460 matches
-
prin încălzirea la temperaturi ridicate a unui amestec de compoziție specială și de consistența unui aluat căruia i s-a dat anterior arderii o formă de obiect util sau decorativ. Îndeletnicire începută în Preistorie ca una din primele dovezi de umanizare a naturii, modelarea argilei - și a altor materii cu proprietăți plastice modelabile - nu are doar origine utilitară, păstrarea alimentelor, ci și una spiritual estetică. „Modelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea nevoilor fizice... mâna omului putea sa producă sinteza între intenția
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
după unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească. Pentru elaborarea acestui cod s-au folosit izvoare precum Codul penal francez (1810) și Codul penal prusian (1859). Codul Cuza consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci munca silnică pe viață. Infracțiunile erau clasificate în trei categorii: crime, delicte și contravenții. Codul penal de la 1936 (denumit și „Codul penal Carol al II-lea”) avea un caracter unificator după realizarea Marii
Codul penal al României () [Corola-website/Science/322482_a_323811]
-
ai vremii, să zugrăvească biserici din București. Este de remarcat faptul că atât pictura bisericească a lui Mișu Popp (care a avut printre antecesorii săi preoți), cât și cea a lui Constantin Lecca au urmat aceeași tendință de laicizare și umanizare a chipurilor de sfinți, care până atunci erau concepute hieratic și erau stilizate schematic. Ei au preluat linia pe care au mers înaintașii lor în istoria artei românești Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu, la începuturile creației sale. Folosind drept izvoare
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Mișu Popp, chiar dacă inițial au avut un scop propagandistic și uneori executarea lor a fost lipsită de valori artistice. Atât pictura bisericească a lui Constantin Lecca, cât și cea a lui Mișu Popp au urmat aceeași tendință de laicizare și umanizare a chipurilor de sfinți, care până atunci erau concepute hieratic și erau stilizate schematic. Ei au preluat linia pe care au mers în istoria artei românești înaintașii lor, Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu la începuturile sale. Toți aceștia, au folosit
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
cea a lui Michelangelo unde Dumnezeu are însoțitori și este reprezentat cu fața la privitor. Ca o concluzie generală pentru pictura religioasă a lui Mișu Popp, este că el a continuat direcția de laicizare pe care Constantin Lecca a inițiat-o prin umanizarea chipurilor de sfinți. Astfel, se constată că Mișu Popp a preluat și și-a adoptat aceeași formulă a picturii bisericești care se întâlnește la Nicolae Popescu, la Tattarescu, la Gheorghe Ioanid și chiar la Nicolae Grigorescu în perioada lui de
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
că DeGeneres „a făcut ca momentele plictisitoare să fie mai ușor de suferit.” A mai apreciat distribuția și numerele muzicale. Frazier Moore de la Associated Press a aplaudat performanța lui DeGeneres, „Ea pare să se dedice unei teme nescrise pentru eveniment: Umanizarea farmecului Hollywoodian în fața telespectatorilor. În schimb, vedetele s-au comportat cât mai bine.” Concluzia sa a fost „Una peste alta, Oscarcastul a fost un show atractiv. De la început până la capăt, puține momente bombastice și puține jenante.” Redactorul de divertisment al
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]
-
talentul narativ; frecvența mare a dialogului și monologului este o modalitate care intenționează să compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în analiza psihologică a personajelor. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari consideră că basmele sunt originale mai ales prin limbajul popular. Astfel, Mihai Eminescu scria într-un articol despre poveștile lui Creangă că basmele au
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în analiza psihologică a personajelor. Autorul stăpânește atât de mult narațiunea încât pare în același timp povestitor și ascultător. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari consideră că basmele sunt originale mai ales prin limbajul popular. Astfel, Mihai Eminescu scria într-un articol despre poveștile lui Creangă că basmele au
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
rolurilor din două piese ale lui Brecht, Mutter Courage și Omul cel bun din Seciuan. În anul 2016, ea a adus la Interferențe o adaptare după Gabriel García Márquez, cu titlul Stranger’s Song. Un spectacol remarcabil ce vorbește despre umanizarea unui politician dictator, care prin intermediul unor oameni simpli și solidari devine altfel, mult mai uman. O frumoasă pledoarie pentru solidaritate. De asemenea, l-am avut pentru prima oară la Cluj pe Andriy Zholdak, cu Electra de la Teatrul Național din Skopje
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Tompa Gabor: „În alertă, omenirea caută un loc în care să poată trăi în pace și liniște” () [Corola-website/Journalistic/105799_a_107091]
-
pentru faptul că pagina de Facebook a lui Marian Godina a fost închisă. ”Colegii noștri de la Poliție fac o greșeală elementară de PR dacă l-au pus pe băiatul ăla să-și închidă pagina de Facebook. Imagine mai făină și umanizare cu resurse mai gratis decît ce făcea polițistul ăla, nici hoarde de divizii de departamente nu ar fi în stare. Tipul chiar știe să scrie și e haios”, a scris Mirel Palada pe pagina sa de Facebook.
Inedit! Un polițist face furori pe net cu povestirile din timpul misiunilor () [Corola-website/Journalistic/101867_a_103159]