2,235 matches
-
de pete negre, longitudinale (fig. 25 a). Oul este oval-alungit, de culoare galbenă portocalie, de 1,2 - 1,5 mm lungime (fig. 25 d). Larva neonată are 1,2 - 1,4 mm lungime, este de culoare roșie- închis, cu mici tuberculi negre pe părțile laterale ale mezo și metatoracelui, precum și pe primele segmente abdominale. Larva matură are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu nuanțe portocalii. Capul este negru, iar toracele și părțile laterale ale abdomenului sunt prevăzute cu pete
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă prin mers sau în zbor, cât și prin transportul diferitelor produse agricole: tuberculi de cartof, plante cu pământ, bulbi, rizomi etc. Gândacul din Colorado prezintă paraziți și prădători, care contribuie în unii ani la reducerea populației acestui dăunător. Astfel, ca prădători cu importanță mare se citează Perillus bioculatus L., care consumă până la 400
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei care se găsesc la suprafața solului sau fructele de pătlăgele vinete. Larvele din primele vârste perforează frunzele sub formă de orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
55 a). Masculul are corpul subțire, îngroșat median, de culoare gălbuie. Lungimea corpului este de 1,75 mm (fig. 55 b). Oul este oval, cu diametrul de 0,10 mm. Pe suprafața oului se disting mai multe rânduri longitudinale de tuberculi. Prin acest caracter, ouăle de Hemitarsonemus latus Banks se deosebesc de ouăle acarienilor fitofagi, care au suprafața fără ornamentație. Biologie. În condiții de seră, acarianul lat se întâlnește în tot cursul anului. În serele din zona temperată, numărul generațiilor variază
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
15-20 minute, se strecoară și se face o baie fierbinte timp de 20 minute, la intervale de 2 zile; -cataplasme cu terci de tătăneasă și făină de castane; frunze de varză, tei, sfeclă roșie, praz; fructe de gutui, afin, mărar; tuberculi cruzi de cartof; -supozitoare cu propolis; -unguente cu rol cicatrizant din muguri de plop, herba de mărul lupului, gălbenele, lumânărică, aloe și propolis. Unguentul din plop negru se prepară din 20 g muguri uscați care se macerează timp de 24
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică constituirea de plantații energetice, deci cultivarea trestiei de zahăr anume pentru asta. Și, pentru că orice plantă ce acumulează substanță de rezervă, pe care noi o folosim În fermentare, În unele organe: tuberculi, tulpini, rădăcini, fructe, produce inevitabil o mare cantitate - chiar mai mare - de biomasă, să-i spunem inutilă tehnologic, precum frunzele, Brazilia a făcut și al treilea pas, anume integrarea culturii energetice Într’un sistem mai complex care cuprinde o crescătorie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mulți o pot face mai greu ori prea greu. Dar puțini știu că În acel moment ei fac de fapt apel la ceea ce se numește substanță energetică de rezervă. Și asta o face atunci când folosește În alimentație doar fructele, semnițele, tuberculii ori rădăcinile plantelor, nu Însă plantele Întregi. Cât despre animale, treaba e mai restrânsă, anume exclusiv ouăle și laptele. De ce doresc să discut despre substanța de rezervă mai În amănunt? Pentru a evidenția o funcție a biocenozei, dar și pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o face sub forma zaharozei, destinate În primul rând necesităților ei din anul următor, când pornirea În vegetație și fructificarea vor cere multă energie. Cartoful va apela la o polimerizare avansată, formând amidonul, tot pentru la anul când, din fiecare tubercul mai precis mugure al acestuia, va răsări o altă plantă. Cerealele, care nu se Înmulțesc vegetativ, vor acumula tot amidon, dar În semințe, ca rezervă pentru urmași. Plantele perene, ca pomii, Îl depozitează În tulpină și rădăcină; e premisa faptului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar degeaba! Animalele au evoluat și ele și nu s’au lăsat Înșelate: și-au confecționat și ele o “cheie”, aceeași amilază, care le-a permis să atace substanța de rezervă tactică, amidonul. Și așa, animalele consumă mai multe rădăcini, tuberculi, semințe decât fructe. Nici omul nu face excepție. Dar el, deși Înzestrat cu rațiune sau poate tocmai de asta, s’a lăsat păcălit de plante: deși le consumă semințele, le asigură perpetuarea, cultivându-le... Mă opresc aici, deh! Timpul. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe planșa CII, cu cele șapte capete de broască țestoasă și dinți de leu așezate pe șapte gâturi spiralate și cu trunchiul ei ciudat, puhav, cu niște tuberculi cu nasturi pe părți și terminându-se Într-o coadă Înnodată. Alte cărți pe care le-am găsit În podul acela, printre ierbare pline cu căldărușe alpine, cu palemonia albastră, cu Lycneea, cu crini roșii-portocalii și alte flori din Davos
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
anterioare roșcat maronii. Clipeul galben-maroniu. Pronotul aplatizat, ușor lățit în treimea sa anterioară, cu o bordură bazală mai lată decât bordura marginilor laterale. Elitrele alungite, acoperite cu o punctuație grosieră, ele prezintă câte o cută humerală alungită și câte un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior și posterior cu peri lungi, maroniu-negricioși. Tibiile posterioare relativ îngustate, ușor 8 îngroșate spre vârf. Metasternul maroniu-negricios. Marginile posterioare ale sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-închisă sau neagră. În ciuperci putrede
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Elitrele cu câte 2 benzi transversale portocalii, dintre care cea anterioară este mai lată și nu atinge sutura, iar cea posterioară se prezintă sub forma unei pete arcuite cu marginile drepte. Suprafața elitrelor are o cută humerală accentuată și un tubercul proeminent dispus posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescență gălbuie, iar episternitele și epimerele meta-sternului sunt glabre. Abdomenul gălbui la vârf, este acoperit cu o pubescență neagră. Cel mai adesea în ciupercile mari, putrede, mai rar pe cadavre. Din Europa
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Tâmpele sunt acoperite cu o pubescență gălbuie. Pronotul glabru, ușor îngustat posterior. Elitrele prezintă 2 benzi portocalii cu marginile zimțate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pată neagră. Suprafața elitrelor cu o cută humerală accentuată și cu un tubercul apical, ușor proeminent. Marginea anterioară și cea posterioară a elitrelor cu peri țepoși lungi, de culoare gălbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezintă o pubescență gălbuie deasă. Marginile laterale și baza sternitelor abdominale au peri galbeni lungi, iar sternitele 6-7 sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
care cea externă este mai scurtă. Marginea anterioară a elitrei arcuită, cu unghiul bazal denticulat. Umerii elitrelor ascuțiți. Marginea laterală ale elitrelor prezintă o bordură ușor lățită posterior. Suprafața elitrelor cu o punctuație ștearsă. Treimea posterioară a elitrelor cu un tubercul lățit. Epipleurele elitrelor bine dezvoltate cu baza roșcată. Din Europa până în Japonia. l=11-16 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor lățite. Vârfurile elitrelor lățite și rotunjite, iar vârful ultimului sternit abdominal este rotunjit. ♀ Elitrele cu vârfurile
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu baza roșcată. Din Europa până în Japonia. l=11-16 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor lățite. Vârfurile elitrelor lățite și rotunjite, iar vârful ultimului sternit abdominal este rotunjit. ♀ Elitrele cu vârfurile ușor ascuțite, prevăzute cu un tubercul proeminent, situat în treimea lor posterioară. Ultimul sternit abdominal prezintă vârful știrbit. 3 Genul Dendroxena Motschulsky (Xylodrepa Thoms.) În fauna României o singură specie întâlnită în pădurile de stejar și în livezi unde se hrănește cu omizi. Dendroxena quadrimaculata Scopoli
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă. Elitrele mate, rugoase, fin punctate, marginile lor laterale au carene accentuate. Unghiul bazal al elitrelor denticulat. Suprafața elitrelor cu rugozități accentuate și cu o pubescență scurtă, tuberculii humerali sunt acoperiți cu peri lungi, galben-aurii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură accentuată. Specie răspândită în întreaga regiune Palearctică. l=9-12 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrelor trunchiat. ♀ Elitrele cu unghiul sutural lobat. 2 Thanatophilus rugosus Linnaeus Capul prevăzut
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu marginile laterale rotunjite. Suprafața elitrelor prezintă o carenă longitudinală externă mai accentuată și alte 2 carene interioare mai scurte, ± șterse. Intervalele dintre carene sunt prevăzute cu rugozități transversale și cu o punctuație accentuată. Treimea posterioară a elitrelor cu un tubercul slab conturat. Din Europa până în Asia Mică și Caucaz. Dăunătoare la sfeclă, cartofi, plante furajere. l=11-12 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare puternic lățite, cele mediane fiind ușor lățite. 2 Aclypea opaca Linnaeus (tomentosa Hbst.) Oval-alungit, aplatizat, negru-mat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
clipeului dreaptă. Pronotul cu câteva zone netede, nepunctate, în rest el prezintă o punctuație deasă și accentuată. Scutelul uniform punctat. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Unghiul bazal al elitrelor este rotunjit, iar în treimea posterioară a elitrelor se află un tubercul bine conturat. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație deasă. Dăunătoare la sfecla de zahăr. l=9-12 mm. Specie răspândită în întreaga Regiune Holarctică. ♂ Marginea internă a tibiilor posterioare cu un dinte apical lung, ascuțit și pubescent. 3 Aclypea alpicola
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
formată din 4 articole. Pronotul prezintă o punctuație deasă, ceva mai accentuată spre bază și spre marginile laterale, lipsesc zonele netede, nepunctate. Scutelul are o punctuație deasă. Elitrele cu unghiul bazal rotunjit, treimea posterioară a elitrelor fiind lipsită de un tubercul înălțat. Suprafața elitrelor cu o punctuație deasă și uniformă, jumătatea anterioară a elitrelor fără rugozități granulate. Carena exterioară a elitrelor mai dezvoltată decât cele 2 carene interioare, ea este mai înălțată postmedian și ajunge aproape de apexul elitrei. Aripile membranoase rudimentare
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
spre interior comparativ cu celelalte specii ale genului. Baza pronotului prezintă un șanț median scurt, de o parte și de alta a acestuia se află câte un șanț alungit și arcuit. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Elitrele lipsite de un tubercul anteapical prezentând 3 carene lucioase. Intervalele dintre carene au o punctuație fină și deasă. Din centrul Franței până în Mongolia. Specie necrofagă răspândită pe cadavre mici. l=11 20 mm. -ssp. carpathica Rtt. Corpul mat, de dimensiuni mai reduse. Antenele mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
adâncită. Elitrele oval-alungite, puternic convexe, cu o punctuație aspră. Marginile laterale ale elitrelor puternic rotunjite, îngustate în partea lor postmediană. Trohanterele mediane denticulate. Tibiile mediane și posterioare pubescente. Marginea posterioară a celui de-al 3 lea sternit abdominal cu un tubercul median. Pe terenuri însorite în furnicarele de Messor structor. l=2,8-3 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite. Tibiile mediane arcuite, prevăzute în treimea bazală cu un vârf teșit. 19 Genul Dreposcia Jeannel Se recunoaște prin articolul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Antenele scurte, puternic îngroșate spre vârf. Articolele antenale 6-10 întotdeauna transverse, articolul 8 fiind de cel puțin 2 ori mai lat decât lung. Ultimele 2 articole ale palpilor maxilari au dimensiuni egale. La ambele sexe femurele anterioare sunt lipsite de tuberculi mediani. Partea posterioară a celui de-al 5 lea sternit abdominal la ♀ prezintă o știrbitură semilunară. În fauna României 3 specii întâlnite în cuiburi de păsări, vizuini de mamifere și pe cadavre. Alte specii: Sciodrepoides alpestris Jeannel 1 Sciodrepoides watsoni
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ușor rotunjite, prevăzute cu o punctuație extrem de fină, relativ deasă, spre vârful elitrelor sunt vizibile urme de strii șterse. Specie montană, răspândită în nordul și centrul Europei pe cadavre. l=3-3,7 mm. ♂ Marginea internă a tibiilor anterioare cu un tubercul mic. 4 Catops longulus Kellner (pilicornis Thoms.) Corpul alungit, negru, cu baza și vârful antenelor maronii, iar palpii, tibiile și tarsele au o nuanță roșcată. Capul și pronotul cu o pubescență deasă, galbenă sau galben-maronie, elitrele uneori cu reflexe albăstrui
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fină și deasă, spre vârf sunt vizibile strii ± șterse. Specie boreo-montană întâlnită pe cadavre, în vizuini și în grote. l=3,5-5 mm. ♂ Pronotul de 1,5 ori mai lat decât lung. Tibiile anterioare cu marginea internă lipsită de un tubercul mic. ♀ Pronotul puternic transvers, de 2 ori mai lat decât lung. 5 Catops chrysomeloides Panzer (sericeus Steph.) Se recunoaște ușor prin măciuca antenelor care este bine conturată, prin articolul 6 transvers, prin ultimul articol antenal relativ alungit, prin coloritul negru
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și lățite, având cea mai mare lățime în partea lor antemediană. Vârful elitrelor ascuțite, prevăzute cu urme de strii ± șterse. Element european. În zona montană și alpină pe cadavre. l=3-4,5 mm. ♂ Marginea internă a femurelor anterioare prezintă un tubercul median mic. Al 6-lea articol antenal pătrat. 7 Catops ventricosus Weise Asemănătoare cu specia precedentă de care se diferențiază prin coloritul întunecat al corpului, prin măciuca antenei care este mai îngroșată și prin pronotul mai îngustat. În zona montană
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]