876 matches
-
construit căminul cultural. Începând din anul 1991, satul Tropoclo face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.068 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Trapivka era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), romani (%) și bulgară (%). Locuitorii satului Tropoclo se ocupă în principal cu agricultura.
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Zolocari face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.641 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Lîman era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română Locuitorii satului Zolocari se ocupă în principal cu agricultura și viticultura. În localitate funcționează un magazin de țiglă, o fabrică de cherestea și o fermă viticolă.
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
construit căminul cultural. Începând din anul 1991, satul Cișmele face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.883 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cișmele era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%). Locuitorii satului Cișmele se ocupă în principal cu agricultura. În sat mai funcționează o fermă de creștere a vitelor, concepută pentru a produce 1.000 tone de carne pe an
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
În zonă se află cariere de calcar și de nisip. Clima raionului Tatarbunar este temperat-continentală, cu 210-215 zile calde pe an și precipitații medii anuale de 350-390 mm/m². Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Tatarbunar era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de bulgară (%), română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Tatarbunar avea 44.600 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Tatarbunar era de 41.573 locuitori, fiind împărțită în
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
1816, un soldat român a luat icoana din satul Nerușai și a dăruit-o Mănăstirii Celic-Dere. În prezent, icoana este considerată făcătoare de minuni și păstrată în paraclisul mănăstirii. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Nerușai era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
satul Borisovca are limba română ca limbă de predare . În acest sat își desfășoară activitatea asociația culturală a românilor "Valul lui Traian". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Borisăuca era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Borisăuca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318476_a_319805]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Hagider face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 153 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lîman era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
studiilor liceale și universitare, al unor grupuri politice de orientare naționalistă. Unul dintre cele mai active grupuri din această categorie a fost Organizația Naționaliștilor Ucraineni, OUN (Організація Українських Націоналістів). Stepan Bandera a devenit, în timpul studiilor, membru al unor grupuri naționaliste ucrainene diferite, începând cu Plast, continuând cu Uniunea pentru Eliberarea Ucrainei (Союз Визволення України) și Organizația Naționaliștilor Ucraineni. Cea mai activă organizație naționalistă s-a dovedit a fi OUN, al cărei lider era, în acea vreme, Andrii Melnik. Stepan Bandera a
Stepan Bandera () [Corola-website/Science/320395_a_321724]
-
și cea de răsărit a Ucrainei. Stefan Bandera a devenit șeful Comitetului executiv al OUN din Galiția, în 1933. El a dezvoltat rețeaua OUN în tot vestul Ucrainei, trasând obiective clare antipoloneze și antisovietice. Pentru oprirea exproprierilor pământurilor deținute de ucrainenei, Bandera a organizat lupta împotriva oficialilor polonezi, responsabili pentru politica antiucraineană. Acțiunile OUN au vizat monopolurile poloneze asupra alcoolului și tutunului, cât și politica de polonizare a tineretului ucrainean. Bandera a fost arestat în 1934, în Lviv. A fost judecat
Stepan Bandera () [Corola-website/Science/320395_a_321724]
-
eliberat, germanii sperând că acesta din urmă va mobiliza populația ucraineană la luptă împotriva forțelor sovietice aflate în înaintare. Bucurându-se de sprijinul germanilor, Bandera și-a stabilit cartierul general la Berlin. Germanii au asigurat aprovizionarea OUN-B și Armatei Insurecționale Ucrainene cu arme și echipamente militare. Pentru sprijin, au fost desemnați militari pregătiți pentru actele de sabotaj și strângerea de informații în spatele liniilor sovietice. De asemenea, o serie de lideri ai OUN-B au fost transportați pe calea aerului în spatele liniilor sovietice
Stepan Bandera () [Corola-website/Science/320395_a_321724]
-
(în limba ucraineană: Кость Леви́цький; ) a fost un politician ucrainean. El a fost fondatorul Alianței Național Democratice Ucrainene și liderul Radei Naționale a Ucrainei, după declararea independenței pe 30 iunie 1941. Levițki s-a născut pe 18 noiembrie 1859 în Tismeniția din ceea ce este azi regiunea Ivano-Frankivsk, în familia unui preot greco-catolic, Antim Levițki. După ce a absolvit Gimnaziul
Kost Levițki () [Corola-website/Science/320450_a_321779]
-
cu cea din domeniul economic, devenind cofondator și conducător al unor asociații economice. În același timp, el s-a remarcat ca cercetător în domeniul juridic, traducând legi din alte țări în limba ucraineană, contribuind la crearea terminologiei de specialitate în ucraineană. El a publicat un dicționar de drept germano-ucrainean și o serie de lucrări de popularizare a legilor. A fost fondatorul a mai multor reviste de specialitate și a lucrat ca editor al acestor publicații de drept. K. Levițki a fost
Kost Levițki () [Corola-website/Science/320450_a_321779]
-
incendiu din 1996) sunt organizate spectacole muzicale cu cântece din perioada anilor '70-'80-'90 și melodii contemporane de muzică pop. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bulboaca era vorbitoare de găgăuză (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%), bulgară (%) și română În 1905 populația satului era de 665 de persoane, apoi în 1910 crescuse la 2.608 persoane. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.250 locuitori din sat, 2.941 erau găgăuzi (90
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
are 3.572 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Satu-Nou era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și bulgară (%).
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.611 locuitori, preponderent bulgari. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Caragacii-Vechi era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%), ucraineană (%) și găgăuză (%).
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
destinație agricolă ocupă 41.646 ha (suprafața de teren arabil fiind de 34.008 ha). Clima raionului Reni este temperat-continentală. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de română (%), rusă (%), ucraineană (%), găgăuză (%) și bulgară (%). La recensământul din 1989, raionul Reni avea 44.500 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Reni era de 39.903 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 51.32
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
raionul Sniatin și cu raionul Cozmeni din Regiunea Cernăuți, în partea de nord cu raionul Colomeea și în partea de vest cu raionul Nadwórna Raionul Cosău este compus din: Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Cosău era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Raionul Cosău () [Corola-website/Science/317979_a_319308]
-
a lacului este de aproximativ 0.8-1 m, cea maximă fiind de 2.5 m. Limanul Cugurlui/Covurlui este legat de limanul Ialpug printr-o portiță, transformată în canal în anii '70 ai secolului al XX-lea, numită „Repedea” (în ucraineană "Repida"). Acest canal navigabil străbate tot limanul Covurlui stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Peste digul care separă cele două limane trece șoseaua Reni-Ismail. După construirea barajului dintre Ialpug și Covurlui, schimbul de apă a scăzut cu aproape o
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
aici funcționând punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, între Ucraina și Republica Moldova, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chisșla-Zamjieva era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 96 (4+92), reprezentând 3,87% din populație . În prezent, satul are 2.310 locuitori, preponderent
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (1+2), reprezentând 1,15% din populație . În prezent, satul are 221 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Crocva era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Crocva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315921_a_317250]
-
Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți cei 94 locuitori ai satului s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 90 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Maiorca era vorbitoare de ucraineană (100%).
Maiorca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315916_a_317245]
-
are 2.125 locuitori, preponderent ucraineni. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier de trecere a frontierei Rosoșani - Briceni, între Ucraina și Republica Moldova. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Rosoșani era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Rosoșani, Chelmenți () [Corola-website/Science/315905_a_317234]
-
din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (3+3), reprezentând 1,06% din populație . În prezent, satul are 568 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mihăileanca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Mihăileanca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315918_a_317247]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 11 (2+9), reprezentând 0,85% din populație . În prezent, satul are 1.208 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Resteu-Atachi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Resteu-Atachi, Chelmenți () [Corola-website/Science/315911_a_317240]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (3+3), reprezentând 0,36% din populație . În prezent, satul are 1.399 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Percăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Percăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315893_a_317222]