1,489 matches
-
reprezentat de urechi și de com componentele nervoase asociate (cerebel, nucleii au au auditivi ai trunchiului cerebral, cortexul au auditiv). În sistemul de orientare al microchiropterelor se diferențiază două tipuri de bază: vespertilinoid ș și rhinolophid. La tipul vespertilionid, emisia ultrasunetelor se face pe gura deschisă permanent în timpul zborului. Deoarece pavilioanele urechilor sunt imobile, animalele trebuie să-și rotească tot c capul pentru a avea o recepție corectă a ecoului. Un rol esențial în captarea acestuia îl are tr tragusul, un
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
zborului. Deoarece pavilioanele urechilor sunt imobile, animalele trebuie să-și rotească tot c capul pentru a avea o recepție corectă a ecoului. Un rol esențial în captarea acestuia îl are tr tragusul, un pliu caracteristic al urechii care conduce u ultrasunetele direct spre celulele nervoase specializate din urechea internă. Frecvența de emisie este de 20.000 - 70.000 Hz. La tipul rhinolophid, emisia ultrasunetelor se realizează prin nări. Ca urmare, vibrațiile s sonore formează două fascicule, pe care o serie de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
rol esențial în captarea acestuia îl are tr tragusul, un pliu caracteristic al urechii care conduce u ultrasunetele direct spre celulele nervoase specializate din urechea internă. Frecvența de emisie este de 20.000 - 70.000 Hz. La tipul rhinolophid, emisia ultrasunetelor se realizează prin nări. Ca urmare, vibrațiile s sonore formează două fascicule, pe care o serie de apendici nazali foliacei le condensează apoi într-unul singur, mai puternic. Pavilioanele urechilor, lipsite de tragus, prezint unul singur, mai puternic. Pavilioanele urechilor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
lipsite de tragus, prezint unul singur, mai puternic. Pavilioanele urechilor, lipsite de tragus, prezintă o mare mobilitate, p putând fi orientate independent unul de celălalt. Frecvența de emisie este de 80.000- 100.000 Hz. Megachiropterele din genul Rousettus generează ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecven ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecvență este mult mai l larg, cuprins între
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
p putând fi orientate independent unul de celălalt. Frecvența de emisie este de 80.000- 100.000 Hz. Megachiropterele din genul Rousettus generează ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecven ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecvență este mult mai l larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecoloca
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecoloca semnalele de ecoloca semnalele de ecoloca semnalele de ecolocație reprezintă unul din a argumentele cele mai solide în sprijinul ipotezei u unei evoluții diferite a celor două subordine. Ultrasunetele emise de microchiroptere sunt caracteristice fiecărei specii, diferențele fiind d date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași specii, ele variază în func în func în func în funcție de condițiile în care se desfășoară zborul zborul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași specii, ele variază în func în func în func în funcție de condițiile în care se desfășoară zborul zborul și de faza în care se află liliacul în procesul de capturare a prăzii. În pofida marii lor diversități, ultrasunetele emise de lilieci pot fi grupate în două categorii. Prima include sunete cu frecven categorii. Prima include sunete cu frecvență modulată și cu o durată de 1 până la 5 ms, care pornesc de la o frecvență înaltă și coboară abrupt la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
începutul și la sfârșitul sunetului. În timpul zborului de hrănire, aceste părți pot fi extinse atunci când rata de recepție crește (Jones, Rainer, 1989). De aceea, este mult mai corect ca acești lilieci să fi integrați în grupa celor c care emit ultrasunete de tip FC/FM (Ransome, 1990). Multe specii utilizează cel puțin câteva porțiuni cu frecvență constantă atunci când ajung la o distanță de câțiva metri de ținta lor. Ultrasunetele în care predomină frecvența constantă sunt caracteristice speciilor din f familia Rhinolophidae
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ca acești lilieci să fi integrați în grupa celor c care emit ultrasunete de tip FC/FM (Ransome, 1990). Multe specii utilizează cel puțin câteva porțiuni cu frecvență constantă atunci când ajung la o distanță de câțiva metri de ținta lor. Ultrasunetele în care predomină frecvența constantă sunt caracteristice speciilor din f familia Rhinolophidae, care se hrănesc cel mai adesea în spații închise, precum pădurile compacte, unde detectarea prăzii este dificilă. Acești lilieci sunt renumiți pentru manevrabilitatea lor deosebită și zborul lent
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
variază în raport cu faza în care a a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și se reduce treptat pe măsură ce insecta s se află mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există deosebiri considerabile î între caracteristicile ultrasunetelor pe care diferitele specii le emit în faza de căutare, ele put putând fi ca captate în teren cu ajutorul unui detector de ul ultrasunete. Identificarea speciilor prin această metodă este însă, incertă deoarece distanța dintre observator ș ș ș și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există deosebiri considerabile î între caracteristicile ultrasunetelor pe care diferitele specii le emit în faza de căutare, ele put putând fi ca captate în teren cu ajutorul unui detector de ul ultrasunete. Identificarea speciilor prin această metodă este însă, incertă deoarece distanța dintre observator ș ș ș și liliac este necunoscută și variabilă animalul aflându-se într-o continuă mișcare (Ransome, 19 1990). Performanțele sonarului sunt cu adevărat remarcabile, permițând liliecilor să
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
d d dintre care cele mai importante sunt: Costul energetic ridicat. De exemplu, un liliac cu potcoavă care vânează timp de 11 ore pe zi, de la apusul și până la răsăritul soarelui, interval î în care emite aproximativ 400.000 de ultrasunete cu un consum energetic de 6 x 10-6 J/m2 pentru fie fiecare semnal, va cheltui în total echivalentul a 2 a 2, 2,4 J/m2. Eficiența redusă, datorită discontinuității fluxului de informații, întrucât ecolocația furnizează o serie de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
este însă mai mic, de doar 4- 20%. Limitarea câmpului acustic. Acesta este mult mai r restrâns decât câmpul vizual al mamiferelor, f fiind concentrat pe direcția de zbor.Pentru a avea informații asupra împrejurimilor, liliacul trebuie să emit emită ultrasunete mutiple, succesive, în direcții di diferite. Limitarea distanței de detecție. Dat fiind faptul că semnalele sunt atenuate de aer, mai ales în condiții de temperatură și umiditate ridicate sau pentru sunetele înalte, această distanță este foarte mică, în mod obișnuit
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
facă un compromis între cei doi parametri, a alegând o frecvență medie. Unele insecte care ar putea servi drept hrană pentru lilieci pentru lilieci și-au dezvoltat mecanisme prin c care evită ecolocația. Numeroși fluturi au posibilitatea de a recepționa ultrasunetele emise d de lilieci, reacționând prin manevre variate. Unii zboară în zig-zag, alții își strâng brusc aripile și se lasă s să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân nemișcați până când atacatorul se îndepărtează. Fluturii din familia
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
află pe frunze, rămân nemișcați până când atacatorul se îndepărtează. Fluturii din familia Arctiidae se a ap Fluturii din familia Arctiidae se apără prin gustul lor neplăcut. Există specii de fluturi, în special Noctuidae, capabile să emită la rândul l lor ultrasunete care, interferând cu cele ale liliecilor, îl dezorientează complet (Fullard, 1984). Molia-tigru (Cycnia tenera), de exemplu, produce ultrasunete foarte asemănătoare ca frecvență și volum cu cele ale liliecului E Eptesicus, bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al al.,1979
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
familia Arctiidae se apără prin gustul lor neplăcut. Există specii de fluturi, în special Noctuidae, capabile să emită la rândul l lor ultrasunete care, interferând cu cele ale liliecilor, îl dezorientează complet (Fullard, 1984). Molia-tigru (Cycnia tenera), de exemplu, produce ultrasunete foarte asemănătoare ca frecvență și volum cu cele ale liliecului E Eptesicus, bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al al.,1979). Roeder (1967) a arătat că aceste modalități de apărare au un rol semnificativ în reducerea mortalității insectelor. În
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al al.,1979). Roeder (1967) a arătat că aceste modalități de apărare au un rol semnificativ în reducerea mortalității insectelor. În general, speciile care au o durată de viață scurtă nu pot auzi ultrasunetele și nici nu au dezvoltate alte m mecanisme defensive. 2.1.5.2. Strategia și zonele de vânătoare Caracteristicile și performanțele sistemului de ecolocație, precum și stilul de zbor diferă de la o o specie la alta, în funcție de particularitățile zonei în care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
liliecii care vânează la mare înălțime, deasupra copacilor, sau la înălțimi medii, de până la 2 m, deasupra vegetației ierboase. Ei utilizează semnale relativ lungi (6- 60 ms), de tipul frecvenței constante. Imediat ce liliacul reperează prada și pornește în urmărirea ei, ultrasunetele devin scurte (1- 5 ms), de tipul frecvenței modulate. În astfel de zone vânează preferențial Nyctalus noctula și Mi Miniopterus schreibersii (Neuweiller, 1990). Zonele antropice reprezintă un mediu care atrage numeroase insecte și în care se întâlnesc multe din habitatele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
din atmosferă; - Schimbarea raportului dintre vitezele undelor P și S ale microseismelor asociată cu creșteri a emanațiilor de CO2 din regiunile cu activitate mofetică, datorită microfisurilor din roci; - Starea generală de agitație a animalelor captive, fuga animalelor libere sensibile la ultrasunete, născute prin sistemele de fisuri fine, ce preced o ruptură majoră În rocile din fundament; - Modificarea brutală a presiunii atmosferice a aerului Într-o zonă epicentrală cunoscută. Fenomenele acestea precursoare de cutremure pot fi utile numai prin corelarea lor. O
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
randament scăzut, fisurarea clădirilor, spargerea geamurilor, etc. Infrasunetele pot apărea la automobile cu viteză mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, în timpul zborului avioanelor supersonice. Ele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puțin cu distanța. Infrasunetele ca și ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale și păsări. La adulți infrasunetele produc amețeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate. Ultrasunetele au frecvențe de 20000Hz - 1 miliard Hz. Se produc în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
zborului avioanelor supersonice. Ele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puțin cu distanța. Infrasunetele ca și ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale și păsări. La adulți infrasunetele produc amețeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate. Ultrasunetele au frecvențe de 20000Hz - 1 miliard Hz. Se produc în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele recepționează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopții. La om ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, produc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
de sugari, animale și păsări. La adulți infrasunetele produc amețeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate. Ultrasunetele au frecvențe de 20000Hz - 1 miliard Hz. Se produc în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele recepționează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopții. La om ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, produc migrene, greață sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruși ca: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului. Zgomotul acționează asupra
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
păsări. La adulți infrasunetele produc amețeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate. Ultrasunetele au frecvențe de 20000Hz - 1 miliard Hz. Se produc în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele recepționează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopții. La om ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, produc migrene, greață sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruși ca: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului. Zgomotul acționează asupra întregului organism, deoarece senzația
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
de euforie, sau chiar efecte cumulate. Ultrasunetele au frecvențe de 20000Hz - 1 miliard Hz. Se produc în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele recepționează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopții. La om ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, produc migrene, greață sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruși ca: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului. Zgomotul acționează asupra întregului organism, deoarece senzația auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influențează alte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
Hz. Se produc în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele recepționează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopții. La om ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, produc migrene, greață sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruși ca: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului. Zgomotul acționează asupra întregului organism, deoarece senzația auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influențează alte organe. Efectele resimțite de om sunt: reducerea atenției, a capacității de muncă, crește
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]