8,927 matches
-
că mașina 47 scoate un sul în 24 de ore mai lung decât calea ferată București-Bacău. Mai reiese că ei, dacă s-ar apuca să tapeteze toată România, transformân-d-o într-o papetărie, ar acoperi-o în... Stop! îi spun acestui ucenic vrăjitor... Stop! mă arăt speriat la ideea că am putea călca peste o coală imensă de câmpie dictando, poligonul dificil de trageri hărăzit peniței. Fel de fel de năzdrăvănii. Cercetând la obârșie materia primă din care se face hârtia, aleile
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
formă de inimă scrisese cu vopsea albă "Zur Kunst die Lieb'" - pe care apoi cântă până se desprinde claviatura, cu atitudini și îmbrăcăminte amintind de Michael Jackson. În așteptarea examenului desenează pe toate mobilele, mai ales cuvântul "artă", urmărit de ucenicul David (Norbert Ernst, un cântăreț echilibrat), care se chinuie, disperat, să șteargă totul cu un burete. Examenul de maestru constă în recompunerea unui puzzle cu gravura Nürnbergului medieval din cronica lui Schedel, pe care Stolzing îl recompune exact, dar cu
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
simple foi de hârtie. Actul doi nu se petrece pe stradă, ci într-o cârciumă unde liliacul invocat de Sachs se află doar în vaze, iar straja de noapte a orașului (Friedemann Röhlig) e omul de serviciu venit după gunoaie. Ucenicii laudă ziua de Sânziene legănând ritmic sticle de bere, iar pomul din stradă e înlocuit de statuia unei mâini cu arătătorul ridicat dăscălitor, pe care Stolzing o dărâmă furios. În timpul serenadei lui Beckmesser, Stolzing pictează rochia Evei, după ce încă din
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
diferite formează praznicul: în primul rând moartea și îngroparea Maicii Domnului și, în al doilea rând, înălțarea ei la cer. În Occident, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Înălțarea Maicii Domnului. Textele ortodoxe au dezvoltat tradiția conform căreia apostolii și ucenicii au fost adunați în mod minunat din toate colțurile lumii, pentru a fi prezenți în Ierusalim la moartea Fecioarei, și că i-au îngropat trupul în Grădina Ghetsimani; conform unei tradiții, câțiva israeliți au încercat să întrerupă procesiunea înmormântării. Apostolul
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
auzii/ deodată/ vocea aceea nespusă" (cum stăteam înconjurat...). De regulă autorul are tactul de a-și învălui năzuința mistică în figuri materiale, de a-și face inteligibile efuziunile prin tropi circumscriși, evident, unei convenții literare, dar nutriți cu ardoarea de ucenic perpetuu a convertitului. Prospețimea intervine prin nuanțarea plină de rîvnă cu care e tratat modelul: "Picură-mi, Doamne, timp înviat în inimă, fă-mă îmbrăcat în/ înger. Fă să ardă cu flacăra dragostei ceara translucidă a sufletului meu care este
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
Terentie! Am vrut doar să-i dovedesc acestui cap necopt că raiul nu-i panoramă, să caște gura pe cele dealuri! Aici se cade să calci cu evlavie, privind cuviincios doar ceafa sfântului călăuzitor. Iară dacă cei aleși să dea ucenicilor învățătură nu se arată a fi ei învățați, apoi mai bine le-ar sta în chip de oiște la căruța lui Sfântul Pintilie cel Gros. Așa să știi! TERENTIE: Ei, lasă că-i da sfinția ta seamă de asemenea vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din mijloc. (mută) SISOE (la fel ca prima dată): Și eu pe acestălalt. HABACUC (cu răutate, cântat): Iară eu mânca-ți-l-voi pre el! (Ia bobul de porumb. Se aud apropiindu-se voci care cântă obosit) Ia! (intră Sfântul Pafnutie, cu trei ucenici după el. Aură mai vizibilă decât a lui Habacuc. Are un toiag lustruit. Sisoe rămâne cu bobul de porumb ridicat și cu buzele țuguiete. Habacuc, nu cu părere de bine:) Hopa, iaca și Sfântul Pafnutie! (Pafnutie oprește ucenicii, pare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
el. Pafnutie se așază lângă Sisoe, cam împingându-l spre margine. Sisoe se trage ferit, se ridică și se îndreaptă spre cei trei rămași nemișcați la locul lor. Habacuc și Pafnutie joacă foarte concentrați, cu scurte exclamații. Sisoe trece la ucenici, le potrivește cămeșoaiele la gât, îi netezește pe cap, scoate din buzunar o batistă uriașă ți-i șterge pe rând la nas.) PAFNUTIE (fără să ridice capul): Ia seama, Sisoe, ia seama, nu le mai pune mâna la nas... Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a milogit că s-a înduplecat Cel Prea-Milostiv și i-a dat slobozenie să se pogoare între oameni. Ba zice-se că i-a dat și puterea de a face minuni pe unde-a poposi. (Uimire manifestă a celor doi. Ucenicii se ridică ușor și par a trage cu urechea, interesați.) PAFNUTIE: Mare-i minunea Ta, Doamne! HABACUC: Iaca, pun rămășag cu oricine că numai pozne o sa facă. PAFNUTIE: Încalte să-i fi dat pe careva dintre noi să-l călăuzească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
muncii și interesul viitorilor elevi; Înființarea unor clase care sa răspundă nevoii de forță de muncă În domenii și meserii noi apărute pe piața muncii sau În meserii cu tradiție locală; creșterea numărului de locuri În Învățământul profesional (școli de ucenici) În vederea diminuării abandonului școlar; asigurarea unui număr mai mare de locuri În Învățământul profesional pentru domeniile solicitate pe piața locală a forței de muncă; colaborarea pentru dezvoltarea educației antreprenoriale a elevilor din anii terminali; inițierea unor programe de informare și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
străinătate fără ca aceștia să Își piardă dreptul la ajutorul de șomaj În țara de reședință; această posibilitate există, dar este În general limitată la o perioadă scurtă, de trei luni. De asemenea, mobilitatea este În prezent foarte limitată, inclusiv pentru ucenici și stagiari, din cauza situațiilor foarte diferite ale statelor membre și a lipsei de informații pentru cetățeni În privința posibilităților legate de mobilitate. 2. Stimularea ocupării forței de muncă 2.1. Măsuri de stimulare a ocupării Conform art. 53 din Legea nr.
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
integrării cu succes pe piața muncii. Acest ajutor se poate concretiza prin: menținerea și dezvoltarea uceniciei În societăți private și În sectorul public, În pofida crizei, prin intermediul unor obiective naționale bine concepute; diversificarea posibilităților de mobilitate pentru studiu, inclusiv În cazul ucenicilor, educației și formării profesionale și al stagiarilor de nivel postuniversitar, precum și luarea de acțiuni ferme pentru reducerea numărului de tineri care abandonează prematur școala și de tineri cu un nivel insuficient de competențe cheie. Programul Uniunii Europene de Învățare de-
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Cea de a doua filieră este cea profesională; ea se realizează prin școlile de arte și meserii și pregătește elevii pentru integrarea pe piața muncii, oferind În același timp posibilitatea continuării studiilor. Aceste școli au rezultat În urma fuzionării școlilor de ucenici, care ofereau programe de 2 ani și școlile profesionale, care ofereau programe de 3 ani și au apărut o dată cu extinderea Învățământului obligatoriu. La finalizarea claselor IX-X, absolvenții școlilor de arte și meserii pot obține o calificare de nivel 1; această
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de ucenicie Este reglementat cu caracter general de Codul muncii, iar În mod special de Legea nr. 279/2005. Conform Legii nr. 279/2005, ucenicia la locul de muncă reprezintă formarea profesională realizată În baza unui contract de muncă, iar ucenicul este persoana fizică Încadrată În muncă În baza unui contract de ucenicie (art. 1 și 2). Potrivit art. 205 din Codul muncii și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 279/2005, contractul de ucenicie la locul de muncă este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din Codul muncii și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 279/2005, contractul de ucenicie la locul de muncă este un contract individual de muncă de tip particular, Încheiat pe durată determinată, În temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional și să muncească pentru și sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumită angajator, care se obligă să-i asigure plata salariului și toate condițiile necesare formării profesionale. Se precizează, așadar, că acest contract
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă. Numai că el este de tip particular, deoarece are un obiect complex, În care intră nu doar prestarea muncii și plata salariului, ci și, ceea ce este determinant pentru acest contract, formarea profesională Într-o anumită meserie, asigurată de angajator, ucenicul salariat obligându-se să urmeze cursurile. De altfel, ceea ce prevalează la contractul de ucenicie este formarea profesională, nu prestarea muncii propriu-zise, aceasta din urmă fiind doar modalitatea prin care se asigură calificarea celui În cauză. Părțile contractului de ucenicie la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
urmeze cursurile. De altfel, ceea ce prevalează la contractul de ucenicie este formarea profesională, nu prestarea muncii propriu-zise, aceasta din urmă fiind doar modalitatea prin care se asigură calificarea celui În cauză. Părțile contractului de ucenicie la locul de muncă sunt ucenicul și angajatorul. Persoana fizică pentru a fi Încadrată ucenic, trebuie să Îndeplinească două condiții: - să fi Împlinit vârsta de 16 ani dar să nu aibă mai mult de 25 de ani la data Încheierii contractului; - să nu dețină o calificare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ucenicie este formarea profesională, nu prestarea muncii propriu-zise, aceasta din urmă fiind doar modalitatea prin care se asigură calificarea celui În cauză. Părțile contractului de ucenicie la locul de muncă sunt ucenicul și angajatorul. Persoana fizică pentru a fi Încadrată ucenic, trebuie să Îndeplinească două condiții: - să fi Împlinit vârsta de 16 ani dar să nu aibă mai mult de 25 de ani la data Încheierii contractului; - să nu dețină o calificare pentru ocupația În care se organizează ucenicia la locul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
alin. 1 din Legea nr. 279/2005); - a absolvit cel puțin Învățământul obligatoriu (de 10 ani) pentru anumite calificări, sau liceul cu diplomă de bacalaureat pentru altele. Persoana fizică poate Încheia un contract de ucenicie la locul de muncă, În calitate de ucenic, și la Împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu Îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională. Lipsa acordului părinților
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu Îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională. Lipsa acordului părinților sau al reprezentanților legali atrage după sine nulitatea absolută a contractului de ucenicie (art. 5 alin. 2). Având În vedere vârsta maximă până la care o persoană poate fi ucenic - 25 de ani - rezultă că legiuitorul a reglementat contractul de ucenicie la locul de muncă ca un instrument juridic necesar formării profesionale a tinerilor. Pot fi Încadrați În muncă, În calitate de ucenici, nu numai cetățenii români, ci și: a) cetățenii străini
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
vedere vârsta maximă până la care o persoană poate fi ucenic - 25 de ani - rezultă că legiuitorul a reglementat contractul de ucenicie la locul de muncă ca un instrument juridic necesar formării profesionale a tinerilor. Pot fi Încadrați În muncă, În calitate de ucenici, nu numai cetățenii români, ci și: a) cetățenii străini, precum și apatrizii care au obținut autorizație de muncă În România; b) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European și membrii de familie ai
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
familială, pot reprezentantul acesteia, dacă face dovada că prestează de cel puțin un an activitatea pentru care s-a constituit Întreprinderea. Dar, persoana fizică autorizată, respectiv individuale și cea familiale, pot organiza ucenicie la locul de muncă pentru maximum trei ucenici care se pregătesc concomitent și numai pentru nivelul I de calificare. Conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 279/2005, angajatorul care solicită autorizarea trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: a) să dispună de resurse materiale, umane și financiare necesare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să dispună de resurse materiale, umane și financiare necesare organizării și desfășurării uceniciei la locul de muncă; b) să dispună de un program de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă pentru ocupația/calificarea pentru care dorește să angajeze ucenici (art. 15). Aceste resurse privesc: a) spațiile și dotările necesare pentru dobândirea de către ucenic a tuturor competențelor prevăzute de programa de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; b) persoanele cu atribuții În pregătirea teoretică și practică, denumite În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
locul de muncă; b) să dispună de un program de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă pentru ocupația/calificarea pentru care dorește să angajeze ucenici (art. 15). Aceste resurse privesc: a) spațiile și dotările necesare pentru dobândirea de către ucenic a tuturor competențelor prevăzute de programa de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; b) persoanele cu atribuții În pregătirea teoretică și practică, denumite În continuare formatori și maiștri de ucenicie; c) resursele care să Îi permită angajatorului plata
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; b) persoanele cu atribuții În pregătirea teoretică și practică, denumite În continuare formatori și maiștri de ucenicie; c) resursele care să Îi permită angajatorului plata salariului și a celorlalte drepturi către ucenic (art. 16). Programul de formare profesională cuprinde planul și programa de pregătire pentru ocupația/calificarea respectivă și se elaborează pe baza standardului ocupațional sau pe baza standardului de pregătire profesională. Planul de formare profesională conține cel puțin următoarele elemente: a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]