KorAP: Find »[drukola/base=tumoră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...124 >

3,095 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

are un efect de stimulare a acestor transformări. Se pare că nu doza totală de clorură de sodiu este importantă, ci concentrația sa. Secreția redusă de acid gastric și refluxul alcalin iatrogen (rezecție gastrică, 18 b. Histopatologie Cancerul pavimentos esofagian Tumora cel mai frecvent are o arhitectură lobulară mai rar trabeculară sau cordonală. După gradul de diferențiere celulară se disting 3 forme: a. Forma bine diferențiată Celulele sunt poligonale cu numeroase punți de unire. Atipiile nucleocitoplasmatice sunt ușor marcate. Există o

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
dar invadând submucoasa și în jur în 20%. • Cancere intraepiteliale în continuarea cancerului invaziv primar în aproximativ 70% din pacienți. Invazia dincolo de stadiul aparent intramucos se produce prin metode variate: intraepitelială, invazie stromală directă și intraductală. O variantă include o tumoră rară care conține celule predominant fusiforme, dovedind elemente carcinomatoase și sarcomatoase (pseudosarcom sau carcinosarcom, celulele fusiforme fiind de origine epitelialăă Adenocarcinomul are originea în glandele submucoase ale esofagului cu epiteliu pavimentos: din epiteliul cilindric a esofagului distal și din epiteliul

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Când este avansat, marginea proximală brodată, probabil determinată de pasajul alimentar. Este mai puțin agresiv decât cel cu margini neregulate, raportul ganglioni pozitivi fiind de 3,4% / 33,3%. Extinderea intramurală este rară. Supraviețuiri la 5 ani după rezecție 87%. *Tumora ulcerativă cu margini neregulate este cel mai frecvent aspect. Extinderea limfatică, vasculară și intraparietală este frecventă. Supraviețuirea este decepționantă (15%). Leziunile multiple și ganglionii sateliți pozitivi sunt de prognostic grav. *Tipul superficial. Cea mai mare parte a tumorii este limitată

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
a acestui tip este linita plastică, caracterizată printr-o reacție fibroblastică / desmoplastică în jurul cordoanelor de celule maligne. Recunoașterea endoscopică a acestui tip poate fi dificilă , biopsia superficială a mucoasei putând fi negativă. Se poate extinde spre esofag și duoden și tumora avansată cuprinde întreg stomacul. Deși extinderea cancerului gastric dincolo de pilor este considerată rară, în acest tip 25% invadează prima parte a duodenului. In general tumorile infiltrative difuz au un prognostic deosebit de prost. Cancerul gastric avansat are trei tipuri morfologice: în funcție de

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
a celulelor tumorale , dacă suprafața invadată este sub 10 cm2 implantarea celulelor viabile tumorale pe suprafața peritoneală a fost găsita în 22% din cazuri, iar la o suprafață de peste 20 cm2 de 72%. Caracteristic această implantare se face pe ovar (tumora Krukenberg tumori ovariene bilaterale de la cancere cu celule cu inel cu pecete) sau în pelvis producând o tumoră palpabilă la examenul rectal (tumora Blummer). Reiese că penetrarea seroasei gastrice este cel mai important criteriu prognostic. Tumora gastrică poate să se

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
fost găsita în 22% din cazuri, iar la o suprafață de peste 20 cm2 de 72%. Caracteristic această implantare se face pe ovar (tumora Krukenberg tumori ovariene bilaterale de la cancere cu celule cu inel cu pecete) sau în pelvis producând o tumoră palpabilă la examenul rectal (tumora Blummer). Reiese că penetrarea seroasei gastrice este cel mai important criteriu prognostic. Tumora gastrică poate să se extindă direct și să invadeze structurile adiacente inclusiv ficatul, pancreasul și splina. La necropsie peritoneul, mezenterul și marele

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cazuri, iar la o suprafață de peste 20 cm2 de 72%. Caracteristic această implantare se face pe ovar (tumora Krukenberg tumori ovariene bilaterale de la cancere cu celule cu inel cu pecete) sau în pelvis producând o tumoră palpabilă la examenul rectal (tumora Blummer). Reiese că penetrarea seroasei gastrice este cel mai important criteriu prognostic. Tumora gastrică poate să se extindă direct și să invadeze structurile adiacente inclusiv ficatul, pancreasul și splina. La necropsie peritoneul, mezenterul și marele epiploon au fost găsite invadate

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
se face pe ovar (tumora Krukenberg tumori ovariene bilaterale de la cancere cu celule cu inel cu pecete) sau în pelvis producând o tumoră palpabilă la examenul rectal (tumora Blummer). Reiese că penetrarea seroasei gastrice este cel mai important criteriu prognostic. Tumora gastrică poate să se extindă direct și să invadeze structurile adiacente inclusiv ficatul, pancreasul și splina. La necropsie peritoneul, mezenterul și marele epiploon au fost găsite invadate în peste 40% din cazuri. 3. Drenajul limfatic și invadarea ganglionilor limfatici 33

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
a lungul vaselor majore; Grupul III (N3) ganglionii arterei mezenterice superioare din epiploonul hepaticoduodenal și din spatele pancreasului; Grupul IV ( N4 ) este reprezentat de ganglionii distali. S-a reproșat acestei clasficări necorespondența stadiului în unele situații: ganglioni perigastrici pozitivi N1 în tumora antrală, constituie ganglioni distali (N4) în localizarea cardială a tumorii. 34 Numerotând stațiile ganglionare și starea ganglionilor și corelându-le cu sediul tumorii primare se poate planifica extinderea rezecției. Japonezii consideră că extinderea la ganglionii regionali este determinată de localizarea tumorii

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
distanță sunt găsite în ficat (49%) , plămâni (33%), ovar (14%), oase (11%) și ganglioni cervicali și supraclaviculari Virchow (8%). Bolnavii cu metastaze hepatice decedează în 95% din cazuri în primul an. După Okuyama, 95% din bolnavii cu metastaze hepatice, dacă tumora nu este rezecată, mor în 12 luni, situația este aceeași și dacă se face rezecția, deși prognosticul pare să fie mai bun dacă se face rezecția tumorii primare și a metastazelor hepatice, sau chimioterapie prin artera hepatică. In cazul în

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
și în pelvis. Această stadializare anatomoclinică finală a cancerelor digestive superioare este importantă pentru că permite o apreciere cât mai corectă a prognosticului și necesității 35 unei terapii adjuvante. De asemenea stadializarea permite compararea rezultatelor intraoperatorii și rezultatului examenelor histopatologice dacă tumora a fost rezecată. Sistemele de stadializare pentru cele două localizări, gastrică și esofagiană sunt diferite. Cancerul esofagian Stadializarea TNM, introdusă în 1976 clasifică tumor primară, extinderea ganglionară și metastazele la distanță (Tabel 5). T (figura 8) Figura 8: Stadializare T

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
stadializare pentru cele două localizări, gastrică și esofagiană sunt diferite. Cancerul esofagian Stadializarea TNM, introdusă în 1976 clasifică tumor primară, extinderea ganglionară și metastazele la distanță (Tabel 5). T (figura 8) Figura 8: Stadializare T Tis carcinom in situ T1 tumora invadează lamina propria sau submucoasa T2 tumora invadează muscularis mucosae T3 tumora invadează adventicea T4 tumora invadează structurile adiacente N - ganglioni limfatici N0 fără metastaze ganglionare N1 metastaze ganglionare regionale Ganglioni paraesofagieni: * cervicali * toracici superiori * toracici medii * toracici inferiori Ganglioni

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
esofagiană sunt diferite. Cancerul esofagian Stadializarea TNM, introdusă în 1976 clasifică tumor primară, extinderea ganglionară și metastazele la distanță (Tabel 5). T (figura 8) Figura 8: Stadializare T Tis carcinom in situ T1 tumora invadează lamina propria sau submucoasa T2 tumora invadează muscularis mucosae T3 tumora invadează adventicea T4 tumora invadează structurile adiacente N - ganglioni limfatici N0 fără metastaze ganglionare N1 metastaze ganglionare regionale Ganglioni paraesofagieni: * cervicali * toracici superiori * toracici medii * toracici inferiori Ganglioni periesofagieni (în imediata vecinătate a esofagului) * cervicali

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Stadializarea TNM, introdusă în 1976 clasifică tumor primară, extinderea ganglionară și metastazele la distanță (Tabel 5). T (figura 8) Figura 8: Stadializare T Tis carcinom in situ T1 tumora invadează lamina propria sau submucoasa T2 tumora invadează muscularis mucosae T3 tumora invadează adventicea T4 tumora invadează structurile adiacente N - ganglioni limfatici N0 fără metastaze ganglionare N1 metastaze ganglionare regionale Ganglioni paraesofagieni: * cervicali * toracici superiori * toracici medii * toracici inferiori Ganglioni periesofagieni (în imediata vecinătate a esofagului) * cervicali profunzi * supraclaviculari * paratraheal 36 * subcarinal

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
1976 clasifică tumor primară, extinderea ganglionară și metastazele la distanță (Tabel 5). T (figura 8) Figura 8: Stadializare T Tis carcinom in situ T1 tumora invadează lamina propria sau submucoasa T2 tumora invadează muscularis mucosae T3 tumora invadează adventicea T4 tumora invadează structurile adiacente N - ganglioni limfatici N0 fără metastaze ganglionare N1 metastaze ganglionare regionale Ganglioni paraesofagieni: * cervicali * toracici superiori * toracici medii * toracici inferiori Ganglioni periesofagieni (în imediata vecinătate a esofagului) * cervicali profunzi * supraclaviculari * paratraheal 36 * subcarinal * para aortici sau mediastinal

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
carcinoamele pavimentoase, clasificarea T modificată de UICC cuprinde și adenocarcinoamele. Adenocarcinomul joncțiunii eso gastrice ridică probleme speciale de clasificare care interpretează originea tumorii din: epiteliul cilindric metaplaziat din esofagul inferior, epiteliul glandular al cardiei precum și extinderea proximală de la fundusul gastric. Tumora este descrisă ca EC când cea mai mare parte a acesteia este în esofag; EC când tumora cuprinde în părți egale esofagul și stomacul și CE când tumora este în principal în stomacul proximal. Siewert și Stein clasifică cancerul joncțiunii

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de clasificare care interpretează originea tumorii din: epiteliul cilindric metaplaziat din esofagul inferior, epiteliul glandular al cardiei precum și extinderea proximală de la fundusul gastric. Tumora este descrisă ca EC când cea mai mare parte a acesteia este în esofag; EC când tumora cuprinde în părți egale esofagul și stomacul și CE când tumora este în principal în stomacul proximal. Siewert și Stein clasifică cancerul joncțiunii eso-gastrice în trei tipuri: 37 STADIU 0 Tis N0 M0 I T1 N0 M0 IIA IIB T2

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
esofagul inferior, epiteliul glandular al cardiei precum și extinderea proximală de la fundusul gastric. Tumora este descrisă ca EC când cea mai mare parte a acesteia este în esofag; EC când tumora cuprinde în părți egale esofagul și stomacul și CE când tumora este în principal în stomacul proximal. Siewert și Stein clasifică cancerul joncțiunii eso-gastrice în trei tipuri: 37 STADIU 0 Tis N0 M0 I T1 N0 M0 IIA IIB T2,3 T1,2 N0 N1 M0 M0 III T3 T4 N1

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cm deasupra cardiei Tip II: cancer cardia 1 cm deasupra și 2 cm sub cardia anatomică Tip III cancer gastric centrul tumorii 2-5 cm sub cardia Cancerul gastric Clasificarea tumorii T, în cancerul gastric cuprinde următoarele posibilități (figura 9): Tis tumora ‘in situ’ Figura 9: Clasificare T în cancerul gastricT 1 invazia lamina propria sau submucoasa T2 invazia muscularis mucosae T3 penetrația seroasei T4 invazia organelor adiacente 38 Stadiu Metastaze peritoneale Metastaze hepatice Metastaze ganglionare Invazia seroasei I P0 H0 N0

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
displazic, iar albastrul de metilen se folosește pentru depistarea epiteliul cilindric și a limitei dintre cele două tipuri de epitelii. Leziunile avansate macroscopic sunt de 3 tipuri: exofitic sau polipoid, ulcerative și difuze, infiltrative, aceste forme putând coexista într-o tumoră mică. De obicei tumora cuprinde cea mai mare parte a circumferinței lumenului. Cancerul infiltrativ difuz se manifestă ca o îngroșare rigidă a peretelui, pe o întindere variabilă, fixă, nodulară, de obicei fără ulcerare a mucoasei în straturile profunde, cu stenoza

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
metilen se folosește pentru depistarea epiteliul cilindric și a limitei dintre cele două tipuri de epitelii. Leziunile avansate macroscopic sunt de 3 tipuri: exofitic sau polipoid, ulcerative și difuze, infiltrative, aceste forme putând coexista într-o tumoră mică. De obicei tumora cuprinde cea mai mare parte a circumferinței lumenului. Cancerul infiltrativ difuz se manifestă ca o îngroșare rigidă a peretelui, pe o întindere variabilă, fixă, nodulară, de obicei fără ulcerare a mucoasei în straturile profunde, cu stenoza lumenului. O formă particulară

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
particulară cunoscută sub denumirea de cancer cu extindere superficială definește extinderea intramucoasă peste 2 cm a tumorii macroscopice principale, cu limite imprecise față de mucoasa normală. De asemenea este de remarcat extensia submucoasă a tumorii cu leziuni secundare, la distanță de tumora primitivă. Micile neregularități, în special proximale tumorii trebuie biopsiate. Aceste leziuni pot reprezenta fie extinderi submucoase fie carcinoame intramucoase primare. Biopsia endoscopica a esofagului Barrett trebuie să depisteze leziunile neoplazice care nu sunt evidențiate la examenul de rutină. Lungimea esofagului

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
informații asupra limitelor demarcării, intensității și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv și nu evidențiază micrometastazele ganglionare. Sensibilitatea medie în detectarea 44 ganglionilor maligni de 89%. Dacă sunt depistați ganglioni de orice natură, există probabilitatea de 86% de prezență a metastazelor

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
o metodă eficientă în stadializarea cancerului esofagian. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) PET a fost utilizată pentru stadializarea cancerelor esofagiene avansate. Kole a făcut un studiu prospectiv comparativ între PET și CT la 26 de pacienți cu cancer esofagian. Tumora primară a fost vizualizată la 80% dintre pacienți prin CT și în proporție de 96% prin PET, fără a prezenta vreun avantaj al uneia dintre metode în ceea ce privește acuratețea aprecierii invaziei peretelui esofagian. Invazia ganglionară a fost detectată la 62% din

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
avansate prezintă semne și simptome clare. Aceasta se datorează faptului că perioada de creștere a tumorii este lentă și este necesară o perioadă de un an până la un an și jumătate de evoluție a unui adenocarcinom gastric din stadiul de tumoră limitată la mucoasă și submucoasă la cancer avansat. De aceea simptomatologia de tip dispeptic trebuie să inițieze, cel puțin la pacienții cu risc crescut, un examen atent al stomacului. Din păcate însă, endoscopia, care este considerată principala și cea mai

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]