2,309 matches
-
, Stanislav (2.V.1931, Akmanghât, azi Bilolissia, Ucraina - 16.XII.1999, Kiev), istoric literar și traducător ucrainean. Este fiul Mariei Semcinski (n. Maiboroda) și al lui Volodimir Semcinski, învățători. Face școala primară în satul de baștină, apoi urmează Liceul „Regele Mihai” din Cetatea Albă (1942-1944) și, în limba rusă, școala medie din Tatarbunar (1944-1948), pe care a
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
Italia (36%) și Portugalia (30%) se situează sub pragul respectiv. Dintre români, doar 26% consideră prietenii drept foarte importanți, la fel ca polonezii, rușii, bielorușii, cehii și balticii (exceptând letonii, care își valorizează mai puțin rețeaua de prieteni). Ungurii, slovacii, ucrainenii, croații și bulgarii sunt mai aproape de modelul Italiei, Spaniei și Portugaliei. În schimb, majoritatea europenilor consideră familia drept „foarte importantă”. Excelează țările de la marginea continentului: Turcia și Malta (97, respectiv 95%), dar și Islanda, Polonia, Italia, Ungaria, Suedia și cele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii (1975
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
un studiu întreaga variație a unei variabile independente din observațiile alese. De exemplu, cineva ar putea dori să studieze reformele de după 1989 din țările foste comuniste, dar să se refere numai la români și polonezi, iar nu la unguri, cehi, ucraineni etc. Cineva ar dori să studieze negocierile internaționale de armament, dar ar descoperi că anumite arhive naționale importante sunt secrete. În mod similar, există limite specifice în evenimentele istorice. Cineva ar putea dori să studieze efectele formării statelor naționale asupra
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din gura lor chinurile ce le îndură în lumea nouă. Acum Nistrul se dezgheață și pribegii de dincolo vor căuta prin bărci și prin înot să treacă la noi, căci trec foarte mulți și nu numai români ci și: ruși, ucraineni și alte neamuri. Vor pieri mereu înghițiți de valuri, după ce cu sângele lor vor înroși apele Nistrului. Vor pieri de gloanțe, ca și până astăzi, dacă reprezentanții tuturor statelor civilizate din Europa, adunați în marea conferință a păcii, nu vor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
străini impuși de către Comintern. Între excluderea lui Gheorghe Cristescu În august 1924 și numirea lui Gheorghiu-Dej În 1944, niciunul dintre Secretarii Generali nu a fost etnic român. Unii dintre ei, precum Elek Köblös și ștefan Foriș, au fost maghiari; alții ucraineni - Vitali Holostenko-Barbu; polonezi - Alexander ștefanski-Gorn; sau bulgari - Boris ștefanov. Aceasta a contribuit la perceperea PCdR ca un partid străin de interesele României. În anii ’20-’30, PCdR a devenit un partid al „popoarelor respinse” (rejected people), conform formulei lui R.V.
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Foriș și Gheorghiu-Dej, niciunul dintre ei nu a pus sub semnul Întrebării dreptul Kremlinului de a stabili strategia PCdR. Disputa dintre cele două tabere a avut drept cauză ambițiile personale legate de obținerea dominației În partid. Emisarii Moscovei, Emil Bodnăraș (ucrainean de origine, ofițer de carieră, a devenit spion sovietic și a dezertat În URSS În perioada 1932-1934; Întors În România la mijlocul anilor ’30, a Îndeplinit diferite misiuni pentru spionajul militar sovietic, a fost Închis la Doftana și Caransebeș În perioada
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Buda? După publicarea lui Ratio Educationis în 1777, va obține privilegiul editării manualelor școlare pentru toate popoarele „zonei”. Așa se face că acestei instituții i se vor adresa nu numai maghiarii, ci și sârbii, croații, slovacii, românii, bulgarii, grecii, evreii, ucraineenii. Din 1779, va tipări abecedare, ghiduri ortografice, gramatici, manuale de matematică, geografie, istorie naturală, în toate limbile. Între autori figurează Révay Miklós, Luby KĂroly, PĂl GĂspăr, Daniel Mitterpacher, Antun Mandić. Implicațiile sunt din ce în ce mai mari, dacă observăm că acum începe generalizarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
, Emilian (8.VIII.1909, Chilia Nouă-Odesa - 17.X.1984, Chișinău), poet, prozator și dramaturg. Născut într-o familie de ucraineni săraci, termină, după învingerea unor dificultăți materiale, Liceul „B. P. Hasdeu” din Chișinău (1930) și apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936). Student fiind, devine membru al Uniunii Tineretului Comunist și desfășoară în ilegalitate diverse activități
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
în slavonă și, implicit, în alfabet chirilic, se detașează, ca operă fundamentală a literaturii române vechi, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1517-1521). Puternica tradiție a scrisului slavon cu alfabet chirilic la popoarele slave ortodoxe (bulgari, sârbi, ruși, ucraineni) s-a făcut simțită și în cultura română, fiind continuată și după trecerea de la literatura în limba slavonă la literatura în limba română (după 1521, data Scrisorii lui Neacșu, cel mai vechi text românesc păstrat). La cele 42 de grafeme
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
portocalie a lovit întâi în Ucraina dar cei de acolo s-au dezmeticit repede și i-a trimis chiar înafara Parlamentului cu 2% cât au luat în alegerile trecute. La noi ciuma portocalie a rezistat și face în continuare ravagii. Ucrainenii nu numai că le-au dat papucii portocaliilor dar au pornit și procesele binemeritate împotriva hoților de culoarea respectivă care credeau că scapă fiindcă sunt „prooccidentali” (iaca scârț, Mariță). Vă mai amintiți probabil de vedeta portocaliilor blonda Iulia Timoșenko? A
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Iulia Timoșenko blonda lor cea prea portocalie la apucături. Iulia Timoșenko a fost pusă oficial sub acuzare cu câteva ore înainte de trecerea în noul an pentru abuz de putere pentru că a făcut tot felul de mișmașuri cu fonduri guvernamentale. Bravo ucrainenilor văd că știți să vă purtați cu hoții neamului. Și nici pe alte meleaguri portocalii nu o duc mai bine. Nici fostul premier al Croației, Ivo Sanader, nu are zile mai ușoare. Arestat în Austria, în baza unui mandat emis
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mai spune ce se întâmplă, în realitate, în țara lor! Într-o altă zi, ne-am deplasat în satul Dorotkaia, tot în dreapta Nistrului. La intrarea în sat dinspre Republica Moldova, am găsit o grupă de "luptători": cinci moldoveni, trei ruși, doi ucraineni, un leton, îmbrăcați cu pseudouniforme militare, înarmați până în dinți, cu maldăre de sticle și borcane goale în care avuseseră băuturi alcoolice. La ieșirea din sat, spre Tiraspol, am găsit o altă grupă de pușcași: cinci ruși, trei moldoveni, doi ucraineni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ucraineni, un leton, îmbrăcați cu pseudouniforme militare, înarmați până în dinți, cu maldăre de sticle și borcane goale în care avuseseră băuturi alcoolice. La ieșirea din sat, spre Tiraspol, am găsit o altă grupă de pușcași: cinci ruși, trei moldoveni, doi ucraineni un lituanian. Același tip de îmbrăcăminte, de armament, de sticle și borcane goale; i-am întrebat ce fac ei acolo, cu ce se ocupă ? Și unii, și alții ne-au răspuns cam la fel: "Ne apărăm satul!". De cine, de ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acțiunea de menținere a păcii. Or, eu aveam o mare dificultate: grupul de ofițeri români era condus de un locotenent-colonel, grupul de ofițeri moldoveni de un maior, în timp ce grupul de ofițeri ruși de un general cu două stele, iar cel ucrainean de un general cu o stea. Ca urmare, nu puteam accepta nici criteriul potrivit căruia comanda unică să fie încredințată ofițerului cu gradul militar cel mai înalt. Și atunci, am "inventat" un sistem ad-hoc: comanda unică să fie exercitată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
În Republica Moldova, linia orientată spre afirmarea independenței noului stat și spre promovarea valorilor democratice naționale, în cadrul procesului de integrare europeană, a trezit o reacție ostilă din partea forțelor pro-sovietice și șovine. Pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, unde rușii și ucrainenii constituiau împreună populația majoritară (54%), temându-se de posibila unificare cu România, a fost convocat Sovietul Suprem raional cerând, inițial, autonomia, iar ulterior, la 2 septembrie 1990, s-a proclamat independența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Transnistrene (ulterior Republica Moldovenească Transnistreană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
minciuna cu „ajutorul”, o crede și Rusul de rând... - Chiar așa? - Chiar așa... În lagăr, la dracu, dincolo de Cercul Polar, stau de vorbă și cu un profesor. Nu mujic, nu militar, nu diplomat-sovietic, nu activist de partid: profesor de istorie, ucrainean pe de-asupra. Doar profesor de liceu - dar de istorie! Din vorbă-n vorbă, vine vorba despre Țările Baltice. Zic: «De ce le-a ocupat URSS În ’40?» Răspuns: «Nu le-am ocupat, le-am liberat!» Zic: «De cine, de ce le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-n vorbă, vine vorba despre Țările Baltice. Zic: «De ce le-a ocupat URSS În ’40?» Răspuns: «Nu le-am ocupat, le-am liberat!» Zic: «De cine, de ce le-ați liberat, doar nu erau ocupate...» Ce-mi răspunde profesorul de istorie, ucrainean: «Încă nu era - dacă nu ne-am fi grăbit să le liberăm, le-ar fi cotropit Hitler!» - Îți place logica? - Nu mă dau În vânt după ea - dar o cunosc de la Românii securiști: «Din moment ce te afli În Închisoare, În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de un profesor de istorie vorbesc! Și ucrainean! Vine vorba și de Polonia - aici a luat foc Hoholul meu. Îl Întreb: «Cum de-ați lovit Polonia din Răsărit, la două săptămâni după ce Nemții o atacaseră din Apus?» Se supără foc ucraineanul - de istorie: «Nu-ți permit! N-am lovit-o - am liberat-o! Din păcate, nu În Întregime, adică până la Elba...» - A vrut să spună: până la Oder? Sau: până la Vistula? - L-am Întrebat și eu - ce să caute Ucraineanul la Elba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
supără foc ucraineanul - de istorie: «Nu-ți permit! N-am lovit-o - am liberat-o! Din păcate, nu În Întregime, adică până la Elba...» - A vrut să spună: până la Oder? Sau: până la Vistula? - L-am Întrebat și eu - ce să caute Ucraineanul la Elba? Mai ales că discuția era prin ’42, când Elba era În partea dimpotrivă, la Volga... - Și-atunci? - Și-atunci! Știam eu că Slavii, la Începuturile lor, porniseră și spre Apus, Îmi aduceam aminte de Carol cel Mare, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și Ocraina, cele pe care trufașul Leah ni le răpise!» - Dar cu Basarabia? Ce-a zis de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi, proștii noștri, daco-romani, să ne facem sânge rău și cu proștii-proștilor altor neamuri: Ucrainenii? - Atenție la ce spui: ești tu sigur că n-avem măcar un strop de sânge ucrainean? - Tocmai de-aceea și spun așa: Domnule: nu există proști mai proști decât... noi, Ucrainenii!» - acum e bine? - Deci... Ucraineanul nostru spunea despre Basarabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ne facem sânge rău și cu proștii-proștilor altor neamuri: Ucrainenii? - Atenție la ce spui: ești tu sigur că n-avem măcar un strop de sânge ucrainean? - Tocmai de-aceea și spun așa: Domnule: nu există proști mai proști decât... noi, Ucrainenii!» - acum e bine? - Deci... Ucraineanul nostru spunea despre Basarabia noastră..? - Zice: «Ce-i cu Bessarabia? E a noastră, pământ rusesc, e-hei, de când...» «E-hei - de când?», zic, «să-ți spun eu: din 1812 până În 1918 și acum din ’40...» - ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu proștii-proștilor altor neamuri: Ucrainenii? - Atenție la ce spui: ești tu sigur că n-avem măcar un strop de sânge ucrainean? - Tocmai de-aceea și spun așa: Domnule: nu există proști mai proști decât... noi, Ucrainenii!» - acum e bine? - Deci... Ucraineanul nostru spunea despre Basarabia noastră..? - Zice: «Ce-i cu Bessarabia? E a noastră, pământ rusesc, e-hei, de când...» «E-hei - de când?», zic, «să-ți spun eu: din 1812 până În 1918 și acum din ’40...» - ți-am spus: discuția avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
limbă slavă, nu românească!», face el, cu spume la gură (măi, și când mă gândesc că unul ca el putea să-mi fie văr de-al șaptelea!) - și Încă: «Bessarabia a fost, este pământ rusesc, locuit În mare majoritate de Ucraineni! De răpit, voi, Românii burjui ați răpit-o, În 1918, profitând de slăbiciunea trecătoare a tânărului stat sovietic...» - Dar ăsta nu era profesor de istorie, ucrainean, ci un tolomac de instructor politic, Întâmplător locuind Ucraina! - ...Zice: «Ați profitat de slăbiciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-mi spui tu mie... (tata a redevenit Învățătorul meu) care a fost motivația diktatului din 26 iunie ’40, prin care Rușii cereau „restituirea” Basarabiei? - Să zicem...“ Unitatea seculară a Basarabiei cu Uniunea Sovietică liberatoare”; sau: „Basarabia, populată În principal cu Ucraineni, descendenți direcți ai lui Hmelnițki...” - Nu, nu astea, râde tata. Astea-s molotovisme... Eu altceva am Întrebat: nu motivul, ci motivația nescrisă, transmisă oral prin cel mai bun prieten al Rusului: Neamțul... Acum vorbesc de băiatul lui Hitler la București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]