743 matches
-
globală prin conținut oferindu-i spațiu de interpretare. Contemplarea artelor vizuale oferă privitorului o atmosferă proprie obiectului de artă al cărui simbol este supus interpretării. Reacția privitorului față de opera de artă survine în urma utilizărilor corecte ale mijloacelor expresiei înțelese ca tropi ce sunt constituenți pentru imaginea artistică. Totodată, tropul poate fi înțeles, după Quintilian (Institutio Oratoria §5: 35), ca schimbare a înțelesului de la un cuvânt la altul pentru îmbogățirea semanticii. În altă ordine de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Contemplarea artelor vizuale oferă privitorului o atmosferă proprie obiectului de artă al cărui simbol este supus interpretării. Reacția privitorului față de opera de artă survine în urma utilizărilor corecte ale mijloacelor expresiei înțelese ca tropi ce sunt constituenți pentru imaginea artistică. Totodată, tropul poate fi înțeles, după Quintilian (Institutio Oratoria §5: 35), ca schimbare a înțelesului de la un cuvânt la altul pentru îmbogățirea semanticii. În altă ordine de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege o expresie figurativă, adică schimbarea semanticii cuvântului de la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mijloacelor expresiei înțelese ca tropi ce sunt constituenți pentru imaginea artistică. Totodată, tropul poate fi înțeles, după Quintilian (Institutio Oratoria §5: 35), ca schimbare a înțelesului de la un cuvânt la altul pentru îmbogățirea semanticii. În altă ordine de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege o expresie figurativă, adică schimbarea semanticii cuvântului de la înțelesul direct la înțelesul figurativ, proces înțeles fie ca metaforă, fie ca alegorie, fie ca hiperbolă, fie ca litotă. Metafora este un tip de trop prin intermediul căruia se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege o expresie figurativă, adică schimbarea semanticii cuvântului de la înțelesul direct la înțelesul figurativ, proces înțeles fie ca metaforă, fie ca alegorie, fie ca hiperbolă, fie ca litotă. Metafora este un tip de trop prin intermediul căruia se face posibilă transmiterea proprietăților unui obiect sau fenomen la altul datorită similarităților sau contrastelor. Prin metaforă se poate crea o singură imagine definitorie a obiectului de artă. Metafora elimină adverbul ca sau locuțiunea ca și cum reducând diferența dintre
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin metaforă. În orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce la definirea și înțelegerea ontologică a artei picturale. Construcția metaforei presupune o unire a imaginilor disimilare creând expresivitatea poetică. Metafora nu permite unui obiect să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca timpul circular normal, în timp ce ceasul ce se topește ca un timp al unei alte dimensiuni. Astfel, metafora vizuală duce la interpretarea timpului ce dobândește dimensiuni diferite. Metonimia are, în cadrul operei de artă, aceeași funcție ca metafora. Metonimia este un trop ce se bazează pe contiguitate, adică pe inversiunea voluntară a categoriilor logice ale întregului prin parte sau ale abstractului prin concret. Re-numirea obiectului are loc prin contiguitatea înțelesului spațial, temporal și cauzal. Metonimia reprezintă un trop simbolic ce lărgește reprezentarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
metafora. Metonimia este un trop ce se bazează pe contiguitate, adică pe inversiunea voluntară a categoriilor logice ale întregului prin parte sau ale abstractului prin concret. Re-numirea obiectului are loc prin contiguitatea înțelesului spațial, temporal și cauzal. Metonimia reprezintă un trop simbolic ce lărgește reprezentarea perceptibilă vizuală descriind fenomenul în mod indirect. În cadrul picturii, metonimia poate fi întâlnită la Ilya Glazunov - Păpușa, ce simbolizează o analogie metonimică. Ca și în cazul metaforei, metonimia vizuală lucrează diferit de metonimia verbală. Nu există
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Orice formă de sentiment este dusă la extrem făcând din lector sau privitor un aliat al aperei de artă: prin intermediul contemplării, hiperbola poate fi dusă la extrem cu ajutorul imaginației. Contemplatorul ajută la concretizarea hiperbolei din cadrul operei de artă. Astfel, prin intermediul tropului exagerării se trece din real în fantastic, din existent în posibil. Opusă hiperbolei este litota care constrânge conținutul artistic și înțelesul său. Atât hiperbola cât și litota pot funcționa împreună în opera de artă, așa cum se întâmplă în cadrul picturii Grădina
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
păcate capitale: personajele minuscule sunt simboluri ale unui păcat. Trecerea de la lumea reală la lumea ficțională are loc prin intermediul simbolului redus și izolat ce ia ființare cu ajutorul hiperbolei și al litotei. În cadrul operelor literare putem întâlni astfel de colaborări între tropii ontologici la F.M. Dostoievki, la Luis Caroll sau F. Kafka. Prin intermediul personificării, imaginile artistice ale unui animal sau obiect abstract posedă calități omenești. Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ființare cu ajutorul hiperbolei și al litotei. În cadrul operelor literare putem întâlni astfel de colaborări între tropii ontologici la F.M. Dostoievki, la Luis Caroll sau F. Kafka. Prin intermediul personificării, imaginile artistice ale unui animal sau obiect abstract posedă calități omenești. Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara minunilor animalele posedă grai și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea unei imagini mai intense. Personificarea este strâns legată de mitologie. Alegoria are ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și sculptura medievale. În cadrul artei literare, alegoria se bazează pe o convergență a corelației efectelor și aspectelor lor esențiale, a calităților și funcțiilor, și se bazează pe un grup de tropi metaforici. Ideile din artă sunt exprimate prin intermediul unor simboluri ce țin de inspirație. Alegoria atrage după sine creația. Pe lângă acești tropi ontologici putem aminti alte figuri de stil ce lucrează în aceeași manieră. O nouă calitate semantică ce rezultă în urma
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
convergență a corelației efectelor și aspectelor lor esențiale, a calităților și funcțiilor, și se bazează pe un grup de tropi metaforici. Ideile din artă sunt exprimate prin intermediul unor simboluri ce țin de inspirație. Alegoria atrage după sine creația. Pe lângă acești tropi ontologici putem aminti alte figuri de stil ce lucrează în aceeași manieră. O nouă calitate semantică ce rezultă în urma combinării unor procese sau concepte diferite se numește oximoron. Este o combinație deliberată de opoziții care are ca scop scoaterea în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau concepte diferite se numește oximoron. Este o combinație deliberată de opoziții care are ca scop scoaterea în evidență a sentimentului de neașteptare. Combinarea de imagini incompatibile duce la anihilarea particulelor și a antiparticulelor acompaniate de eliberarea de energie. Acest trop este adesea întâlnit în cadrul culturii de carnaval și în satiră. În cadrul operei literare, Marchizul de Sade joacă un rol principal în folosirea oximoronului pentru oferirea unor imagini neutre dar cu efect. Dar oximoronul este prezent și în pictură, de exemplu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unde sentimentul exprimat este ironia satirică. Apoi, parafraza desemnează o expresie descriptivă ce acționează prin înlocuirea unui obiect sau a unei persoane cu atributele sale. Obiectele de artă dobândesc prin parafrază o descriere atributivă indirectă. O analogie vizuală a acestui trop necesită acțiunea și atributele simbolurilor acțiunii să fie înțelese astfel în cadrul tabloului, cu toate că nu sunt descrise. În cadrul operei literare, parafraza își face simțită prezența prin intermediul ilustrațiilor. Un exemplu celebru al parafrazei este tabloul lui Jean-Baptiste-Siméon Chardin - Atributele artei, care nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al parafrazei este tabloul lui Jean-Baptiste-Siméon Chardin - Atributele artei, care nu arată niciun artist pe fundalul picturii, dar toate atributele sale se referă la un artist care pictează un cadru de viață. Antiteza desemnează un contrast de concepte și fenomene. Tropul ontologic al antitezei este prezent în orice formă de artă. Picturile sunt precedate de teme contradictorii sau de mai multe părți ce au ca scop oferirea unei povești pentru susținerea unei imagini expresive. Narativitatea unei picturi triptice sau hagiografice oferă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
simultan. Acest lucru poate fi observat în pictura Cuplu cu o oglindă de Hans von Aachen: bărbatul care ține în mână o oglindă privește cu pasiune femeia în timp ce ea se admiră în oglindă. Aceste perspective ale picturii sunt posibile prin intermediul tropilor ontologici care schițează un spațiu în cadrul spațiului. Oglinda devine un obiect tehnic ajutător la constituirea tropului oferind, prin antiteză, o nouă dimensiune picturii. Totodată, prin intermediul oglinzii se lasă descoperit secretul obiectului de artă: cu cât există mai multe perspective cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
bărbatul care ține în mână o oglindă privește cu pasiune femeia în timp ce ea se admiră în oglindă. Aceste perspective ale picturii sunt posibile prin intermediul tropilor ontologici care schițează un spațiu în cadrul spațiului. Oglinda devine un obiect tehnic ajutător la constituirea tropului oferind, prin antiteză, o nouă dimensiune picturii. Totodată, prin intermediul oglinzii se lasă descoperit secretul obiectului de artă: cu cât există mai multe perspective cu atât mai mule dimensiuni o operă de artă poate avea. Acest procedeu este cu precădere propriu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operă de artă poate avea. Acest procedeu este cu precădere propriu picturii, în timp ce în opera literară, hypertextul lucrează asemănător: textul din cadrul textului. Artele, în general, pot fi interpretate ca imagini ce funcționează ca un text ce poate fi citit. Un trop ontologic folosit în mod corect este o sursă de înțelegere ce oferă, în mod figurat, un nou înțeles imaginii. Tropii pot schimba, de asemenea, percepția conținutului imaginii prin intermediul imaginației sau prin a lua parte la concretizarea operei de artă. Orice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
din cadrul textului. Artele, în general, pot fi interpretate ca imagini ce funcționează ca un text ce poate fi citit. Un trop ontologic folosit în mod corect este o sursă de înțelegere ce oferă, în mod figurat, un nou înțeles imaginii. Tropii pot schimba, de asemenea, percepția conținutului imaginii prin intermediul imaginației sau prin a lua parte la concretizarea operei de artă. Orice metodă de exprimare modifică imaginea și forțează contemplatorul să-și folosească imaginația și experiența estetică pentru înțelegerea completă a operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de exprimare modifică imaginea și forțează contemplatorul să-și folosească imaginația și experiența estetică pentru înțelegerea completă a operei de artă. Atât imaginea, cât și limbajul dispun de o forță 45 intimă interioară ce se află mereu în acțiune. Folosirea tropilor în înțelegerea existenței operei de artă ne duce cu gândul la Cassirer 46, care consideră că orice formă de înțelegere "a numelor" necesită o gândire și o acțiune magice, iar orice funcție magică a cuvântului domină funcția semantică. Ca purtătoare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
inter-relaționale. Aceste straturi sunt delimitate între ele, fără să se piardă legătura, și prezintă calități particulare, dar care conlucează și fac posibilă concretizarea operei de artă. Voi prezenta funcționalitatea straturilor în linia lui Ingarden urmând să arăt ce rol au tropii ontologici în concretizarea operei. Totodată, voi aplica stratificarea ontologică în cadrul operei literare ce va fi model pentru artele vizuale, fără a repeta clasificarea lor pentru fiecare obiect de artă în parte. Am preferat clasificarea artelor scrise și vizuale întrucât cele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dată de Rezeptionaesthetik. Prin aceasta înțelegem literatura ca un text literar cu multivalențe, de exemplu, o varitate de forme, constrângeri și semnificații care au aceeași bază. Prin ideea de semnificație înțelegem atât înțelesul cuvintelor și a propozițiilor, dar și interpretarea tropilor ontologici, a semnului și al simbolului. Prin urmare, opera literară este caracterizată de starea permanentă de deschidere, stare înțeleasă de Blanchot (L'espace littéraire, 1955) ca transgresivă, numind opera literară o scriitură interminabilă. În final, opera literară este spațiul de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
act al scrierii ce necesită un act al citirii. Operele scrise aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul literaturii aveam un obiect individual cu anumite proprietăți
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un act al citirii. Operele scrise aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul literaturii aveam un obiect individual cu anumite proprietăți și relații a cărui existență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]