554 matches
-
trebuința să arunce pulbere în ochii lumii și pentru aceasta n-are bătaie de cap să aleagă arma, căci el nu are decât una: calomnia! Ori frica de-a pierde puterea și câștigurile ce-și asigură printr-însa le-a turburat mințile și i-a făcut să turbeze, după espresia lor favorită, sau dorința de a turbura apa și a pescui pe nevăzute, în ambele ipoteze se vede că scopul ce urmăresc este tot atât de vinovat pe cât e mijlocul ce întrebuințează pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aleagă arma, căci el nu are decât una: calomnia! Ori frica de-a pierde puterea și câștigurile ce-și asigură printr-însa le-a turburat mințile și i-a făcut să turbeze, după espresia lor favorită, sau dorința de a turbura apa și a pescui pe nevăzute, în ambele ipoteze se vede că scopul ce urmăresc este tot atât de vinovat pe cât e mijlocul ce întrebuințează pentru a-l atinge! [24 mai 1881] ["VINERI, SENATUL S-A OCUPAT... "] Vineri, Senatul s-a ocupat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a ocupat câtuși de puțin de interesele comunei, spre a putea face o bună administrațiune, după cum alegătorii erau în drept a se aștepta de la d-lor. Mai în toate ședințele Consiliului comunal s-au petrecut acte de natură a turbura ordinea publică, și prin puținul timp întrebuințat la lucru, prin discuțiuni de natură ilegală, au probat lipsa de îngrijire și pentru interesele comunei și pentru lucrul public. Corpurile legiuitoare au regulat modul plății către comună a sumei de 10 milioane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și mai vițios, cu tot sistemul de exploatare evreiască, vitalitatea rasei române e superioară încercărilor impotente ale mamelucilor din Buda de-a o ruina, aceasta nu e desigur o vină a rasei române. {EminescuOpXII 271} Cât despre emisari cari să turbure poporul cu nemulțumiri asupra guvernului, chiar dac' ar exista, nu credem că sunt necesari. Cel mai bun emisar pentru a turbura populația unui comitat e arătarea unui funcționar unguresc, bețiv, jucător de cărți, venal, fără nici o conștiință de datoria lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a o ruina, aceasta nu e desigur o vină a rasei române. {EminescuOpXII 271} Cât despre emisari cari să turbure poporul cu nemulțumiri asupra guvernului, chiar dac' ar exista, nu credem că sunt necesari. Cel mai bun emisar pentru a turbura populația unui comitat e arătarea unui funcționar unguresc, bețiv, jucător de cărți, venal, fără nici o conștiință de datoria lui, și cel mai nimerit mijloc pentru a inspira odiul în contra ungurilor e guvernul unguresc însuși. Ar fi o greșeală ca emisari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încăpător, a unui cioban de oi și-ar face cruce oamenii, ar înțelege de ce neamul românesc, numeros și inteligent, muncitor și îndrăzneț, nu poate ajunge în lume la poziția ce i se cuvine. Cum să și ajungă când oceanul cel turbure de 'mprejurul insulei romanice au aruncat deasupra lui o spumă de stîrpituri? Ce-i pasă acestei spume cosmopolite de ființa istorică a Romîniei? Vorba lui Hamlet: "Ce e Hecuba pentru ei? Ce-i pasă, ce-i poate păsa unui C.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
omite cu grijă. Asemenea pedepse ar putea lovi în mod grav pe mulți dintre iluștrii membri ai marelui partid liberale-naționale, începînd cu ilustrul Giani și sfârșind cu însuși marele arhiereu al partidului, căruia articolul omis ar fi putut să-i turbure Ceasurile de mulțumire. [10 noiembrie 1881] [""LE RENSEIGNEMENT PARISIEN"... "] "Le Renseignement parisien" (schimbat acum în "L'Echo de France"), reproducând, parte în estras, parte în pasaje întregi, un articol din "Romînul" privitor la cestiunea Dunării, adaogă următoarele: A fost o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discursul tronului privitor la cestiunea Dunării: Mesajul cu care regele Carol al României a deschis Adunările se adresează în partea Lui esențială mai tot pe atâta guvernului austriac pe cât reprezentanților din București. Nici răscumpărarea căilor ferate, nici organizarea armatei nu turbură cu atâta viociune opinia publică în România ca cestiunea dunăreană și găsim că e firesc ca cestiunea aceasta să ocupe cel mai mare loc în mesaj. Dar, fiindcă noi în Austria avem un interes tot atât de mare ca și românii la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atențiunea publică asupra cestiunilor de îndreptare interioară, de la cari am fost distrași prin evenimentele esterioare și de a lămuri ideile partidelor și a împrăștia nedomiririle cari au fost și sunt sprijinul principal al partidului liberal, așa de abil în a turbura apa și în a calomnia pe adversarii săi. Dar, pe lângă aceste idei de organizare interioară, credem că e bine să aducem aminte acestui Parlament care își începe lucrările sale ceea ce zicem în programul partidului conservator în 1880, că adică trebuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
relațiunilor noastre europene. Cine stă dindărătul vasalilor eliberați, cine-i mînî 'nainte? Această întrebare ni se impune de sine și e de natură a arunca o umbră întunecoasă asupra celor mai clare din relațiunile noastre. De azi pe mâni se turbură orizontul nostru asupra situației europene și abia mai putem distinge cu siguranță cine e amic, cine adversar. Voim să primim o asemenea poziție? Iată lucrul asupra căruia cată să ne deslușim cât de curând. Voim în adevăr să ne aranjăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copilul, numai de aur care se juca În pat, râzând și gângurind, Îl cere din nou, iar pruncul acceptă să fie dat. Copilul crește la curtea Împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, Închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel Închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins Într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei, un Împărat și o Împărăteasă Își petreceau
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura ei — un hău căscat, dinții ei — șiruri de pietre de mori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc și o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o bucată de stâncă, pe
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
va fi stăpânit de cei care-l muncesc”. Personajele principale din Răscoala sunt țăranii, adică mulțimea țăranilor din cele câteva sate care alcătuiesc moșia boierului Iuga, undeva prin Argeș. Rebreanu a înfățișat cu măiestrie frământările țăranilor și pregătirea, obscură și turbure, a răscoalei.” O simți această răscoală cum se ridică ca un colț de nour negru la orizont, încă din primele capitole ale cărții”. Rebreanu este în literatura noastră, cu siguranță, cel mai mare meșter mânuitor de mulțimi.Sfătuirile țăranilor, șovăirile
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
copilul, numai de aur" care se juca "în pat, râzând și gângurind, îl cere din nou, iar pruncul acceptă să fie dat. Copilul crește la curtea împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei [Chițimia], un împărat și o împărăteasă își
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pline de sudoare. E ora 11. Ostașii mei lucrează sub conducerea gradaților, iar eu jos așezat pe iarbă verde, îmi îndrept gândurile și inima mea spre Domnița vieții mele. Cadrul naturii e aproape fermecător. Soarele mă încălzește. Cerul e senin turburat de câțiva nori. La orizont se profilează culmile munților Vrancei. Undeva mai aproape, în niște plopi înalți de lângă calea ferată ce duce spre Ploești un zbor gălăgios de ciori nu se pot înțelege de la anumite chestiuni. Probabil că s-a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în Timiș țăranii aveau o stare materială bună, însă nemulțumirea populației s-a manifestat față de împărțirea Banatului care, în opinia lor, trebuia păstrat integral de România și nu împărțit cu Iugoslavia. În Caraș-Severin au avut loc agitații socialiste, care „le turbură liniștea [oamenilor]... amestecându-se în borșurile internaționale”, însă fără un impact vizibil al acestei propagande populiste. Concluziile acestui material a scos în relief câteva lucruri comune la nivelul Transilvaniei: În primul rând, percepția negativă a locuitorilor față de autorități, transpusă prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nemijlocită, antică, tocmai pentru că ceva din mine îmi spune că eu iubesc altfel decât alții 59. Într-o însemnare din manuscrisul 2257 se pune semnul egalității între cele două: femeie-poezie! Ce cauți tu în ochiul cel mort, în floarea cea turbure a sufletului meu?60. Cercetător al creației eminesciene, Iosif Cheie-Pantea, surprinde cu finețe acest însemn fundamental al operei poetului: Cumpănind realitatea după criterii specifice, poezia se angajează în explorarea miezului ei ireductibil, în contemplarea esențelor pure, fenomen deosebit de pregnant în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care atinge directu interessele comunale, fără a pune în jocu nici o persona. Articolul 61 Primarulu are poliția adunariloru; elu are facultate de a pune se arestese și a tramite înaintea Tribunalului politienescu pe ori ce individu care aru veni se turbure liniscea și buna ordina a Adunarei, prin o purtare necuviinciosa. Articolul 62 Consiliulu comunalu face însuși regulamentulu seu de ordine și de serviciu interioru. Articolul 63 În acestu regulamentu, Consiliulu va hotăra amendă, pentru acei din Membrii, carii aru lipsi
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
aprobarei. După trecerea acestoru 60 dile, actele Consiliiloru comunale nu potu fi anulate de catu prin puterea legislativă Articolul 66 Dacă Consiliulu comunalu aru urma a se depărta de atribuțiile sale, seu dacă actele sale aru fi de natură a turbura ordinea publică, Domnulu poate pronunția disolvarea Consiliului și anularea deliberatiuniloru sale; doue luni celu multu după disolvare se făcut nuoi alegeri, în acestu intervalu afacerile comunei se administra de o comissiune numită de Guvernu și compussa de persoanele ce au
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
fie trecut de unsprezece... Să mă culc... Ce obosită sunt! Nu mai pot... (șade lângă masă, deschide albumul și dă de portretul lui Chiriac) Ah! Ah! Chiriac! (fredonează Întâia strofă din «Portretul» de G. Sion) « Când ore de-ntristare vor turbura vreodată Frumoasa-Ți inimioară, tu vezi portretul meu, Și crede că eu sufer cu tine deodată, Și c-amândoi atuncea compătimim mereu.»”. Ziței, În acest moment al existenței ei, când ca o amazoană are inițiativă, Îi e străin liricul; pe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din curiozitate». Venerabilul e primit cu respect, e invitat să ia loc „pe fotel”, apoi „o sumă de delicatețuri” (pe care Trahanache le scurtează hotărât) pregătesc dezvăluirea natura neplăcutului docoment: o „scrisoare de amor În toată regula.”. În timp ce Tipătescu e turburat, fierbe, abia Își stăpânește emoția, e turburat rău, e În culmea agitației, e Înfuriat, are pumnii Încleștați, e turbat, fierbând mereu (didascaliile punctând gradația ascendentă a trăirilor), Trahanache relatează și privește atent spre Tipătescu râzând, constată că limitele ticăloșiei omenești
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e invitat să ia loc „pe fotel”, apoi „o sumă de delicatețuri” (pe care Trahanache le scurtează hotărât) pregătesc dezvăluirea natura neplăcutului docoment: o „scrisoare de amor În toată regula.”. În timp ce Tipătescu e turburat, fierbe, abia Își stăpânește emoția, e turburat rău, e În culmea agitației, e Înfuriat, are pumnii Încleștați, e turbat, fierbând mereu (didascaliile punctând gradația ascendentă a trăirilor), Trahanache relatează și privește atent spre Tipătescu râzând, constată că limitele ticăloșiei omenești sunt greu de bănuit („Cine-și poate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rar (v. și Croitor 2014; Zafiu 2014) (85). (83) a. întoarce-se-vor și sfii-se-vor vârtos currundu (PH.1500−10: 4v) b. Povesti-vor și grăi-vor nedereptatea (PH.1500−10: 79v-80r) c. toate lucrurile beseareciei și împărăteștile turbură-se și răsipescu-se (CC2.1581: 13; Croitor 2014) d. Cerșut-au 2 000 de pedestri, 2 000 de călăraș, și sântu; ce, cum veri zice, sta-vor au mearge-vor. (DÎ.1600: XXXII) (84) a. Miluiaște-me, Doamne,și me vindecă, că neputincios
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai dârz e-nțeleptu-n crezul său, Și-n fața măreției cerești pe care astrul O dă profetului bun, pălește zeul rău. Sunteți, că vreți, că nu vreți, de raze-ntretăiate; Cu-a voastre spaime-n tremur, nădejdi se-ntrepătrund; Voi nu mă turburați sub aripile-nălțate Nici corbii cât pe-un clopot de-alarmă-n zări afund. E o cetate cerul, ce-o-nchideți voi, răsfrânte; Dar cheia, noi s-o ținem, în suflet, ni s-a dat. Și noaptea se împarte, abis și slavă, între
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
închisoare corecționala dela 3 luni pînă la 2 ani toți acei câri vor fi răspândit în public prin publicațiuni, broșuri, ziare, circulari, afișe sau vor fi colportat prin viu grâi fapte neadevărate de natură a produce panică sau de a turbura siguranță Statului, ordinea publică sau liniștea cetățenilor. Cînd răspândirea în public a faptelor neadevărate prin mijloacele arătate mai sus ar putea atinge încrederea în creditul Statului, al Instituțiilor de credit garantat de Stat, precum și al instituțiunilor de credit particular, sau
LEGE nr. 51 din 2 aprilie 1930 pentru apărarea linistei şi creditului tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136848_a_138177]