971 matches
-
eu singur a trebuit să organizez ceremonia. L-am găsit pe Hacik și apoi, împreună, am trezit, pe Cadîr. Într-un șervet am luat pe Ahmed și ne-am urcat în barcă, eu, Ioana, Hacik și Cadîr. Barca a lunecat ușurel pe ape, iar lumina lunii se revărsase pe toate ținuturile. Hacik a început un cântec de jale și era așa de transfigurat, că ai fi crezut că este în legătură directă cu tainele cerului și ale mării. L-am aruncat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și gâlgâitul vesel al apei printre pietre suna ca un cântec molcom și cuceritor ce părea să-i cheme pe toți la odihnă și la a lăsa deoparte toate grijile. Rezemat de un copac, Vitalius cerceta grâul încă fraged, mușcând ușurel dintr-un spic de orz sălbatic. — Te gândești încă la recolta ta? îl întrebă Sebastianus. Scoțându-și spicul dintre dinți și arătând cu el înspre lanul de grâu, Vitalius preciză: — Da, dar cel al tatălui meu e, fără îndoială, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vrea să pot s-ajung Ca să-ți răspund, copile! În locu-acesta und’ m-am dus Înconjurată-s de icoane E trist, e rece și e sus Și ... nu sunt telefoane! PRIMUL ZBOR CU AVIONUL ( Pentru Flori ) Inimi de plăcere tresaltă ușurel Și multe de durere bat încetinel, Avionul urcă, tot mai sus s- a dus, Parcă este fiul Cerului de Sus. Norii către-n jos flenduriți coboară, Luna sus pe cer galbenă-i fecioară, Tremură a taină gândurile-n mine, Plapumă
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
ar fi uitat ce stradă urma. 96th. Cu alte cuvinte, evită o privire lungă ce putea fi susținută de celălalt sau orice Înlănțuire de priviri. Nu dădu semn a ști nimic și Începu acum să-și facă loc spre coborâre, ușurel alert, Încovoindu-se către ușă. Ajunse, găsi sârma, trase 1, reuși să ajungă la treapă, se strecură pe ușă și se opri pe trotuar ținând umbrela de material, la vârf. Cum tahicardia era acum pe cale să i se consume, putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu supremul vehicul terestru. Nu Încăpea comparație cu aparatele de zbor. Se sprijini de aripă, cu brațele Încrucișate, atent ca nici un nasture să nu zgârie lustrul. Ținea chipiul cu parfum de păr și se bătea Încet cu el. Își lovea ușurel terasele descendente, ridurile mari ale frunții. Presupun că vrea fotografii de la toate altitudinile. Chiar zboară jos. Dacă nu lovește casa, mă declar mulțumit. Ar putea să-i tragă un scor perfect, după ce a inundat șandramaua. Chiar te-ntrebi, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de câștigat la început. În nopțile în care venea târziu de la întâlnirile cu Connolly, își amintește că era șocată de câtă afecțiune simțea pentru Richard. Când îi aduna de pe jos chiloții abandonați de el prin baie sau când îi lua ușurel un rest de ață dentară din mâna adormită, nu simțea nici enervare, nici vină: doar recunoștință pentru faptul liniștitor că soțul ei exista. Era comod, după întâlnirea ciudată, friguroasă din parc, să intre în patul deja încălzit al căsniciei - să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de pe fundul ei. Când am adus foarfeca din bucătărie a început să plângă puțin, dar chiar și atunci o făcea mai mult din resemnare, nu protestând. După ce fotografiile au fost tăiate, m-am dus la ea și am luat-o ușurel în brațe. Corpul Shebei e atât de slăbuț zilele astea, încât ai impresia că o poți rupe. — Hai, am zis, totul e bine. A început să plângă și mai energic. Suspine adânci, zguduitoare. Dar am ținut-o în brațe în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu mai credea c-avea să fie găsită de-un avion sau de vreo echipă de salvare. Și totuși, elanul a rămas lângă ea, iar Jina a început să delireze. Avea impresia c-auzea o muzică. Nu era o melodie ușurică, ceva potrivit la un foc de tabără, nu era un cântec cum îl văzuse la televizor pe Elvis cântând - Elvisul acela umflat și bătut cu pietre nestemate din Las Vegas. Ceea ce auzea ea acum era perfecțiunea întruchipată - o voce tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pe jos, în camera de cămin, apoi se aruncă în pat, cu mâinile la ochi, ferindu-se parcă de realitatea care nu-i convenea. Petruș fu din doi pași lângă mine și își răsuci mâna în gulerul meu de la haină. Ușurel, că-s proaspăt vopsit, i-am spus încercând să-l iau mai de sus, în timp ce cu brațul stâng făcut pârghie, i-am descleștat mâna cu care încerca să mă ștranguleze. Mă vezi mic, mă crezi și prost? Mai bine du
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
am așezat lângă el, lipindu-mi spatele de al său. În acele clipe am simțit cum mustul de bălegar și urină îmi intră în haine. Mirosul înțepător îmi adunase un nod în gât iar stomacul se încordă de-atâta greață. Ușurel că nu suntem la pension, îmi spuneam... Dacă vomiți o să fie și mai aiurea și o să pută mai rău. Respiram rar, trâgând aerul pe gură. Limba se usca și părea mai umflată, iar ochii mă usutrau de nesomn. O să adorm
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de lepădat. Eram Îngrijorat că nu-mi pot aminti. Mai mult ca sigur, banii aceștia nu erau pentru a cumpăra ceva deosebit. I-or fi adunat colegii și mi i-au Încredințat pentru familia Îndoliată a vreunui amic de la serviciu... Ușurel, ușurel! Nu puteam să-mi cer imposibilul! Dacă stau și mă gîndesc, nici nu mai eram funcționar și nu Înseamnă că dacă mă Înșel pe mine Însumi, adevărul este altul. Oare chiar Îmi era imposibil să-mi aflu prețiosul nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
lepădat. Eram Îngrijorat că nu-mi pot aminti. Mai mult ca sigur, banii aceștia nu erau pentru a cumpăra ceva deosebit. I-or fi adunat colegii și mi i-au Încredințat pentru familia Îndoliată a vreunui amic de la serviciu... Ușurel, ușurel! Nu puteam să-mi cer imposibilul! Dacă stau și mă gîndesc, nici nu mai eram funcționar și nu Înseamnă că dacă mă Înșel pe mine Însumi, adevărul este altul. Oare chiar Îmi era imposibil să-mi aflu prețiosul nume ? Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
absolut paradoxal, și totuși nu era. Să aștepți mântuirea de rău de la cei care ți-au băgat cândva mortu-n casă. Gorbi era un fel de Stalin pe dos. Maestrul deconstrucției practice. Sigur, acum aș spune al deconstrucției de tip conservator: ușurel cu fata popii, lăsați-o să crape natural, cu încetișorul. Da’ la noi nu crăpa nimic. Acum zece ani pe vremea aceasta ne pregăteam de Congresul al XIV-lea... Mai amân să scriu despre perioada hot. Nici nu mă văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pur și simplu, cultura patriarhală le-a scutit de identități perverse, punându-le în rând cu firea, fără atâtea mofturi alcoolizante. Mi-am petrecut vara acolo, cu tata. La 5 dimineața îmi găseam cafeaua lângă laptop. Pe la 7 se trezea ușurel, să nu-mi tulbure șirul ideilor. Așeza masa în curte, sub viță. Pregătea un mic dejun frumos, o nouă cafea și mă striga: - Fetiță (căci pentru el asta am rămas), hai la masă! Ieșeam din casă cu ochii injectați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vin de California și șampanie franțuzească, picolii se înclină în stil japonez și ieșim afară să ne luăm rămas-bun cântând „Mulți ani trăiască!” în cel mai neaoș stil mioritic, după ce Nick românul evreu american anticomunist epuizase înăuntrul cârciumii, în surdină, ușurel și discret: Leliță cârciumăreasă, Iubesc femeia, două cântece legionare și „Internaționala a doua”. Ceremonia oficială a fost tare frumoasă. City Hall este o fostă filatură transformată. Ofițera Stării Civile a venit la 2 fără 5, a descuiat Primăria, a oficiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
will be fine”, „O să fie bine” nu se referă la venirea lui Superman, ci la capacitatea proprie de a răzbi, de a trece peste necazuri. Asta însă aici e o filosofie publică. La noi e doar un film american prost, ușurel, cu personaje simpatice care fac în genere lucruri bune și cu acțiune care te anesteziază: mici necazuri pe care personajele le depășesc în final și surâd fericite în jurul unei pizza în familie. Acest film este complet rupt din viața americanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sculat cu noaptea-n cap; de-abia trecuse miezul nopții. Dragomir, care de când cu rătăcirile mele, mă îngrijea ca pe ochii din cap, dăduse porunci de cu sară, și calul era gata la scară. Când mă simți, prin întuneric, necheză ușurel, dulce, și-mi atinse cu botul umed mâna întinsă. Grăjdarul strânse chinga. Îmi pipăii torba, cercai oțelele puștii și mă avântai în șa. Noaptea era caldă. Pete mari de nouri acopereau stelele. Bărăganul tăcea, desfășurându-se ca o mare împietrită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tăciune de jos, mă învelii mai bine în tunica subțire de vară și, coborât de pe cal, rezemat de șa, așteptam gândindu-mă. Dar noaptea se prelungea - satul în urmă, Iezerul nemărginit înainte-mi zăceau într-o tăcere de moarte; tremurul ușurel al ploii în stufuri abia-abia răzbătea până la urechile mele, și eu nu știam ce să fac, cu aceleași întrebări și prepusuri copilărești. Deodată întorcându-mă, zării o lumină lucind pe mal. Tremura ca o stea roșie. Acolo-i casa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochișori sticliți ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri și fărâmau melodios chemările, fâlfâiau apoi ușurel și-n urmă-le nuielușele se clătinau, tremurându-și frunzele lucii. Înfiorarea vieții mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice dimineață de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucișau, fluturi jucau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
într-un sul de raze. Ascultă puțin. Apoi își plecă botul și atinse de două ori apa de lângă picioarele subțiri. Își ridicară iar ochii. În undele limpezite, apoi, deodată căzu o picătură de sânge. Piciorul de dinainte, din stânga, se zgârci ușurel și prinse a tremura. De la umăr, se prelingea sânge. Acuma picătură după picătură cădea mai des, tulburând apa pârăului. Căprioara își plecă domol capul, ca și cum voia să-și privească în oglinda aburită jumătatea de dinainte a trupului, în mișcare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se prelingea sânge. Acuma picătură după picătură cădea mai des, tulburând apa pârăului. Căprioara își plecă domol capul, ca și cum voia să-și privească în oglinda aburită jumătatea de dinainte a trupului, în mișcare de oprire. Apoi avu parcă un gemăt ușurel și-și întoarse botișorul negru spre pata de sânge. Sta așa. Din când în când se pleca spre apă. Din când în când își tremura pielea cenușie. Iar departe, în urmă, vuia cornul, și stâns, slăbit, răzbătea chefnitul copoilor. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
picături de sânge se tot prelingeau în lungul piciorului stâng și se închegau în șuvițe roșii. În juru-i copacii stăteau neclintiți; tufe de ferigi pe maluri, se plecau în trecerea ei și iar se îndreptau cumpănindu-se; o pitulice țârâi ușurel un timp deasupra ei, apoi dispăru undeva. Vremea trecea. O aburire de răcoare începu a luneca în răstimpuri. În poienițe, lumina se trăgea spre vârfurile copacilor; câte-un plop cu coajă cenușie abia își clătea rămurelele subțiri și-și tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îs de bătrân. O chiamă judele pe Anița întăi, Anița lui Timofte, nevasta omorâtului. Da’ era o femeie mititică și iute, tânără, abia împlinise douăzeci de ani, cam smolită la obraz, cu sprâncenele groase puțin încruntate. Când vorbea, îi tremurau ușurel nările. Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșă, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu ciuboțele de cordovan cu potcoave de alamă. Se oprește și se uită țintă la judecător, își duce dreapta peste ochi, apoi își lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
furtunii. Un zvon greu creștea între nourii negri și poiana frământată ca de spaimă - creștea ca o buciumărie prelungă chemând spaima din zarea mohorâtă, înăbușită de pulberi răsculate. Așa crescu bubuind buciumăria pădurii, învăluiri dese de stropi se abătură, duruiră ușurel și la geamurile mici, se depărtară - și deodată, ca o mânie care ostenește, cu oftări de ușurare, se alinară adâncurile, și soarele străluci deodată orbitor în toată poiana. Ieșii afară, pe prispă, cu nevasta pădurarului. Împrejurimile, neclintite, râdeau în lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grămădită în perinele de puf. Parcă nu vedea pe nimeni; ochii îi încremeniseră ațintiți, cu dunga de umbră săpată între ei; din vreme în vreme un fior îi alerga prin trup și buzele ei pline și roșii aveau un tremur ușurel. Maică-sa umbla prin casă după treabă; din când în când se oprea și o privea cu grijă. Ce ai tu, Haie? Spune, poate te doare ceva? poate-ți trebuie ceva... Nu-mi trebuie nimic!... strigă fata cu hotărâre. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]