1,307 matches
-
consideră că dragostea lor față de cineva ar trece neobservată. Trebuie să tragi un semnal de alarmă că ești și tu prezentă în perimetrul lui, dacă nu te observă singur. - Tot ce se poate! Eu având alte preocupări stau departe de tumultul vremurilor actuale. - Dar ele vin ca un tăvălug peste noi! Mă uit la elevii noștri și nu-mi vine să cred câte s-au schimbat într-un interval atât de scurt de când eram și eu elevă la liceu. - Da, dar
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
o prinde omul, hoț ca un geambaș, Ca s-o anime-n calendarul său. Ispita asta ne-a cuprins de mult, Orânduiți sub moarte și sub cer Și ne-a legat în zodii ca un fier - Otrepe vechi în cosmicul tumult. Culegem an cu an în traista grea, O movilă de ani până la fund, Cădem sub crucea ei - rotund, Lați și fărâmați ca o curea. O, dă-ne Doamne, ceasul cât un veac, Cât muntele de piatră necuprins, Să trecem pe sub
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
înlocuită de dorința irepresibilă de-a fi cât mai aproape de Creator. Umilința sublimă și roditoare capătă valoarea unei frământări cosmice, iar greșelile omenești au dimensiunea unui cuvânt care trebuie remodelat.... Poezia ei trăiește prin propriul sânge, prin circumscrierea ființei la tumultul existenței. Experiența de viață e un dar care-i deschide autoarei drumul confruntărilor cu sinele. În multe dintre poeme transpare vocația mistică.” Despre volumul „Firava Dansatoare” s-a exprimat doamna Victoria Milescu - Revista Sud : “Deși structurată pe șase părți, cartea
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
sufletului meu un p-om tânăr. Am intrat în trunchiul lui, nu înainte de a-mi plimba palma asprită de frământări, pe trunchiul său”. Cartea are o curgere fluentă, senină pe alocuri, patetică cel mai des, finalurile delectează, adevărate florilegii ale tumultului existențial. Cartea derulează pe un ton convingător, febril de umanism neliniștea unui autor care nu mai este prea sigur de valorile morale ale epocii sale. Platonică, idealizată, spiritualizată și mai ales pură, profeția lirică a lui Anne Marie Bejliu este
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
trandafir legănate lasciv se răsfrâgeau peste întunecatul bor al pălăriei sub care alb surâzător chipul de văduvă-nflorea. . PARASTAS Stăruind să-nghită viii printre dumicați la parastas convivii ETERNUL Între clinchetul tăcut al stelelor ce pășesc peste bolta înghețată și tumultul fierbinte al sângelui doar inima însingurată țesându-și fără preget eternul vis. ILUZII Din fire de lumină plămădiți, azi ne privim și nu ne recunoaștem. Retina corodată de dogme și minciuni, ca o oglindă strâmbă, imagini false naște. Referință Bibliografică
NOCTURNĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353397_a_354726]
-
scurt timp încep să ni se dezlege limbile, de parcă ne-am cunoaște de-o vecie. Poate de la pălincă, poate de la ambient... Liniștea se transformă în comunicare. Ne impartășim gândurile, sentimentele. Povestim fiecare despre locurile unde ne ducem viața, noi despre tumultul orașului, ei despre liniștea munților. Interesant, simțim că cei doi nu ar schimba cu noi... chiar dacă noi avem apă curgatoare la chiuvetă și încălzire centrală iarna. Nu același lucru l-am putea spune noi orășenii, cei care tânjim după viața
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
sau chiar de recunoaștere, o îndeamnă pe autoare să scrie, ci doar nevoia de a desena pe cerul înstelat al nopților de vară, urme de aștri, de a adăuga poienelor însorite noi raze de lumină, de a se redescoperi în tumultul și viforul ce caracterizează cotidianul modernist. O stație tăcută, într-o gară uitată de lume, în care nimeni nu sosește și din care nimeni nu pleacă, niciodată. Poate doar dorințe, unde albastre de gând, sentimente încă treze și lumină, foarte
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
feerice în împărăția Făgărașilor. Aici, sus, la un pas de cer totul este complex, un conglomerat de nori, ceața, stânci, arbuști și cer, creează prin neuniformitatea lor o imagine plină de armonie. La coborâre ești întâmpinat de cascade al căror tumult se propagă în unde sonore către crește, în timp ce șuvoiul de apă se lovește de pintenii stâncoși. Părăsind înălțimile sterpe pătrunzi în cheile Argeșului cu splendorile lor. Șoseaua se prelinge pe langă abruptul stâncos, de partea cealaltă deschizându-se valea adâncă
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
to Bâlea Waterfall. Here the tourist can make a stop at the restaurant, or take a ride on the tourist trail until near the waterfall. A flood of water flows into the void from somewhere above the cliffs, creating deafening tumult around, which rises to the peaks that seem to float among misty clouds. Both the air stream formed by the body of water rolling down the cliffs and the drifting drops refresh you with invigorating energy. It is a fascinating
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului SFATURI de Nicolaie DINCĂ Ca să respiri culorile din floare, Ar trebui să-i guști întâi parfumul Și s-o săruți, ca roua, cu pudoare, Pe sufletu-i plăpând și cald, ca fumul. Ca să-nțelegi tumultul unei zile Soarbe-i pocalul clipelor, cu sete, Dezbrac-o blând de haine inutile Și gustă-i nurii-ncet, pe îndelete. Ca să deguști polenul din lumină, Cheamă-i magia să te-nvăluiască, Acceptă-i mângâierea pe retină Și prinde-o
SFATURI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354536_a_355865]
-
se manifestă în plinătatea luminii, încercând să doboare răul prin sacrificarea fiindului său, în înserarea și noaptea bacoviană egoul se metamorfozează, devine zombian și freamătă sub recele tăcut al întunericului. Ruffilli este conștient de căderile fără scăpare ale omului, de tumultul vieții și de împingerile în întâmplări a inimii sale: ”într-o direcție / fără cale de întoarcere” (Propriul adevăr, 2008:30). Legat de oameni, de gestul lor fiindual, poetul este marcat de două stări, a suferinței și a răului, atât a
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
Acasa > Poeme > Emotie > FEREASTRĂ ÎN TIMP Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1863 din 06 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Privirea mângâie trecutul, Trecut vibrând de amintire, Într-un prezent varsă tumultul De clipe dulci spre retrăire... Imagini de atunci cu tine, Din lupta dragostei carnale, Revin în zilele senine, Revin cu cânturi siderale. Mă-mbată iar trăirea noastră De poezie și mister... Te văd, te-ating - timpu-i fereastră Și amintirile nu
FEREASTRĂ ÎN TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354017_a_355346]
-
vieții. Zilele trecute am întâlnit la una din grădinițele municipiului Cluj-Napoca o fetiță pe numele Ana Elena Coman de numai cinci anișori, un copil cu visele și speranțele unei vieții împlinite. Deodată, visele fetiței s-au spulberat în ceață, în tumultul unei vești triste pentru ea: micuța a fost diagnosticată cu sindromul Rasmussen, o boală foarte rară și destul de gravă. Primele semne ale bolii au apărut la numai doi ani, când fetița a avut prima criză de epilepsie. Din acel moment
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. VALURI DE CREDINȚĂ Valuri de credință, doruri pământești Au aprins tăcerea, noapte șerpuind, Pe un prag de stele tainic te cuprind, Leagăn de speranțe tu îmi dăruiești. Doar întreabă cerul într-un vis sclipind Unde e cașmirul lumii de povești
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb, Anton Pann Cu Anton Pann istoria literaturii române este darnică. Sunt mărturii despre el si opera sa, în măsura în care acesta s-a bucurat de viață știind să prețuiască atât tumultul acesteia, dar și împlinirea spirituală. Primul articol important îl publică V. Alecsandri în „Convorbiri Literare“ la data de 01/02/1872 cu titlul „Cântece de stea si Povestea vorbei“, unde îi consideră opera ca fiind foarte valoroasă și având caracter
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
1370 din 01 octombrie 2014. Finul Pepelei, cel isteț că un proverb, Anton Pann Cu Anton Pann istoria literaturii române este darnica. Sunt mărturii despre el și opera să, în măsura în care acesta s-a bucurat de viață știind să prețuiască atât tumultul acesteia, dar și împlinirea spirituală. Primul articol important îl publică V. Alecsandri în „Convorbiri Literare“ la data de 01/02/1872 cu titlul „Cântece de stea și Povestea vorbei“, unde îi consideră opera ca fiind foarte valoroasă și având caracter
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
consemnat în toate ... Citește mai mult Finul Pepelei, cel isteț că un proverb,Anton PannCu Anton Pann istoria literaturii române este darnica. Sunt mărturii despre el și opera să, în măsura în care acesta s-a bucurat de viață știind să prețuiască atât tumultul acesteia, dar și împlinirea spirituală.Primul articol important îl publică V. Alecsandri în „Convorbiri Literare“ la data de 01/02/1872 cu titlul „Cântece de stea și Povestea vorbei“, unde îi consideră opera ca fiind foarte valoroasă și având caracter
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului care viețuiește în tumultul cetății. Căci amândoi poartă același război nevăzut, cu aceleași „duhuri ale răutății” (cf. Efes. 6, 12), și amândoi au trebuință de aceeași armă nebiruită: Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie să se „roage neîncetat” deoarece au de atins aceeași
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
auzit. -Ascult, domnișoară ! Era mai aproape. Trebuia să scape de acolo. Urgent. Guvernanta n-a reușit, să treacă peste momentul hilar. A privit la copii. Se amuzau copios. Figura mătușii Annie, picătura care a umplut paharul. Era într-o comedie. Tumultul ei interior a crescut ca o furtună și hohotele de râs s-au dezlănțuit umplând camera. Nu râsese demult așa cu poftă. - Îmi cer scuze, făcu o reverență rapidă ieșind în fugă. Îi auzeau hohotele pe hol. Copiii au cerut
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
a drumului privirii, de ce foaia de umbră ascunde lumea, pe când sulițele luminii îi descoperă măreția?! Totodată, de ce stânca tace și-i rece a dezolare și moarte pe când furtuna zguduie a vivacitate și trezire din împietrire; de ce-n copacii pădurii domnește tumultul vieții și-n iarbă viețuiesc gâze? Răspunsul e aproape: din unul și același motiv din care Adrian Enache strălucește și clocotește pe scenă, motivul unei energii inepuizabile, unei vârste fără ani, unui har nesecabil! Întreaga lui viață artistul nu a
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
povesti cu elanul specific tinereții despre peripețiile de la Paris și Londra, apoi mai amănunțit despre călătoria din peninsula italică alături de prietenul său Angelo, zis și Contele de Napoli. După acest voiaj, Narcisa avu nevoie de repaus și liniște, departe de tumultul citadin și de exuberanța anturajelor tinerești. Uneori o cuprindea nostalgia și se plimba în grădină printre flori, alteori se oprea pe câte o băncuță purtată de reverie undeva între cer și pământ. Când reintra în cameră, o copleșea melancolia. „Să
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
convingeri în valorile perene. Se face frate cu codrul pe care-l înzestrează cu trăsături umane, cântă cerul, apele, soarele și luna, păsările: „Turturica toarce fir / Pe-o creangă de trandafir”, cântă fântâna ca elixir al vieții, frământările omului simplu, tumultul vieții de la țară împletit cu clipele de răgaz pentru meditație profundă, speranțe și regrete, dansul popular care elimină forța negativă și îl încarcă pe om cu pofta de viață, întâmplări cu dimensiuni baladești, momente de răscruce, cumpenele vieții. Autorul stă
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
care ard doruri, să deslușească misterul iubirii neîmplinite... Dar „Cântecul inimii” care „n-are contur/ când iubire țâșnește matur/ în orice gând/ aripi mari fluturând”, îl poartă prin labirintul amintirii iubitei căreia încearcă să-i fure „dragul de demult/ tinerescul tumult/ ce-a izbucnit luminos din obscur”. Hoinărește, poetul, „Aiurea”, zbuciumându-se prin „hăuri meschine” dar nepierzându-și speranța de-a zări... seninul... Din penelul cuvintelor curg „Culori” care îi pigmentează trăirile, recunoscându-și într-o pictură lirică inedită, trăirile: „Pictez
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
lacrimi”. Pe măsură ce m-am adâncit în lectură am realizat că poezia domnului Covali din acest volum-bijuterie are o anume ciclicitate tematică, în ansamblu fiind un reușit amalgam de trăiri ba din sfera vieții sociale a autorului, ba din cea a tumultului său sufletesc, neostoita luptă pentru împlinire prin iubire. „Dragostea”, „A patra dimensiune”, poeme cu tentă filosofică fac trecerea spre „Împlinire” - poem în care autorul însuși recunoaște: „Sunt doar cântec,/ vrajă și descântec/ așa dens că nu mă mai încape”. Dar
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
umblu bezmetic. Dacă de pe deal privesc, Câteva căsuțe răsfirate, Se lasă-n amurg întuneric, Și parcă fantome sunt toate. Dar ce mă face a plânge? Când amintirile se scurg, Inima-n piept mi se frânge, Și-mi apare al vieții tumult. De ce? Mă întreb pe mine, Oare nu știi că mă cheamă, Aceste dealuri bătrâne, Ce nimănui nu dau seamă. Și CIOFUL pârâu mocirlos, Ce unduiește printre răchiți. Ah! Peisajul acesta frumos, Vă rog să nu mi-l răpiți! Degeaba îl
LOCURI NATALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354210_a_355539]