2,172 matches
-
se referă atât la manifestarea vieții, în plante, în animale și în om, precum și la dimensiunea spirituală a acestuia. Definirea sufletului omului ne-o dă Sfântul Ioan Damaschin: „Sufletul este o substanță vie, simplă, necorporală prin natura sa, invizibilă ochilor trupești, nemuritoare, rațională, spirituală, fără de formă, se servește de un corp organic și îi dă acestuia puterea de viață, de creștere, de simțire și de naștere. Nu are un spirit deosebit de el, ci spiritul său este partea cea mai curată a
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
duhovnicești ale inimii sale sunt absolut imposibil de cuprins, deoarece, în adâncul său, inima atinge acea stare ființială în care nu există nici un fel de mișcare” (Arhim. Sofronie Saharov, Sfântul Siluan. Viață-Învățătură-Scrieri, Paris, 1952, p.10). Ateii, purtători ai vieții trupești, care își coboară mintea în ură, considerau că ucigând inima și după moarte pot opri viața aici, pe pământ neînțelegând că sufletul se înalță la ceruri. Temnițele comuniste, au excelat nu numai prin tortura trupului și prigonirea fără egal a
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
pătimașe ce întunecă partea poftitoare a sufletului, ce o tulbură pe cea irascibilă, întunecă rațiunea și în final orbesc mintea. Adică omul poate ajunge să nu mai găsească nici un alt sens al existenței afară de acela de a experimenta fiorii plăcerii trupești, de a poseda lucruri și de a se îmbăta cu ideea că este cineva când, de fapt, doar a reușit să atingă în mod ideal statutul de consumator, care, în viziunea Părinților Bisericii, este o ființă necuvântătoare, supusă vieții instinctive
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
vin, cele în care se va întrupa Iisus Hristos: „Noi afierosim lui Dumnezeu aceste daruri ca pe o pârgă a vieții noastre pământești, fiindcă ele constituie hrana și băutura prin care se întreține și se simbolizează prin excelență viața noastră trupească”[8]; Căci, „roadele pământului și cărnurile sunt o hrană comună și celorlalte animale, iar nu proprie numai omului; ...pâinea și vinul însă sunt o hrană exclusiv și specific omenească, fiindcă numai omul își prepară singur făina din grâu și vinul
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
întotdeauna obiect, pentru că altfel nu îl putem dărui Celuilalt. De aceea îl și îmbrăcam și ornamentăm. În perspectiva mea, trupul nu este doar obiect, ci și acel concret uman care resimte toate învățările și care face posibile toate experiențele emoționale. Trupescul nu are sens în afara sufletescului pe care îl „suportă”, fiind inseparabil de afectivitate (așa cum este inseparabil de cognitiv când afirmă subiectul) și pe care o învață pas cu pas și o revelă mereu cu nebănuită prospețime. Iubirea nu poate fi
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_spectacolul_str_dan_caragea_1375098374.html [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
vieții practice a creștinului, iar prin ecfonisul trinitar este o concentrare a vieții contemplative și eshatologice în vederea lui Dumnezeu. În trei feluri se numește pâinea „spre ființă”. Mai întâi, „păine spre ființă” [arton epiousion] se numește această pâine obișnuită, hrană trupească, care se amestecă în ființa trupului nostru ca trupul să crească și să aibă putere, ca să nu moară. De aceea se cuvine să cerem numai hrana necesară, să căutăm numai pâinea cea spre ființă și nu cele prisositoare. „Blesemat să
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
celor care trăiesc după trup se sălășluiește, spune Scriptura, în țărână. Cel care-i slăvit pentru bogăția cea pământească, cel care-i înconjurat de cinstea cea de scurtă durată dată de oameni, și cel care se încrede în însușirile lui trupești și are slava lui în el însuși, nu-i urcat în ceruri, ci rămâne în țărână”. Necredința generează trufia, încrederea în sine. O minte iscoditoare, scrutătoare a tainelor lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
pacienții mei, lucrez pe florile și animalele din curtea proprie, stau și mă gândesc: „Oare aici nu este mâna lui Dumnezeu care a decis că trebuie să mă ocup de oameni, să mă ocup de sănătatea lor sufletească, psihică și trupească, într-un alt mod? Oare nu EL ne-a dăruit plantele, minunatele plante cu puteri tămăduitoare? Oare nu EL a creat albinele care ne răsfață cu mierea, polenul, ceara, lăptișorul de matcă, propolisul etc.? Oare nu EL i-a inspirat
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1458388350.html [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
va pune mâna pe ele cândva, cu ajutor de la Roma. Așadar, starea de concubinaj în care se aflau Irod Antipa și Irodiada era interzisă de legea iudaică. Mai mult, Ioan predica curăția și înfrânarea sub toate aspectele ei sufletești și trupești și de câte ori vorbea despre păcatul desfrânării, proorocul amintea de Irodiada. Acest lucru ajunsese din ce în ce mai des la urechile ei și de aceea ea nu mai dorea nimic altceva decât nimicirea cu orice preț a Botezătorului. Iar lumea vorbea și vorbea, și
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
care le aduce Duhul Sfânt. Sfinții își cunosc deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare. Cunoașterea de sine a celui duhovnicesc nu este o cunoaștere trupească, exterioară, materială, unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
sfat, ci este o datorie. În acest fel trebuie să ducă o viață de asceză, având ca arme „conștiința faptului că este încorporat lui Iisus Hristos”, efortul permanent al voinței de a priveghea asupra minții și a simțurilor”, iar „asceza trupească nu trebuie lepădată”; omul încercând să ajungă la asemănarea cu Iisus Hristos prin „permanenta actualizare a Botezului în viața sa. Asceza este concretizarea Botezului, deci prelungirea morții și învierii lui Iisus Hristos în viața conștientă; ea este dezbrăcarea de omul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre[2]. Postul în viziunea ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu �lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș �tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare cugetelor”. El este o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, un act de
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_bisericii_despre_postul_ortodox_.html [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
mâni[16], al regelui David[17], al pro �orocului Ilie[18] și al proorociței Ana[19]. Atât posturile generale cât și cele particulare erau însoțite de acte de pocă �ință, postul urmărind smerenia în fața lui Dumnezeu și diminuarea pof �telor trupești. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a postit și El înainte de începutul activității Sale publice. După postul Său de 40 de zile, în pustiu, El a început propovăduirea, arătând strânsa corelație în procesul de desăvârșire morală[20]. El a învățat și pe
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_bisericii_despre_postul_ortodox_.html [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap. X). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Revenind la comparația cu preoții Legii vechi, observăm că preoția levitică putea constata curăția de lepră (boală trupească), în timp ce preoții creștini pot vindeca prin Taina Sfântului Maslu atât trupește cât și sufletește, ceea ce este cu mult mai presus. Și din acest motiv preoții sunt numiți de către creștini „părinte”, fiind părinți duhovnicești, cu valoare mult mai mare decât părinții
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
în timp ce preoții creștini pot vindeca prin Taina Sfântului Maslu atât trupește cât și sufletește, ceea ce este cu mult mai presus. Și din acest motiv preoții sunt numiți de către creștini „părinte”, fiind părinți duhovnicești, cu valoare mult mai mare decât părinții trupești (cap. XV). De aceea nivelul duhovnicesc al preotului ar trebui să se ridice la înălțimea Sfântului Apostol Pavel care prefera să fie anatematizat odată cu cei întru Hristos frați ai săi (cap. XV). Urmează, în continuare, avertismente puternice față de pericolele duhovnicești
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
pământene. Îți mulțumesc pentru zâmbetul cu care mă întâmpinai la plecarea de acasă sau la întoarcerea acasă. Nu voi putea uita niciodată îmbrățișările tale, care mă făceau să uit pe moment de necazurile, neîmplinirile, decepțiile, durerile și suferințele sufletești sau trupești. Îți multumesc pentru cănile fierbinți de ceai, pentru mâncarea caldă, pentru răsfățul ruladei cu banane, dulceții de trandafiri, pentru cămășile apretate și călcate, îți mulțumesc pentru tot ce ai încercat să faci cu aproape un perfecționism de invidiat chiar și
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1432666445.html [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]
-
odată pe zi, seara. Părinții săi erau oameni bogați și se numeau Teofan și Nona. Ei au asigurat fiului lor o bună educație creștină și laică cu cei mai buni dascăli ai vremii. Iubea foarte mult rugăciunea și înfrânarea pornirilor trupești, lua parte la slujbele bisericești al căror ritual l-a deprins de mic. După moartea părinților a împărțit averea la săraci și a făcut un pelerinaj la locurile sfinte, închinându-se Sfântului Mormânt al Domnului și adunând mierea mântuitoare de
SFÂNTUL IERARH NICOLAE de ION UNTARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/6_decembrie_sfantul_ierarh_n_ion_untaru_1386306781.html [Corola-blog/BlogPost/363047_a_364376]
-
gândurile mele te alină, În noaptea asta dormi în visul meu Precum fecioara pe altare sfinte, Acum când te-ai întors din drumul greu Încerc să te descopăr în cuvinte, În noaptea asta vom dormi în vise Străfulgerați de amintiri trupești, Vom evada prin porțile deschise Tu mântuirea sufletului ești, În noaptea asta dorm în visul tău Pătruns de-o sfântă binecuvântare, Eu vreau să lepăd tot trecutul rău Să te urmez în drumul către mare Acoperit cu o năframă-stea Când
SĂ POT SĂ DORM ÎN VISUL TĂU de VALER POPEAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1494320872.html [Corola-blog/BlogPost/362207_a_363536]
-
ele și „lucrează” împreună. În societatea foarte agitată de astăzi, durerea și-a extins stăpânirea „democratică” aproape peste tot și peste toate. Fugind de suferința creștină, oamenii aleargă în brațele larg deschise ale disperării, la mângâierea depresiei, pe podiumul bolilor trupești și sufletești, clasice sau moderne..., cu cele mai cumplite alinări: stresul, deznădejdea, ateismul, imoralitatea, nihilismul, demonismul, sectarismul, erezia, violența și ca ultimă rezolvare, sinuciderea, uciderea, crima politică, genocidul. Suferința și Jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos a devenit izvorul celor șapte
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
deosebi în patimile minții și ale cugetării (părerea de sine, lauda, întunecarea, rătăcirea, înșelarea). Durerea de la oameni, provine din rândul celor care calomniază, hulesc, defăimează, profanează și prigonesc aproapele. Durerea din firea noastră căzută, se ivește în general din patimile trupești înscăunate în inima noastră (desfrâu, nedreptate, lăcomie, lene, iubire de arginți...) Aceste cause fundamentale ale suferinței și durerii, traversează istoria omenirii de la un capăt la altul. Primele două dureri sunt „oferite” ca „dar” celor chemați, celor cu un caracter integru
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
hrănite cu sângele muceniciei. Mucenicul e visul de dimineață al nădejdii celei mari, odrăslit în pământul soarelui-răsare, ca- ntr-o bulboană de cer din care picură luceferi. Sămânța lui despică noaptea de lumină a Rugului Aprins din Taina de sus, iar trupeasca-i tulpină de jertfă, lămurită în surâsul răcoarei de tină se prinde-n hora zorilor. Inima lui nuntind curată ca floarea necovârșitei zămisliri, cu pâlpâirea fierbinte de har, dezleagă amurgul din ieslea de lumină a sufletului, dăruind Neamului, nemurire. Privirea
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
de bucurie inimile din familia Juliei. Da, tânărul confirmase, încă odată, spiritul de supremă generozitate. Nu se înșelaseră niciodată în privința caracterului său, capabil de un devotament ieșit din comun. Poate că era rodul credinței lui protestante, mai apropiate de nevoile trupești și spirituale ale semenilor? Nu, Hans ar fi avut aceste calități indiferent de religie. Divinitatea sădise aceste calități în inima sa, încă din fragedă tinerețe. Doar că, prin cunoașterea reformațiunii, în mintea tânărului se întărise convingerea care este credința cea
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1443679785.html [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
uneltirile diavolului, a împiedicat ca răul să rămână nemuritor, așa cum era natura omului. Deci spre binele acestuia, El a trimis moartea în trupul care a păcătuit, păstrându-i totuși nemurirea sufletului. Principiul păcatului se găsește chiar în zămislirea din poftă trupească, când Dumnezeu creează sufletul la inițiativa părinților care zămislesc trupul, ambele realizări devenind una (o fire omenească), dar moștenitoare a păcatului slrămoșesc. Numai prin întruparea și moartea lui Hristos acest păcat a fost nimicit, potențial în întreaga fire umană, iar
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]