571 matches
-
copile, {EminescuOpVIII 158} Sîntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate. Ce știm noi?... (provocător) Voi trimiteți la regele polon Ca el să se unească cu toții la un loc, Să dați la turci războaie... și Gîrje cel cu minte Cu turcii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebui s-o apăr... eu, nu trebui s-o știu? ȘT[EFAN] (supărat) E grea cimilitura, prea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a-mpăraților Carpați. {EminescuOpVIII 199} ALEXANDRU LĂPUȘNEANU 2282 [PROLOG] Versiunea A [BOIERI DE LA CURTE] - Vere, ce mai e cu Gruie? - Pe cât știu e la Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu Dacia mea, de nici pe viteza mare nu aveau ștergătoarele cum să facă față, mă dădeam cocoș. Până la urmă, se și înnoptase, tragem pe dreapta. Fuseserăm înștiințați, să nu stați noaptea prin parcări, că se fură, că Tiruri, că turci... că și românii mai repede fură pe români. Tragem pe dreapta, din ce în ce mai rău. O noapte de coșmar. Ne-am înghesuit în mașină. Patru inși într-o Dacie. Am băgat copiii între noi. Aveam niște perne, niște cergi din Maramureș, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Dumnezeu știe ce erau: de înțeles nici între ei nu se înțelegeau, - sârbi, bulgari, albanezi, căzătură din oastea de ieniceri a sultanului, - știuți sub un singur nume: seimeni. Erau destoinici în meșteșugul armelor, dar fără urmă de omenie. Mai toți turciți, umblau făloși în dulame roșii. Și, uite așa, în postul mare, când toaca bătea pentru denie, s-a dezlănțuit prăpădul. În cete, cu iataganele goale sau cu flintele încărcate, opreau caleștile și trecătorii, omorând fără alegere ca să curețe țara de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe spătar. Încărunțise. Barba era aproape albă, dar contrasta cu sprâncenele negre, arcuite, și-l făcea și mai distins. El clătină din cap: — De câte ori stăm de vorbă mă revoltă modul în care gândești. Adică îți imaginezi că oamenii s-au turcit într-atâta încât să nu mai merite nimic? — O, nu s-au turcit. Ar fi bine dacă s-ar fi turcit. S-au corcit, atâta tot. Acum nici turcii nu mai sunt turci, nici grecii nu mai sunt greci. Dacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și-l făcea și mai distins. El clătină din cap: — De câte ori stăm de vorbă mă revoltă modul în care gândești. Adică îți imaginezi că oamenii s-au turcit într-atâta încât să nu mai merite nimic? — O, nu s-au turcit. Ar fi bine dacă s-ar fi turcit. S-au corcit, atâta tot. Acum nici turcii nu mai sunt turci, nici grecii nu mai sunt greci. Dacă nu ai un mort, adică vreau să spun un omorât în familie, cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din cap: — De câte ori stăm de vorbă mă revoltă modul în care gândești. Adică îți imaginezi că oamenii s-au turcit într-atâta încât să nu mai merite nimic? — O, nu s-au turcit. Ar fi bine dacă s-ar fi turcit. S-au corcit, atâta tot. Acum nici turcii nu mai sunt turci, nici grecii nu mai sunt greci. Dacă nu ai un mort, adică vreau să spun un omorât în familie, cum îl am eu pe Nicos al meu, nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nedorite. Deodată, lui Ștefan îi trecu prin minte o năstrușnicie. Zâmbi pe sub mustața subțire gândului ascuns. — Doamne taică, aș vrea să mă cuminec și eu cu toți ceilalți de Paști. De la sine înțeles că vrei, că doar nu te-ai turcit. — Eh, mi-e frică să nu cad sub blestemul sfinției sale, că am păcătuit greu. — Tu mă, Ștefane? Ce făcuși? Vreo jupâniță... — Măria ta, taică. Aș vrea să stai cu mine după prohod ca să-l rogi pe sfinția sa să mă dezlege
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la sărbători or să ne pună la loc de cinste ca să le spunem cum a trecut Io Constantin Basarabă pe aci cu alai împărătesc și ne-a chemat pe noi, ăștia din Priștina, să stea la sfat cu noi. — Sunteți turci? întrebă Selin. — Români cu turme, bunicii noștri au fost robiți tătarilor în vremea lui Ion Vodă. Povestesc unii că am fi din munții Vrancei, dar noi nu știm unde-i asta. Selin le mulțumi pentru că-i ușurează sarcina, păzindu-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în toate limbile, trimite odoare, ctitorește biserici, ține în școli teologice tineri. Valahia a devenit limanul tuturor creștinilor care se simt năpăstuiți de iatagan. Brâncoveanul îi primește, îi lasă să-și facă meseriile, le ia dări cu care plătește la turci dreptul său la liniște. Așa făceau pe vremuri și împărații Bizanțului... Apoi a venit un alt acum, în care trebuia să acționeze un alt izbăvitor, țarul Rusiei... Era rândul Cantacuzinilor, al stolnicului Constantin și al spătarului Mihai să lase nălucirile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui taica, atunci fusese în iunie și azi este cincisprezece august, Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului. Pentru asta la București or să sufle în trâmbițele de argint. Or să sufle? Exista ceva ce nu putea să creadă. Din câtă turcească știa înțelesese că i-au cerut lui taica șaizeci de mii de pungi ca să l facă domn din nou. Când au venit să le spună, citea turcul că taica s-a răzvrătit și nu a vrut să dea și de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
povești vechi de mai bine de două sute cincizeci de ani, le aduseseră cu ei în Țara Românească dascălii greci ai beizadelelor și ai coconilor boierești, așa că se știa bine despre ceea ce însemna iertarea otomană, tot atât de bine se știa cum folosiseră turcii vânzările celor de-un neam. Erau cunoscute din elegiile lui Matei Camariotes și din cronici condamnările la moarte ale megaducelui Luca Notaras (vinovat că îl refuzase pe sultanul Mahomed al II-lea când acesta îi ceruse fiul de paisprezece ani
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cineva treaba asta. Nu. Rivalitatea, concurența, invidia, gelozia, tot ce are mai rău firea omenească este alimentat de sistem. Averile, banii, proprietatea - iată standardele corupte cu care vă măsurați fericirea și succesul. Și, în acest timp, urmă ea așezându-se turcește în vârful patului, segmente mari din populația voastră sunt private de strictul necesar pentru un trai decent. N-am și aici dreptate? Asta fiindcă sistemul vostru este unul fundamental exploatator, inerent degradant și nedrept. În consecință, Alex, îmi rosti ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mai putut să-l ție comisul în mână. Și scăpându-l din mână, pe loc au cădzut de au murit. Și vădzând turcii, mult s-au mirat și au dzis <nevinovat au fost acest om>. Și au cunoscut pe Barnovschivodă turcii că au fost drept și s-au căit pentru că l-au tăiat. Și s-au giurat ca să nu mai taie de acum domnu de Moldova”. Din când în când, somnul îmi face semne să mă las prins în mrejele lui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era izvodit fără de nici o socoteală și pus la cale nepotrivit cu scopul, căci nu se socotise nici feliul de-a fi al dușmanului, nici poziția locului, nici calitatea propriilor luptători, pe când conducerea armatei turcești escela prin unitatea ideei conducătoare, prin dispunerile de trupe potrivite cu scopul și prin încleștarea sistematică a deosebitelor mișcări. Începutul bătăliei urmă printr-un atac înfrîngător, esecutat c-o strălucită vitejie de cavalerii franceji asupra detașamentului de asabi, spahii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decembrie, sunt așteptați să cânte cei de la The Prodigy, a căror prezență a fost mult timp pusă sub semnul întrebării. Înaintea concertului, trupa The Fire of Anatolia aduce un spectacol ce ilustrează episoade din istoria Mesopotamiei și Anatoliei, și dansatorii turci folosindu-se de foc. În noaptea de Revelion vor cânta Reamonn și Europe, iar între concertele lor, la miezul nopții, va fi spectacol pirotehnic, cu Groupe F, cei care au participat și la deschiderea programului sibian, la Revelionul 2007. (V.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
de modul de producție trecut (respectiv sclavagismulî, cât și de Revoluția franceză (respectiv 1789î. — Domnule Broanteș - spuse viziriul, căutând cu o săbiuță miniaturală o șuviță de carne rămasă buclucaș între canini - nu prea ești în apele dumitale. Un vechi proverb turcesc spune că omul, când nu-i în apele lui, înseamnă că se gândește la o femeie, ori la mai multe. Dumneata la câte te gândești? Broanteș roși vădit și, descoperit, înjură în gând pe cine le-a permis turcilor stabilirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lua ochii din pământ; vederea țigăncușei îi tulbura și mai tare. Iar aceasta, cu imemoriala grație a celor de teapa ei, puse cafelele pe o măsuță și se strecură în celălalt fotoliu, așezându-se - e totuși cazul s-o spunem - turcește. Timpul trecea. Clipele zburau una după alta, focul duduia plăcut, buștenii se prăbușeau în sobă, cafeaua era naturală, pe geam se strecura lumina sfioasă a amurgului... Minunate clipe! — Povestește-mi despre tine - șopti Cosette, privindu-l cu ochii umezi. îndurerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
turcii. Câte am putut să fugim, am scăpat. Pe câte n-am apucat, ne-au dus la Brăila, la un turc bătrân, unul Mustafa, care ședea în port la o masă și ne întreba care din noi vrea să se turcească. Vreo trei din noi n-am vrut și-atunci turcul a râs și ne-a luat înălțimea, ne-a măsurat talia, ne-a însemnat culoarea ochilor, a părului, tot, tot amănunțit și ne-a dat o hârtie să ne prezentăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
măsurat talia, ne-a însemnat culoarea ochilor, a părului, tot, tot amănunțit și ne-a dat o hârtie să ne prezentăm în cel mult o săptămână la Țarigrad, la palatul sultanului la camera 6. Restul, care am vrut să ne turcim, am rămas acolo și turcul n-a mai râs și ne-a dat o hârtie pe care a zis să scriem amănunțit de ce vrem să ne turcim. Acum, eu ce să fi scris? Episodul 61 COSETTE îN CONCERT — Dar poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Țarigrad, la palatul sultanului la camera 6. Restul, care am vrut să ne turcim, am rămas acolo și turcul n-a mai râs și ne-a dat o hârtie pe care a zis să scriem amănunțit de ce vrem să ne turcim. Acum, eu ce să fi scris? Episodul 61 COSETTE îN CONCERT — Dar poate că te plictisesc cu povestea vieții mele, așa cum a fost - spuse Cosette plecându-și feciorelnic ochii - poate că alte gânduri îți trec acum prin minte... nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
azi de pe urmele lor? Două brățări și - reține! - o agrafă slavă! Acum te-ai liniștit? Broanteș tăcea mâlc. — Să-ți povestesc mai departe - reluă Cosette. Rămăsesem la Brăila. Stăteam cu foaia pe care trebuia să arăt de ce vreau să mă turcesc în față și nu știam ce să scriu. în mintea mea nu voiam, dar în sinea mea mi-era frică. Văzând turcul ăla că nu scriam nici una nimic, ne-a dictat el de ce vrem să ne turcim. Ne-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vreau să mă turcesc în față și nu știam ce să scriu. în mintea mea nu voiam, dar în sinea mea mi-era frică. Văzând turcul ăla că nu scriam nici una nimic, ne-a dictat el de ce vrem să ne turcim. Ne-a luat p’ormă foile, seara ne-a urcat pe-o corabie și-n trei zile, eram la Țarigrad. Aicea noi speram că, dacă tot ne-am turcit, ne trimit direct la haremul sultanului unde ni se spusese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scriam nici una nimic, ne-a dictat el de ce vrem să ne turcim. Ne-a luat p’ormă foile, seara ne-a urcat pe-o corabie și-n trei zile, eram la Țarigrad. Aicea noi speram că, dacă tot ne-am turcit, ne trimit direct la haremul sultanului unde ni se spusese că e o viață mai ușoară, sultanul fiind intelectual. Așa a și fost ia început: ne-au dus la palat, ne-au primit, mâncare, băutură, haine, mă rog, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
2î UN DIALOG DE PATRU REPLICI îNTRE XIMACHI ȘI METODIU DE UNDE SĂ REZULTE CU UMOR CĂ NICIODATĂ PAPA N-O SĂ-ȘI POATĂ DA SEAMA CUM UN FLUVIU NĂSCUT îN NIȘTE MUNȚI PROTESTANȚI, TRECÂND PRINTR-O CÂMPIE CATOLICĂ, AJUNGE SĂ SE TURCEASCĂ PENTRU A SE VĂRSA îNTR-O TREIME DE BRAȚE ORTODOXE. 3î UN DIALOG DE TREI REPLICI îNTRE CĂPITANII JURAVCU, SPOICU ȘI BAȘOTĂ, DIN CARE SĂ REZULTE CU UMOR CĂ FLUVIUL RESPECTIV E DUNĂREA ȘI CĂ AR FI BINE SĂ-I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]