KorAP: Find »[drukola/base=tronson & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...227 >

5,651 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697

în imobile de tip condominiu se aplică condominiilor existente unde asociațiile de proprietari/locatari au hotărât preluarea în facturare individuală, iar alimentarea cu energie termică a fost proiectată și realizată în sistem centralizat prin branșarea instalațiilor interioare comune condominiului, unui tronson sau unei scări a acestuia la rețelele publice de distribuție a energiei termice. Metodologia se poate aplica și condominiilor dotate la nivel de scară sau imobil cu centrale termice ori cu puncte termice proprii, aflate în exploatarea furnizorului de energie

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
de locuințe, clădire - o proprietate imobiliară din care unele părți sunt proprietăți individuale, reprezentate din apartamente sau spații cu altă destinație decât cea de locuință, iar restul, părți aflate în proprietate comună. Prin asimilare poate fi definit condominiu și un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condițiile în care se poate delimita proprietatea comună; consumator de energie termică - persoana fizică sau juridică care beneficiază de energia termică de la sistemul de alimentare centralizat al condominiului în

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
de energie termică. TEST GRILĂ Pentru administratorii asociațiilor de proprietari 1. Cine realizează administrarea asociațiilor de proprietari? a. persoane juridice specializate; b. primăria; c. persoane fizice angajate în condițiile legii. 2. Cum se pot constitui asociațiile de proprietari? a. pe tronsoane, scări sau blocuri; b. cu acordul expres al coproprietarilor; c. prin hotărârea adunării generale a proprietarilor; d. cu avizarea prealabilă a compartimentului de specialitate de la primărie. 3. Care sunt actele normative care reglementează activitatea asociațiilor de proprietari sub aspectul organizării

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
nonprofit, înființată în baza Legii 114/1996, a locuinței. 12. Ce este un condominiu? a. un bloc de locuințe sau o clădire; b. o proprietate imobiliară, din care unele părți sunt proprietăți individuale, iar restul, proprietate comună indiviză; c. un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condițiile în care se poate delimita proprietatea comună; d. suprafața de teren pe care este construită clădirea ori blocul de locuințe. 13. Președintele asociației de proprietari urmărește și asigură

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

București, Breaza ar putea fi avantajată. Poluanții cei mai importanți sunt dioxidul de sulf și dioxidul de azot, pulberile în suspensie, plumbul, oxidul de carbon, hidrocarburile aromatice rezultate din arderea incompletă a benzinei, azbest etc. Lucrările de modernizare, efectuate pe tronsoane, au dus pentru anumite perioade de timp, la creșterea cantităților de poluanți. O altă sursă de poluare o reprezintă râul Prahova în care se deversează substanțe (Combinatul de var de la Comarnic) sau resturi menajere, neexistând stații de epurare eficiente sau

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

filtrelor, 39 pierderile tehnologice pot fi reduse până la 3%; pentru apa subterană sporul trebuie prevăzut de la caz la caz; bă necesarul de apă pentru curățirea periodică a rețelei de distribuție se stabilește pe baza unui plan operativ de curățire a tronsoanelor rețelei; aceasta depinde de materialul conductelor, calitatea apei și afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantitățile de apă utilizate nu depășesc 0,1...0,2% din volumul de apă distribuit; că necesar de apă pentru spălarea și curățirea rezervoarelor sistemului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
arterele importante. Pe durata existenței avariei trebuie să se verifice:parametrii funcționării rețelei în caz de incendiu, în sensul verificării capacității de a transporta Qii și a asigura presiunea în zonele considerate;asigurarea presiunii normale de funcționare a rețelei în lipsa tronsonului (barei) avariat și blocat pentru ceilalți utilizatori; - evaluarea riscului de a rămâne fără apă la consumatorii vitali. Funcție de situația locală proiectantul poate justifica și alte verificări necesare (verificarea umplerii contrarezervorului și alimentarea rețelei numai din contrarezervor, alimentarea între rețele a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă subterană; - 3 - 8% pentru surse de apă de suprafață, în funcție de tehnologia adoptată în stația de tratare. Necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apă, se consideră 7%. 2.2. Repartiția debitului uzat pe tronsoanele de calcul 2.2.1. Trasarea rețelei de canalizare publică Având planul de situație al unei localități (cu străzi, curbe de nivel, emisar) se pot alege colectoarele principale și secundare (tronsoanele de calcul) și se efectuează trasarea întregii rețele de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se consideră 7%. 2.2. Repartiția debitului uzat pe tronsoanele de calcul 2.2.1. Trasarea rețelei de canalizare publică Având planul de situație al unei localități (cu străzi, curbe de nivel, emisar) se pot alege colectoarele principale și secundare (tronsoanele de calcul) și se efectuează trasarea întregii rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va căuta, pe cât posibil, ca transportul apei uzate prin

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va căuta, pe cât posibil, ca transportul apei uzate prin colectoarele rețelei să se facă gravitațional; - un tronson al colectorului este simbolizat ca în figura 2.3.: Respectând aceste reguli se poate trasa întreaga rețea de canalizare și se poate observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau a lungimilor În cazul sistemului de canalizare unitar, determinarea suprafețelor se realizează prin metoda bisectoarei, adică se trasează bisectoarele unghiurilor formate de tronsoanele colectoarelor, obținându-se astfel 69 suprafețe geometrice simple (triunghiuri, trapeze, etc) pentru care determinarea ariei este ușor de realizat. Aceste suprafețe se numerotează cu cifre de la „1” la „n” pentru a le identifica (figura 2.5). În același timp, se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal, în căminul de vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a. În cazul schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de justificări tehnico-economice. /1, 7, 16, 26, 46, 52/ 2.3.1. Repartiția suprafețelor bazinului canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
unei suprafețe receptoare de ploaie, până în secțiunea de control. Timpul de concentrare superficială, tcs, este în funcție de panta și natura suprafeței de scurgere, de densitatea construcțiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
figura 2.11), fiecărei zone corespunzându-i câte o diagramă pentru calculul intensității ploii (figurile 2.12. - 2.30) Pentru proiectare se alege zona respectivă și curba de frecvență a ploii de calcul. Cunoscând durata ploii de calcul, tp, pentru tronsonul care se dimensionează și frecvența „f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pct. 2.3.2); i - intensitatea ploii de calcul, în l/s ha (prezentat la pct. 2.3.4). Calculul se poate face tabelar astfel: Debitul de calcul al apelor meteorice Suprafața S.U. [ha] Suprafețe reduse S F [ha] Tronson iteren ‰ Debitul de calcul pentru apa de ploaie într-o secțiune „i”, rezultă din luarea în considerare a traseului pentru care se obține cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, „tp”, pornind de la extremitatea amonte a colectorului. În

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm tronsonul plecând de la cămine de vizitare din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval, trasăm colectorul și rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]