KorAP: Find »[drukola/base=turcic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...24 >

587 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

SVO latină 7. ainu N Rusia (insula Sahalin), Japonia (insula Hokkaido); vorbită în insulele Kurile pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, implantata apoi în insula japoneză Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia altaica; analitică; aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă, înaintea limbilor

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
greco-armeană în cadrul proto-indo-europenei, comparabilă cu cea italo-celtică familia indo-europeană, limba izolată; flexionara; ordine liberă; ergativă; SOV; adj. - subst.; limba satem. Îndepărtare de tipologia indo-europeană: din limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul oghuz; armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul oghuz; armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica, latină 28. azteca (nahua) LM; limba Imperiului Aztec; continuată de limbă nahua (limba indigena cea mai vorbită în Mexic) familia amerindiana, ramura uto-aztecană, grupul aztecan; aglutinanta polisintetica; VSO; omni-predicativă (nu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
limba izolată, probabil rămășită a unui grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N Macedonia, Șerbia, Turcia; O populatie migratoare de origine altaica (turcica) cucerește în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub numele

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sîrbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala; flexionara; SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya familia afro-asiatică, ramura cușitică; ramură care cuprinde cca 80 de limbi, printre care: oromo, sidamo, haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere etiopiana, latină

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mascați în timpul ceremoniilor religioase (populația dogon este celebră pentru măștile și statuetele sale de cult) familia nigero-congoleză (clasificare incertă), ramura atlantico-congoleză, grupul voltaico-congolez sau limba izolată; tonala; SOV latină 94. dolgan O Krasnoyarsk Krai (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia turcica siberiana, ramura dolgan; aglutinanta; armonie vocalica; nu are gen gramatical; SOV chirilica 95. dyirbal N Australia (Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o celebra pentru lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200) de Sota

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din Insula Java), în care avansează ideea unei familii malayo-polineziene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul javanez alfasilabarică kawi, derivată din scrierea pallava 185. kazaha O Kazahstan / N Afghanistan, China, Mongolia, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; adj. - subst. chirilica cu 9 litere suplimentare, latină modificată, arabă modificată 186. kekchi N Guatemala, Belize, El Salvador familia amerindiana, ramura maya, grupul quiché-mam latină 187. ket N Rusia (estul Siberiei); singură supraviețuitoare dintre limbile eniseice familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ki)kongo (familia nigero-congoleză, subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura baltica, grupul baltic occidental; flexionara latină 301. quashqai (kașkai, kashgai) Iran; limba a uneia dintre ultimele populații nomade ale lumii (pastori nomazi) marea familie uralo-altaică, familia turcica, ramura de S-V (oguz); SOV arabă adaptată 302. quechua O Bolivia, Peru, Ecuador / N Argentina, Chile; cea mai răspîndită limba amerindiana; lingua franca a civilizației incase familia amerindiana, ramura quechua; aglutinanta; SOV "scriere" quipu (sistem de frînghii înnodate, de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
310, 314, ~o-manciuriene 89, 183, grupul tungus 183, proto-~ 176, 177 turcă 61, 86, 87, 88, 89, 93, 112, 115, 117, 177, 181, 242, 272, 281, 298, 308, 310, 320, 327, 336, 340, ~ veche (otomană) 181, ~o-tătară 138 turcic(a) 50, 89, 148, 178, 179, 180, 181, 182, 220, 225, 238, 239, 241, 242, 244, 247, 251, 252, 253, 255, 264, 269, 274, 275, 277, 295, 308, 310, 311, 312, proto-~ 176, 177 turkmena 177, 181, 311, 325, 336

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988, p. 539. I. Fischer (Fondul panromanic, în I. Coteanu, coordonator, Istoria limbii române, vol. ÎI, București, 1969, pp. 110-116) stabilește un fond de 489 de cuvinte. 250 După cum am mai spus, cuvîntul de origine turcica kurgan (rom. gorgan) înseamnă tumul, adică o ridicătura de pămînt și pietre deasupra unui mormînt. 251 Pentru numeroase cuvinte din această listă s-au propus diverse alte etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359

istorie . Tot atât de adevărat este că avarii, veniți într-o primă etapă la anul 567, au înglobat, așa cum era practica migratorilor barbari asiatici, și alte populații, cu același mod de viață și organizare socială din zona Baical - Altaică, populații turcice care trecuseră la creștinismul nestorian. Acești creștini asiatici, numiți în unele documente juan-juan, sunt merchiții, populație evoluată în comparație cu conglomeratul etnic care o înconjura . Păgânismul avarilor trebuie privit cu rezerve, deoarece izvoarele istorice dovedesc intenția, cel puțin a reprezentanților aristocrației militare

Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat (2003) [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
de agricultură, iar afirmațiile potrivit cărora unii dintre migratorii barbari asiatici ar fi venit în Europa cu practica agricolă, nu are nici un temei. Cei care le furnizau mijloacele de subzistență erau chinezii, pentru barbarii de la nordul Zidului Chinezesc, populațiile turcice din Asia Centrală trecute la islamism și kazarii. De asemenea, barbarii din partea sudică a stepelor rusești de astăzi erau aprovizionate, mai precis jefuiau sau luau tribut de la slavi. Avem dovezi sigure că la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului

Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat (2003) [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
celorlalți migratori barbari, începând cu hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, berindeii, cabarii, brodnicii, găgă uzii și sfârșind cu mongolotătarii. Toate aceste populații se înrudesc, au același mod de viață, de organizare, același nivel cultural cu excepția unor triburi turcice, mai favorabile penetrării culturii indo-persane și chineze. Aceste triburi turcice vor avea state în sudul Asiei Centrale, începând cu secolul al VII-lea . Cultura lor materială și spirituală este rudimentară, iar civilizația lor este cuprinsă în sintagma prin care istoricii

Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat (2003) [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]