561 matches
-
li se ia rodul. Nu se taie cu cuțitul în pâine. De la această dată se zice că nu se mai aude cucul cântând deoarece i-a tăiat coasa glasul. Oamenii cred că din acest moment această pasăre se transformă în uliu.( Ioan Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în acel an nuci și alune, deoarece tunetul le-a stins rodul și vor cădea seci. In ziua de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Din maniferele ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la N-E la S-
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
în vederea înlocuirii cu cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele de câmp. Dintre păsări, aici conviețuiesc turturele, potârnichi, iar dintre păsările răpitoare uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul Lacului Tătaru, au fost identificate 91 specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel european, specii vulnerabile la modificări ale habitatului lor sau rare
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână sau alte munci pentru femei. La aceste adunări, se mânca de obicei grâu și porumb fiert, iar un
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
este moderată dar, uneori, verile sunt extrem de secetoase iar iernile geroase. Nu putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
urmă a fost un sat în care a trăit neamul Băltăgeștilor, iar în partea de Sud-Vest sunt localitățile: Acest deal pe toată întinderea are o poziție foarte frumoasă și în toate direcțiile o priveliște întinsă. De pe "Piscul Hengiul" și "Piscul Uliul", în timpurile senine se vede spre Vest o parte din munții Carpați, spre Est se zăresc vârfurile multor dealurimari de peste Prut, în Basarabia, iar spre Nord se vede aproape jumătate din județul Fălciu. Pe coasta acestui deal, aproape de biserica veche
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negreni se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
Au dispărut lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
ciori grive, iar prin tufișuri, coțofene. De asemenea sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
cum asimilată de soția lui Ra, Isis-Hathor, devenind "Mut-Isis-Nekhbet". Cu toate acestea, infertilitatea și virginitatea zeiței Mut au fost luate în considerație și astfel a apărut mitul că Isis a rămas însărcinată datorită magiei când s-a transformat într-un uliu și a zburat peste trupul neînsuflețit a lui Osiris. Fiindcă Mut a devenit o parte din Isis, era firesc ca Amon să devină un aspect al lui Osiris, soțul lui Isis. Acest lucru nu era ușor de realizat, deoarece Amon-Min
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
coroana fiind înlocuită cu două coarne de vacă între care se află discul solar. Isis este astfel uneori simbolizată de o vacă sau de capul unei vaci. De multe ori, Isis apare împreună cu fiul ei, Horus sau, sub formă de uliu, deasupra corpului lui Osiris. Fiind și o zeiță a cerului, Isis este reprezentată stând pe o jumătate din lună, simbol al luminii nocturne. Isis ține în mână simbolul vieții, ankh, dar poate avea și unul din obiectele specifice zeiței Hathor
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
înainte și unul înapoi), cu ghearele lungi, ascuțite și încovoiate. Are vedere foarte bună, putând distinge de la mari înălțimi prada: păsări, șoareci, iepuri, insecte. Se aruncă asupra prăzii, o apucă cu ghearele, o sfâșie cu ciocul și o înghite nemestecată; uliul este o pasăre răpitoare de zi. Hrănindu-se cu carne, pilota sa este mai puțin dezvoltată decât a altor păsări care se hrănesc cu grăunțe. Alte păsări răpitoare de zi sunt șoimul, șorecarul. Speciii dispărute:
Uliu () [Corola-website/Science/308503_a_309832]
-
trădat de prietenii săi Lex Luger, Ric Flair și alții, a început să se picteze în culori exact în stilul lui Brandon Lee din Filmul „Corbul”. Sting se comportă mai ales voia să bage spaimă în public aducând câte un uliu sau lilieci. Lui Sting i-a fost greu să-și petreacă viața personală din cauza atacurilor lui Jeff Jarrett. Aceștia aveau un conflict imens în anul 2006. În sfârșit Sting câștigând centura NWA prinzându-l pe Jeff Jarrett într-un Scorpion
Sting (wrestler) () [Corola-website/Science/307662_a_308991]
-
rămân verzi. Sub rădăcina ce terce prin Jotunheim se află fântâna lui Mimir, iar sub rădăcina Helheim-ului se află fântâna "Hvergelmir". În vârful copacului se afla un cocoș gigantic sau după majoritatea legendelor, un vultur numit Vidofnir, deasupra căruia zbura uliul Vedrfolnir. Rădăcinile din Niflheim erau roase de dragonul Nidhogg. Veverița Ratatosk aleargă permanent în susul și josul arborelui, de la Nidhogg la vultur, răspândind intrigi între ei. De asemenea sunt patru cerbi care se hrănesc cu scoarța arborelui și care trăiesc pe
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
Când Societatea i-a acuzat pe soldații italieni că ținteau corturile medicale ale Crucii Roșii în timpul celui de-al Doilea Război Italo-Etiopian, Benito Mussolini a răspuns că „ este extrem de eficientă atunci când ciripesc păsărelele, dar își pierde complet utilitatea atunci când atacă uliii”. După o serie de succese și unele eșecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit neputincioasă în fața agresiunii Puterilor Axei din anii 1930. Germania a părăsit Societatea Națiunilor, urmată apoi de Japonia, Italia, Spania și alții. Declanșarea celui de-al
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Kikuko, soția lui Shuichi. Romanul este presărat de imagini din trecut pe care Shingo și le amintește cu ocazia unor stimuli prezenți, cât și de reflecțiile și meditațiile lui îndreptate asupra naturii și lumii înconjurătoare. Astfel, cireșul înflorit, croncănitul unui uliu, înălțimea pinilor, dangătul clopotelor, zborul păsărilor pot fi pentru bătrân tot atâtea elemente impresionante ale naturii, realizând pentru cititor adevărate poeme în proză. Un loc aparte îl ocupă visele acestui om, care, influențate de atracția lui din tinerețe pentru sora
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]
-
și grecii l-au folosit pentru prima dată numind o creatură fabuloasă care avea capul unei fete, corpul unui leu și aripi de pasăre care își strangula victimele. Sfincșii au fie cap de berbec și corp de leu, cap de uliu și corp de leu sau capul unui rege sau zeu și corp de leu. „Marele Sfinx” de pe platoul de la Gizeh este o creatură care are capul unui rege (al lui Khaf-Ra, se crede) sau zeu și corp de leu. Ultima
Marele Sfinx de la Giza () [Corola-website/Science/304011_a_305340]
-
Rabin și Peres, care s-au transformat într-o rivalitate personală amară între cei doi. Rabin tindea spre o poziție concilianta în favoarea unui compromis teritorial cu Iordania, conform principiilor Planului Alon. În schimb, Peres era considerat cu vederi politice de "uliu" și susținea un "compromis funcțional", potrivit cu planurile predecesorului său la minister, Moshè Dayan, adică menținerea teritoriilor ocupate în 1967 sub controlul Israelului, subiectul negocierilor fiind nu împărțirea teritorială, ci problemă gradului de autonomie. Aceste diferen'e de opinii au dus
Șimon Peres () [Corola-website/Science/304204_a_305533]
-
de copii, casă de cultură, 2 biblioteci, oficiu de telecomunicații, 6 magazine. Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel a fost înălțată în anul 1884. Denumirea localității provine de la un nume de persoană Boghicea, format de la cuvîntul boaghe - „o specie de ulii”, sau de la antroponimicul Boaghe, derivat cu sufixul - ice, - icea, sau sufixul - eni. Boghiceni se va fi numit inițial moșia, precum și satul, care aparțineau unui oarecare Boghicea sau Boaghe. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
adesea pradă a altor animale. Cele mai vulnerabile sunt rațele tinere și bobocii, pentru că au dificultăți mai mari în a zbura și a se apăra. Rațele cad pradă mai multor alte rase de animale, ca de exemplu șerpii, crocodilii și ulii. Rațele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii de animale de pădure, cum ar fi vulpea sau lupul. În zbor, rațele nu au aproape niciun prădător, în afară de om și, eventual, de șoimul pelegrin, care își folosește
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]