620 matches
-
altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6520 38.3 Fânațuri de munte (tipuri britanice cu Geranium sylvaticum) 7110 51.1 * Turbării ridicate active 7120 51.2 Turbării ridicate epuizate (capabile încă de regenerare naturală) 7130 52.1 și 52.2 * Turbării de acoperire (*exclusiv active) 7131 52.1 * Turbării de acoperire joase 7132 52.2 * Turbării de acoperire înalte 7140 54.5 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare 7150 54.6 Depresiuni pe substraturi de turba (Rhynchosporion) 7210 53.3
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
3 Fânațuri de munte (tipuri britanice cu Geranium sylvaticum) 7110 51.1 * Turbării ridicate active 7120 51.2 Turbării ridicate epuizate (capabile încă de regenerare naturală) 7130 52.1 și 52.2 * Turbării de acoperire (*exclusiv active) 7131 52.1 * Turbării de acoperire joase 7132 52.2 * Turbării de acoperire înalte 7140 54.5 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare 7150 54.6 Depresiuni pe substraturi de turba (Rhynchosporion) 7210 53.3 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și Carex davalliana
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Geranium sylvaticum) 7110 51.1 * Turbării ridicate active 7120 51.2 Turbării ridicate epuizate (capabile încă de regenerare naturală) 7130 52.1 și 52.2 * Turbării de acoperire (*exclusiv active) 7131 52.1 * Turbării de acoperire joase 7132 52.2 * Turbării de acoperire înalte 7140 54.5 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare 7150 54.6 Depresiuni pe substraturi de turba (Rhynchosporion) 7210 53.3 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și Carex davalliana 7220 54.12 * Izvoare pietrificatoare cu formațiuni
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
ridicate epuizate (capabile încă de regenerare naturală) 7130 52.1 și 52.2 * Turbării de acoperire (*exclusiv active) 7131 52.1 * Turbării de acoperire joase 7132 52.2 * Turbării de acoperire înalte 7140 54.5 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare 7150 54.6 Depresiuni pe substraturi de turba (Rhynchosporion) 7210 53.3 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și Carex davalliana 7220 54.12 * Izvoare pietrificatoare cu formațiuni de tuf calcaros (Cratoneurion) 7230 54.2 Mlaștini alcaline 7240 54.3
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
DECIZIA COMISIEI din 29 martie 2001 privind autorizarea anumitor laboratoare pentru controlul eficacității vaccinării împotriva turbării la anumite carnivore domestice [notificată cu numărul C( 2001) 951] (Text cu relevanță pentru SEE ) (2001/296/CE) COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având (n vedere Tratatul de instituire a Comunităților Europene, având (n vedere Decizia Consiliului 2000/258/CE din 20
jrc4945as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90113_a_90900]
-
testare a aptitudinii pentru titrarea anticorpilor turbării la carnivore domestice vaccinate. (4) Laboratorul AFSSA din Nancy trebuie să folosească sistemul de testare a aptitudinii pentru evaluarea laboratoarelor (n vederea agreării lor pentru efectuarea testelor serologice la anumite carnivore vaccinate împotriva turbării (5) Mai multe state membre au prezentat solicitări (n vederea agreării de laboratoare pentru efectuarea analizelor vizând controlul eficacității vaccinării împotriva turbării la anumite carnivore domestice. (6) Laboratorul AFSSA din Nancy a procedat la evaluarea solicitărilor înaintate de către statele membre
jrc4945as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90113_a_90900]
-
a aptitudinii pentru evaluarea laboratoarelor (n vederea agreării lor pentru efectuarea testelor serologice la anumite carnivore vaccinate împotriva turbării (5) Mai multe state membre au prezentat solicitări (n vederea agreării de laboratoare pentru efectuarea analizelor vizând controlul eficacității vaccinării împotriva turbării la anumite carnivore domestice. (6) Laboratorul AFSSA din Nancy a procedat la evaluarea solicitărilor înaintate de către statele membre și a transmis Comisiei rezultatele acestei evaluări. (7) Comisia, pe baza rezultatelor evaluării, poate stabili o listă a laboratoarelor agreate pentru efectuarea
jrc4945as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90113_a_90900]
-
AFSSA din Nancy a procedat la evaluarea solicitărilor înaintate de către statele membre și a transmis Comisiei rezultatele acestei evaluări. (7) Comisia, pe baza rezultatelor evaluării, poate stabili o listă a laboratoarelor agreate pentru efectuarea titrajului serologic la carnivorele vaccinate împotriva turbării. (8) Măsurile prevăzute prin prezenta decizie sunt (n conformitate cu avizul comitetului veterinar permanent, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Laboratoarele prezentate de către statele membre și autorizate pentru efectuarea analizelor (n vederea controlului eficacității vaccinării împotriva turbării la anumite carnivore domestice
jrc4945as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90113_a_90900]
-
la carnivorele vaccinate împotriva turbării. (8) Măsurile prevăzute prin prezenta decizie sunt (n conformitate cu avizul comitetului veterinar permanent, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Laboratoarele prezentate de către statele membre și autorizate pentru efectuarea analizelor (n vederea controlului eficacității vaccinării împotriva turbării la anumite carnivore domestice sunt enumerate (n anexă. Articolul 2 Prezenta decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 29 martie 2001 Pentru Comisie David BYRNE Membru al Comisiei ANEXĂ DENUMIREA LABORATOARELOR Belgia Institutul Pasteur din Bruxelles Rue Engeland 642
jrc4945as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90113_a_90900]
-
la locul de diviziune mitotică a hemaglutinei; 3. Virusul Bluetongue; 4. Virusul afecțiunilor de picior și de gură (stomatite); 5. Virusul variolei caprine; 6. Virusul herpesului porcin (maladia lui Aujeszky); 7. Virusul pestei porcine (virusul holerei porcine); 8. Virusul Lyssa/turbării; 9. Virusul maladiei Newcastle/pseudo-pestei aviare; 10. Virusul pestei micilor rumegătoare; 11. Enterovirusul de tip 9 porcin (virusul maladiei veziculare a porcului); 12. Virusul pestei bovine; 13. Virusul variolei ovine; 14. Virusul maladiei Teschen; 15. Virusul stomatitei veziculoasă; Mycoplasma mycoides
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
pentru ameliorări 140.4 Extracția sau dragarea nisipurilor, pietrișuri și prundișuri 140.5 Extracția marnei sau pietrelor de var și ciment 140.6 Extracția gipsului 140.7 Extracția de argilă, argilă pentru cărămizi, caolin 19 190 Extracția de alte minerale, turbării 190.1 Terenuri sărate 190.2 Mine și saline .21 Mine de sare gemă .22 Saline 190.3 Extracția sării de potasiu 190.4 Extracția sulfului și piritei 190.5 Extracția de asfalt și bitum 190.6 Extracția fosfatului de
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
prepararea cărămizilor și a tencuielilor din aceste materiale .84 Extracția de feldspat, cuarț, pegmatit .85 Extracția de fluerină .86 Extracția minereului de bariu și stronțiu .87 Extracția de alte produse minerale: piatră gemă, mică, grafit, alunit, magnezie, etc. 190.9 Turbării 2 și 3. INDUSTRII PRELUCRĂTOARE 20 A 200 Industria de prelucrare a materiilor grase vegetale și animale Topitoriile de grăsimi animale (animale terestre) sunt clasificate la subgrupa 201.5, iar tratarea chimică - alta decât hidrogenarea - oxidarea, autoclavizarea, hidroliza etc. materiilor
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
în luminișuri lipsite de sol. Morenele și sunt cele mai frecvente tipuri de sol, acoperite de un strat subțire de humus de origine biologică. Dezvoltarea profilului de podzol se observă la majoritatea solurilor forestiere lipsite de drenaj. și smârcurile cu turbării ocupă ariile slab drenate. Din punct de vedere , Finlanda se împarte între provinciile arctică, central-europeană și nord-europeană din a . Conform WWF, teritoriul Finlandei se poate împărți în trei : , și . Taigaua acoperă mare parte din Finlanda, din zonele nordice ale provinciilor
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca și prezența apei sulfuroase hipotermale sunt factori care determină o floră și o fauna specifică acestei turbării. În margina bălților se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetație existent se formează un nămol fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și o fauna specifică acestei turbării. În margina bălților se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetație existent se formează un nămol fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor prin care se scurge apă sulfuroasa se pot evidenția acumulări de nămol negru sapropelic rezultat din descompunerea materialului organic de natură animală și vegetală. Compoziția chimică a stratului de nămol mineral cenușiu-vinețiu cu impregnații de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
origine glaciară reprezintă o stațiune floristică originală prin faptul că este singura mlaștină oligotrofă de acest fel cunoscută în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic. În jurul Lacului cu Ochi din Stroești cresc plante din turbăriile din munți ca speciile de mușchi sau jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum recurvum", "Drosera rotundifolia" ("Roua Cerului - plantă carnivoră)", "Eriophorum vaginatum", "Betula pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ani în urmă (Magyari et al. 2006). Studiile palinologice, având ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 - 8.800 ani, cu stadiul de turbărie și lac puțin adânc. A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de creștere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 - 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf. Ana a avut
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
climatele calde și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
silicatice, Fânețe montane, Formațiuni pioniere alpine din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taulă ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), "Cnidium dubium" o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), brândușă de toamnă ("Colchicum
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
mai departe de mare este ceva mai mică. Cele mai uscate luni sunt februarie, martie, aprilie și mai. Vegetația naturală a făcut loc în mare parte culturilor agricole și pășunilor; doar în est și nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
de altitudine. Aceste diferențe de relief, împreună cu întinderi de apă amestecate cu păduri, câmpuri și pășuni sunt principalele caracteristici care fac peisajul atât de special. Tipic acestei zone înalte este solul nefertil și drenajul slab care dă naștere la numeroase turbării exploatate cândva. Acești factori, combinați cu ploi abundente și cu îngheț, au făcut ca mediul să fie inospitalier pentru primii locuitori. Chiar și astăzi, condițiile de trai într-un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totuși, în jur de
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
e un tip de "rocă sedimentară" formată din resturi de plante. Acumularea sa a început, probabil, acum 425 milioane ani, când au apărut plantele, dar majoritatea zăcămintelor s-au format în Carbonifer. Copacii în descompunere din zonele mlăștinoase au format turbării. Turba s-a scufundat tot mai mult și s-a transformat în lignit, apoi în cărbune bituminos și, în final, în atracit - cărbunele de cea mai bună calitate. Cărbunele produce 27% din energia luminii. E folosit în centrale electrice și
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păduri și poiene. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufișuri, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Orientali. Flora este una specifică în cea
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
deosebit de pitorești (cascade, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păduri și poiene. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufișuri, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Orientali. Flora este una specifică în cea mai mare
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]