu cei care o slujeau. - Și cum tataie, chiar ai văzut-o pe Maica Domnului? - Cum te văd și cum mă vezi. Eram în port și am văzut pe o stâncă
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
până să plec; pe jar parcă stau Voi duce cu mine dorinți; acatiste, necazuri de sfinți, Mă și văd pelerin pășind pe Esplandă ușor, gânditor Și-n locul în care a fost Templul sfinților noștri părinți, Iar astăzi o moschee tronează... voi zăbovi încrezător; Că ziduri mulțime avem în lumea în care cu greu viețuim, Doar lacrimi curate să ai, că plângi de te saturi și-aici; Eu însă vreau măcar o lacrimă să-mi cadă și la Ierusalim Pentru pacea
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
și Papa. Autoarea ne introduce treptat în atmosfera romanului ca pe simpli asistenți la acest spectacol derulat în jurul unei mese rotunde. Cu un „ochi fin”, Angela Dina descrie mediul în care are loc această reuniune colegială a senectuților. „În jurul mesei tronau scaune cu spetează înaltă, jilțuri capitonate cu piele și țintuite tot cu alamă, adevărată podoabă a brațelor și spătarelor. De tavan atârna de un lanț gros, și el alămit, foarte aproape de nivelul mesei, un candelabru cu zeci de lumânări.” Protagoniștii
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
din “fortăreața carpatică” a României, “De la Nistru pân’ la Tissa“ , via Sfinxul-Babele-Vârful Omu’ & Grădina Maicii Domnului din Creasta Anilor și, bineânțeles, regionalizarea țării în opt provincii, care în final, dacă, Doamne ferește, va începe o altă glaciațiune în nordul Europei, vor trona toate sub Corana Marii Britaniei, în Orașul Sacru din Terra Mirabilis - Atlantisul - Orașul Coroanelor! Eii, ce ziceți, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, mai avem noi, oare, șanse să ne Răscumpărăm Grădina Maicii Domnului și să ne luăm țara înapoi în “ceasul
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
fost un mare filantrop, avea moșii întinse și case în mai multe zone ale țării, dintre care cele mai cunoscute au fost castelul și împrejurimile din Măgurele și clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor și clădirile dimprejur. Aceste spații au fost locurile de întâlnire ale protipendadei Bucureștiului. În aceste spații doamna Elenă Oteteleșanu organiza petreceri, dar și întâlniri ale artiștilor și scriitorilor patronate de Junimea. Măgurele era locul cel mai îndrăgit
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
Strigăt (2), p. 41. ...Deasupra tuturor dezlănțuirilor frenetic-infernale (frenezie având ca motivație, pentru Satana, dar prin intermediar uman! - presentimentul apropierii Județului din Urmă și al excluderii finale a Răului, dintre personajele Teatrului Cosmic!), deasupra tuturor ipostazierilor sabatice ale Bacăului-Infern, însă, tronează Efigia Nemuritoarei Armonii/Re-Armonizări Cosmice prin POEZIE: STATUIA LUI BACOVIA! : „ în timp ce aleșii tăi de elită/se zbat cu disperare să strâmbe/tot ce prea drept li se pare/tu/ atât de înduioșător/și dezorientat primești/ disprețul magnoliei/ce înflorește / lângă
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
nu aveau nici măcar după ce bea apă. Dar noua clasă ce s-a ridicat din mizerie nu este educată și lovește în aceeași măsură și-n bogatul cinstit și-n asupritor. Niciodată, cât va fi pământul în acest Univers, nu va trona dreptatea în deplinătatea sa. Cei care azi par corecți, mâine vor fi ipocriți și demagogi. Va exista o nouă formă de exploatare a tuturor sub masca, „statul face totul în interesul poporului”. Dar lăsați-o-ncolo de avere! Nu vedeți
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
pe care se cobora spre ieșire am plecat la malul mării. Întrucât nu stabilisem un loc anume ... am ramas surprins că pe faleză nu era la acea oră nimeni. Întunericul nopții de vară era luminat de o lună nouă care trona că o regină în mijlocul unui cer plin de stele. La scară tronului aștepta că o caleasca, Carul Mare, având în capătul oistei steaua nordului. În minte mi-a încolțit ideea că probabil m-am pripit gândind că Iuliana mă iubește
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile lor mari, parcă erau flori de floarea soarelui, înalte și cu tulpini puternice. În apropierea chioșcului trona un lămâi plin cu flori și cu fructe în toate fazele de dezvoltare. Mai târziu a aflat că era pe timp de iarnă ținut în balconul de la intrarea în vilă. Ce deosebire între casa părinților săi de la țară, modestă, din
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
zecilor de ani trecuți de la confecționarea lor. Ambii părinți ai lui Mircea erau colecționari. Tatăl colecționa tablouri și mama obiecte de mobilier, bibelouri și obiecte vechi de artă. Peste parchetul lustruit de-ți era teamă să nu aluneci când pășeai, tronau covoare persane originale în care ți se scufundau picioarele adânc. Cum a parcat Fordul în fața vilei, ușa de la intrare s-a deschis larg și în cadrul ei și-a făcut apariția o femeie la vreo cincizeci de ani, înaltă, subțire la
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama lui Mircea din Moscova unde le cumpărase de la magazinul Ц.Y.M. când a fost la un congres pe teme profesorale. Toate acestea le-a aflat mai
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
salonului era o masă grea, ovală, din lemn de nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe avea și un bar din care s-au văzut, când Maria a deschis ușița, tot felul de sticle cu băuturi fine, provizia doctorului de băuturi rare, posibil primite de la cei cu
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]