985 matches
-
4 române, aflată în dispozitiv de-a lungul Nistrului, au elaborat un „Buletin Informativ” care a analizat pregătirile militare din U.R.S.S. Una din concluzii a fost aceea că trupele sovietice „se pregătesc intens” în vederea unei agresiuni asupra României. Ulterior ultimatumului sovietic, acceptat de guvernul român, structurile informative/contrainformative militare au avut ca obiectiv supravegherea retragerii în condiții bune a militarilor și civililor, precum și identificarea spionilor sovietici. Având în vedere afluența de refugiați, printre care serviciul de informații sovietic și-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
creată. În cea mai mare parte, această transformare „a surprins pe toată lumea” și a produs nedumerire, în primul rând pe considerentul că în F.R.N. s-a greșit cu ceva, care a fost ascuns populației, ceea ce a necesitat schimbarea. Oricum, o dată cu ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei și Bucovinei, Gărzile Naționale au acționat pentru o retragere ordonată și în bune condiții a populației și administrației. Pe acest fond, la 30 iunie 1940, structurile militare ale Partidului Națiunii au trecut în subordinea armatei, executând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Consiliului de Miniștri și ministru de Externe, la sfârșitul lunii noiembrie 1941, (25-28), iar cu acest prilej a semnat actul de aderare a României la Pactul Anticomintern. În ultima zi a lunii noiembrie 1941 guvernul de la Londra a remis un ultimatum României, în vederea încetării acțiunilor militare contra U.R.S.S. până la 5 decembrie 1941. A doua zi după expirarea termenului, Marea Britanie a declarat război României, fiind urmată de Canada, Noua Zeelandă (7 decembrie 1941), Australia și Uniunea Sud-Africană (8 decembrie 1941). La 7
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a II-a, iar Marele Cartier General a ordonat, la 8 octombrie 1941, „urgente măsuri de supraveghere” pentru identificarea și reținerea elementelor comuniste cu asemenea sarcini subversive. Pe front, în data de 28 iunie 1941, la un an de la primirea ultimatumului sovietic, Secția a II-a din Armata 4 română a trimis Corpului 3 Armată un tablou de 193 persoane care au rămas sub ocupația Moscovei și „au făcut rău trupelor, autorităților și populației evacuate”. Aceeași structură informativă/contrainformativă a comunicat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în ajutorul Berlinului. Guvernul rus nu era însă în măsură în perioada aceasta să-și susțină prietena balcanică. Înfrîngerea din 1905 în fața Japoniei și problemele interne cauzate de revoluția din același an slăbiseră statul pe plan internațional. Confruntată cu un ultimatum, Serbia a fost obligată să-și schimbe poziția inițială față de anexare și să dea asigurări că țara își "va modifica cursul politicii actuale în privința Austro-Ungariei și... va trăi de acum înainte în bună vecinătate cu aceasta din urmă."5 Episodul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ar fi acționat imediat, ar fi putut exploata repulsia generală față de acest act de violență. Însă în loc să facă acest lucru, ei au tărăgănat luarea unei măsuri de la 28 iunie pînă la 23 iulie, cînd a fost în sfîrșit trimis un ultimatum Belgradului. Acest interval nu a fost folosit pentru pregătirea corespunzătoare a terenului. Evident, era în interesul habsburgicilor ca războiul să fie unul de proporții locale. Punctul periculos îl reprezenta posibila intervenție a rușilor în sprijinul sîrbilor. După 1903, relațiile dintre
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
indiferent ce decizie va lua în privința Serbiei. Acest "cec în alb" îi permitea Vienei să hotărască asupra politicii ambilor parteneri aliați. Metodele alese au fost cele adoptate împotriva Serbiei în 1909: în ziua de 23 iulie a fost trimis un ultimatum. Cu toate acestea, întrucît obiectivul acestuia era războiul, și nu o serie de negocieri, documentul a fost astfel întocmit încît să nu poată fi acceptat. El pretindea inițierea unor acțiuni energice împotriva activităților anti-habsburgice din Serbia și participarea oficialilor habsburgici
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se opuneau guvernului iugoslav. A fost prompt aplicată o politică activă. În august 1923, unii dintre membrii delegației italiene care făceau parte dintr-o comisie însărcinată cu delimitarea graniței greco-albaneze au fost uciși. Drept răzbunare, guvernul italian a trimis un ultimatum Greciei și a ocupat insula Corfu. După ce Grecia a apelat la Liga Națiunilor, s-a ajuns la o înțelegere care prevedea evacuarea insulei de către italieni. Principalele eforturi ale Italiei erau însă îndreptate nu împotriva Iugoslaviei sau a Greciei, ci a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Hitler ar fi fost nevoit să trateze cu un rege lipsit de caracter, n-ar fi fost niciodată în stare să anexeze Austria și Cehoslovacia."12 Cucerirea italiană s-a terminat repede. La 25 martie 1939 a fost trimis un ultimatum; termenii acestuia includeau în primul rînd cererea de acceptare a ocupării țării de către armata italiană. Regele Zog a încercat să întîrzie trecerea la fapte, dar dîndu-și seama de situația fără ieșire în care se afla, a fugit împreună cu familia sa
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
diplomații sovietici au fost de acord să-și limiteze pretențiile la partea de nord a provinciei. Anexarea a fost realizată în aceeași manieră directă și brutală folosită și de Italia în ocuparea Albaniei. La 26 iunie a fost trimis un ultimatum cu o limită de 24 de ore. Atunci cînd guvernul român a consultat Berlinul, a fost sfătuit să accepte cererile sovietice. Cu doar cîteva zile după acceptul românilor și înainte ca autoritățile să poată organiza o evacuare adecvată, trupele sovietice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
l-a informat că atacul fusese declanșat doar cu cîteva ore mai devreme. Dictatorul italian a reușit să-și satisfacă dorința de a-l ului total pe partenerul său. Între timp, guvernul grec luase o decizie curajoasă. Trimițînd Atenei un ultimatum înainte de a-i declara război, conducătorii Italiei se așteptaseră ca grecii să capituleze imediat sau să cedeze după un război de scurtă durată. Dar Metaxas a adoptat o poziție fermă și a respins cererile italienilor, iar grecii au opus o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Trei zile mai tîrziu a sosit la București un emisar sovietic, Andrei Vîșinski, care dobîndise o reputație sinistră ca procuror în timpul proceselor de epurare sovietice din anii '30. El i-a cerut regelui Mihai să demită guvernul Rădescu, dîndu-i un ultimatum de douăzeci și patru de ore. Atunci cînd Mihai I l-a numit pe Știrbei ca posibil premier, Vîșinski a refuzat și a insistat ca Petru Groza să fie numit șeful unui cabinet format exclusiv din membri ai FND. Faptul că regele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pune piciorul în Latium și amenință capitala creștinătății, Papa Ștefan II, care-i urmează lui Zaharia, apelează în egală măsură la împăratul bizantin și la noul rege al francilor. De la Constantinopol îi vine ordinul de a-i da lui Aistulf ultimatumul de a părăsi imediat teritoriile cucerite. Din Galia sosesc doi soli însărcinați să-1 conducă pe Papă la Pepin. În drumul său, Ștefan II se oprește la Pavia, unde primește refuzul categoric al regelui longobard la ultimatumul imperial, după care-și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-i da lui Aistulf ultimatumul de a părăsi imediat teritoriile cucerite. Din Galia sosesc doi soli însărcinați să-1 conducă pe Papă la Pepin. În drumul său, Ștefan II se oprește la Pavia, unde primește refuzul categoric al regelui longobard la ultimatumul imperial, după care-și urmează calea spre capitala francă, unde stă o bucată de vreme în compania lui Pepin, pe domeniul său de la Ponthion, instalîndu-se, în cele din urmă, la mănăstirea Saint-Denis. Acolo îl va unge el însuși pe noul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dezvoltarea economică și de altă natură, în sine, a creat condițiile ca această mișcare să fie promovată; o altă cauză a secesiunii Pakistanului de Est a fost preocuparea unor superputeri față de securitatea Pakistanului de Est după războiul din 1965 și ultimatumul chinezesc; rezultatul alegerilor în Adunarea Națională a fost în favoarea Ligii Awami (din Pakistanul de Est), prin care s-au dovedit tendințe existente în acea parte a Pakistanului și acumularea elementelor principale care au dus la secesiune, dar aceasta nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declină totalul dezinteres politic față de aceste teritorii. Pe 30 noiembrie 1939, după refuzul Finlandei să cedeze în fața pretențiilor sovietice, URSS a atacat această țară scandinavă. Între 14-17 iunie Uniunea Sovietică a dat ultimatumuri Lituaniei, Estoniei și Letoniei prin care se cerea practic ocuparea militară a celor trei țări. Pe 22 iunie 1940, cu patru zile mai înaintea prezentării ultimatumului cu privire la Basarabia, mareșalul Philippe Petain semna capitularea Franței în fața Germaniei. Cel mai important aliat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sovietice, URSS a atacat această țară scandinavă. Între 14-17 iunie Uniunea Sovietică a dat ultimatumuri Lituaniei, Estoniei și Letoniei prin care se cerea practic ocuparea militară a celor trei țări. Pe 22 iunie 1940, cu patru zile mai înaintea prezentării ultimatumului cu privire la Basarabia, mareșalul Philippe Petain semna capitularea Franței în fața Germaniei. Cel mai important aliat european al României și arbitru al relațiilor sovieto-române, își pierduse o bună parte a teritoriului, inclusiv capitala Paris. Ultimatumul sovietic-iunie 1940 Pe 26 iunie 1940, la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1940, cu patru zile mai înaintea prezentării ultimatumului cu privire la Basarabia, mareșalul Philippe Petain semna capitularea Franței în fața Germaniei. Cel mai important aliat european al României și arbitru al relațiilor sovieto-române, își pierduse o bună parte a teritoriului, inclusiv capitala Paris. Ultimatumul sovietic-iunie 1940 Pe 26 iunie 1940, la ora 22.00, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Danielescu, un ultimatum prin care i se cerea României « retrocedarea » Basarabiei până pe 28
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
își pierduse o bună parte a teritoriului, inclusiv capitala Paris. Ultimatumul sovietic-iunie 1940 Pe 26 iunie 1940, la ora 22.00, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Danielescu, un ultimatum prin care i se cerea României « retrocedarea » Basarabiei până pe 28 iunie și « transferul » părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. A se vedea că : Franța capitulase, iar regatul unit își retrăsese ultimele trupe din Europa, ceea ce făcea ca toate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
puteri vestice să-și piardă orice valoare. Pe 2 iunie, Germania informase România că, pentru a beneficia de garanți de securitate din partea Reichului, guvernul de la București trebuia să ia în considerație negocieri prealabile cu Uniunea Sovietică. Guvernul român răspunzând la ultimatumul sovietic, sugerează că este de acord cu „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme » Al doilea ultimatum sovietic de pe 27 iunie a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și Nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
garanți de securitate din partea Reichului, guvernul de la București trebuia să ia în considerație negocieri prealabile cu Uniunea Sovietică. Guvernul român răspunzând la ultimatumul sovietic, sugerează că este de acord cu „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme » Al doilea ultimatum sovietic de pe 27 iunie a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și Nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărăscu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
administrației și armatei române din Basarabia și Nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărăscu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice. Decizia de acceptare a ultimatumului sovietic și de executare a unei retrageri din Basarabia și Nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de coroană din noaptea de 27-28 iunie 1940. După cum este consemnat în jurnalul regelui Carol al II-lea, rezultatul votului a fost următorul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
executare a unei retrageri din Basarabia și Nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de coroană din noaptea de 27-28 iunie 1940. După cum este consemnat în jurnalul regelui Carol al II-lea, rezultatul votului a fost următorul: 6 voturi respinge ultimatumul, 20 voturi pentru acceptarea ultimatumului, o abținere. Nu este clar dacă regele a participat sau nu la discuții, sau dacă a votat sau nu. Guvernul român a căutat să evite, chiar dacă doar temporar, un război cu Uniunea Sovietică. Ca urmare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Basarabia și Nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de coroană din noaptea de 27-28 iunie 1940. După cum este consemnat în jurnalul regelui Carol al II-lea, rezultatul votului a fost următorul: 6 voturi respinge ultimatumul, 20 voturi pentru acceptarea ultimatumului, o abținere. Nu este clar dacă regele a participat sau nu la discuții, sau dacă a votat sau nu. Guvernul român a căutat să evite, chiar dacă doar temporar, un război cu Uniunea Sovietică. Ca urmare, toate instalațiile militare au fost
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ridicat alți poftitori de împărțire a Lumii și de anexare de teritorii, călcând în picioare drepturile popoarelor și statelor peste ale căror hotare au trecut cu moarte și distrugere. Problema politicii de dictat, a folosirii șantajului, a presiunilor politice, a ultimatumului și arbitrajului politic, mijloace de impunere prin dictat și forță a unei puteri militare asupra altor state, metode folosite din plin în perioada neagră a anilor 1938-1940 și nu numai, a reprezentat de atunci încoace tema multor discuții și cercetări
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]