2,033 matches
-
le ieși în cale un curs de apă. Un pârâu destul de lat se repezea înspumat la vale printre bolovani acoperiți de mușchi verde. Din loc în loc, mai ales acolo unde albia își schimba direcția erau adunați bușteni cărați de apele umflate. Continuară să urce paralel cu pârâul care rămânea în dreapta lor. Coasta nu mai urca atât de abrupt și în curând ieșiră într-un fel de luminiș. Pârâiașul se lățea, formând un fel de golfuleț înconjurat de bolovani, în care apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în CSI, luându-și tainul de peste tot. Ba mai mult, dacă vreo afacere li se părea bună, mafia rusă nu pregeta să o ia numai pentru ea. Patronul făcea o donație pentru om al acesteia, după care rămânea cu buzele umflate. Dacă se opunea, îl convingeau ei, aveau metode foarte bine puse la punct. Haidamaci, care să bată până ce scoteau untul din tine, se găseau din belșug. Știa că, acolo, Boris al său nu putea face mare lucru, interlopii locali erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-și continue studiile, bășcălia căpătase nuanțe pe care nu le mai putea suporta. Rezolvase repede problema, statura și conformația lui fizică îl ajutaseră să îi reducă la tăcere pe colegii răutăcioși. După câteva confruntări soldate cu nasuri rupte și ochi umflați, nimeni nu mai îndrăznea să facă glume pe socoteala lui. Rusia feudală era împărțită în cnezate. La mijlocul secolului al XV-lea, cnezatul Moscovei, aflat sub conducerea lui Ivan al IV-lea, numit și "cel groaznic" ajunsese la apogeu. După domnia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
durea cumplit dar încet, începea să își vină în simțiri. Ai idee ce s-a întâmplat? întrebă el cu voce slabă. Pop nu-i răspunse. Toma își dădu seama că din gâtlej nu-i ieșise nici un sunet. Limba îi era umflată și avea gura uscată ca o iască. Inspiră adânc și repetă întrebarea, de data aceasta mai tare. Ne așteptau în pădure, îi explică Simion, m-au amenin țat cu arma și m-au silit să mă opresc pe loc. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la fântâna crestei (de pe deal?!) E masă întinsă, făclii aprinse Unde se bea, se mănâncă ...în obrazul ... (cutărui) să rămână curat, luminat.” Urmează fumigatul. Se aprinde o cârpă de pânăză, să nu fie de lână, se afum cu ea locul umflat. După terminarea descântecului se stinge cârpa și cu partea arsă se dă peste locul umflat. Descântatul pentru dureri de pânătece: „Popa toacă, rostu’ seacă Popa a gătit, rostu’ lui ...(numele) S-a gătit de secat ...Descântecul de la mine, Leacul de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în obrazul ... (cutărui) să rămână curat, luminat.” Urmează fumigatul. Se aprinde o cârpă de pânăză, să nu fie de lână, se afum cu ea locul umflat. După terminarea descântecului se stinge cârpa și cu partea arsă se dă peste locul umflat. Descântatul pentru dureri de pânătece: „Popa toacă, rostu’ seacă Popa a gătit, rostu’ lui ...(numele) S-a gătit de secat ...Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu.” A se observa: îl lasă pe bolnav în plata Domnului! Un caz concret a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mele, am comentat acest lucru față de Rose Waterford ea mi-a spus: — Laptele e foarte gustos, mai ales dacă pui și o picătură de coniac în el, dar vaca domestică se bucură din plin să scape de el. Un uger umflat e foarte incomod. Rose Waterford avea o limbă ascuțită. Nimeni nu era în stare să spună răutăți mai bine decât ea. Dar pe de altă parte nimeni nu știa să spună lucruri mai fermecătoare. Mai era și altceva care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vesel. Sunt încântat să te văd. Stai jos! Am intrat. Era o cămăruță mică de tot înțesată de mobilă din stilul cunoscut în Franța sub numele de Louis Philippe. Am văzut un pat mare de lemn cu o pilotă roșie umflată parcă de niște valuri și un garderob mare, o masă rotundă, un lavoar foarte vechi și două scaune tapisate cu pluș roșu. Totul era sărăcăcios și murdar. Nici cel mai mic semn al luxului nesăbuit pe care-l descrisese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nenorocitul și le-ar fi mușcat până la sânge, În ultimele sale clipe de viață. Apoi adulmecă resturile de lichid din cupă. - Dar cum au murit? Poetul Îi arătă lui bargello cadavrul, apropiind torța de chipul acestuia. - Vezi buzele și limba umflate? Ca și când s-ar fi sufocat Într-un aer prea Încărcat, explică el Îndepărtând flacăra de fața mortului, a cărui barbă Începuse să se cârlionțeze din pricina căldurii. Otravă. N-a fost un atac la măruntaie; mai curând o substanță care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Florențe. Acum, Însă, după expansiunea orașului din ultimul deceniu, părea că o forță uriașă ar fi ieșit din prăpăstiile ținutului, o aluviune care târa după sine casele și străzile, spre a se revărsa dincolo de vechiul cerc de ziduri, ca apele umflate ale Arnului. - Asta se numește progres, reluă Menico, dar pentru mine e doar putreziciune. Lumea Îmbătrânește și vremea care trece nu aduce decât noi nenorociri. Vulgaritate și infamie. Uită-te la alea! Arătă spre trei tinere Îmbrăcate În culori țipătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de toți patronii, va scorni un întreg roman. Către miezul nopții, va ajunge beat criță, zbierând numele fetiței, scoțând tremolouri înfrigurate, și scăpându-se în pantaloni, ușurându-se de toate paharele băute în dreapta și-n stânga. Târziu, la sfârșitul serii, umflat și vânăt ca un porc, nu mai schița decât niște gesturi, în fața unui public numeros. Gesturi frumoase, serioase și dramatice, pe care vinul băut le făcea și mai grăitoare. Fesele mari ale judecătorului Mierck se revărsau de pe scaunul său de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Mi-ar fi plăcut, de asemenea, să știe că mă gândesc la ea și la copil. Preotul se dezbrăcă fără să se jeneze. Își dădu jos pelerina, apoi sutana și rămase în chiloți și în maiou, în fața mea, cu burta umflată ca o gutuie gigantică susținută de o fâșie de bumbac pe care o desfăcu. Își puse de îndată hainele ude lângă cuptor și merse să se încălzească și să se usuce frecându-și mâinile deasupra lui. Astfel, gol pușcă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pentru tine, fă?... vrei să fac toți copacii ăștia galbeni?, fă-i!, și toți copacii deveneau galbeni. Să te urc în pomul ăsta galben?, și Romanița se trezea în vârful pomului copt, întinsă goală pe frunze, avea țâțele mari, goale, umflate ca niște bostani, pielea îi devenise strălucitoare, căpătase nuanța luminii din jur. Tot ce vroia ea, Romanița, eu puteam să fac în marginea aia de pădure, de atunci știu că văd pururi altceva și altfel, fericirea aia mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ridică dușul de jos, îl fixează în suportul din perete și apa începe să curgă acuma pe ea, de la umeri pe sâni, se săpunește aprig, buretele freacă apăsat, se uită spre coapsele înroșite, luuung, până la degetele de la picioare. La genunchii umflați, la umflătura din spatele fiecărui genunchi, acolo unde se adună, din cauza inflamației, lichidul sinovial și presează... Doar că el nu știe, nu vede, ca totdeauna. Apa nu reușește să facă nimic din ce ar fi vrut femeia, adică apa știa, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sfârșit, la apartament. Tom era ocupat cu scrierea unei recenzii pentru The New Democracy, În redacția căreia lucra. S-au privit un moment În tăcere. — Ei? — Ei? — Pentru Dumnezeu, Amory, cum te-ai ales cu ochiu’ ăla-nvinețit și cu maxilarul umflat? — Un fleac, a râs Amory. A jupuit haina de pe el și și-a dezgolit umerii. Aici să te uiți! Tom a fluierat Încet. — Ce te-a lovit? Amory a râs din nou. — Ia, o grămadă de oameni. M-au bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de ologi veseli și că majoritatea țăranilor ruși sfârșesc sinucigându-se... - Ora șase, a anunțat Amory, privindu-și ceasul de mână. Ești invitatul meu la o cină nemaipomenită, de dragul Juvenaliilor operelor tale complete! PRIVIND ÎN URMĂ Iulie s-a terminat, umflată, cu o ultimă săptămână caniculară, iar Amory, cuprins de un nou val de neliniște, și-a dat seama că trecuseră doar cinci luni de la ultima Întâlnire cu Rosalind. Totuși Îi venea deja greu să și-l imagineze pe flăcăul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
constrângere de care trebuie să scap. Asta‑i prea de tot! Rainer iese din gândurile sale pentru a intra direct în Hans. În gândurile sale tocmai își spusese: fac ceva pe voi, cu gustările voastre la pachet și burțile voastre umflate, sunt uriaș și merg pe tavan, toți mă vedeți foarte bine, da, da, eu sunt! Smulge clarinetul împachetat din labele lui Hans, lacheul, care tocmai se grăbește să‑l ducă afară, și‑i dă una‑n cap cu cutia clarinetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
anunțat de vizita dumneavoastră și vă așteptam. Porcușor era un omuleț cu pielea albă, atât de palidă, că aș fi putut ghici pe chipul lui Întreaga hartă a sistemului său sangvin. Era rotofei la față și arăta ca un butoi umflat, din care ieșeau două mâini și două picioare subțiri ca niște așchii - pe scurt, era genul de tip pe care Fellini l-ar fi angajat bucuros ca figurant Într-un film. Avea un neg micuț ce de-abia se zărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fereastră afară. — Nu mai bei nimic? Și-a mai comandat un Frank Sinatra, iar eu mi-am mai luat o bere. Chelnerița Îmi aduse o sticlă de Corona și o felie de lămâie verde. Jumătatea dreaptă a feței Îi era umflată și avea culoarea ușor schimbată, de parcă o bătuse cineva. Partea stângă a feței era așa de albă, că Îi scotea În evidență pistruii, În timp ce partea dreaptă avea o culoare cenușie. În momentul În care privirile noastre s-au Întâlnit, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
intrat Într-un cerc vicios. Asta e valabil și pentru alte lucruri. Gândește-te, de exemplu, la cei care realizează efecte speciale pentru filmele SF, cum muncesc la niște decoruri toată noaptea, Închiși Într-un platou, cu ochii roșii și umflați. Ajung să nu mai aibă o percepție corectă asupra dimensiunilor spațiale și nu-și mai revin niciodată. Sau adolescenții care se Îndrăgostesc unul de altul la liceu și nu se mai pot despărți toată viața. Înțelegi ce vreau să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un bărbat cu o haină jerpelită. Rochia femeii, În dungi negre, argintii și verzi, avea lameul deșirat la umeri și În jurul taliei. Pe picioarele de-o albeață bolnăvicioasă, acoperite de eczeme, se zărea o rețea complicată de vene albastre și umflate. Mi-a revenit În minte trupul gol al fetei care venise aseară la mine În cameră, textura fină a pielii ei de pe spate și de pe fese, albe ca laptele. M-a cuprins dorul de a o mai vedea o dată. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se Întreține. Nu l-am prins niciodată cu cantități mari de droguri asupra lui, așa că nu avem ce-i face. Când ajunseră cu povestea până aici, bărbatul În impermeabil bătu brusc cu pumnul În masă, urlând cu venele de la tâmple umflate: Și tu, și Yazaki, să nu vă mai prind că vă Învârtiți pe-aici! M-ai Înțeles? Numai la voi, japonezii, am văzut așa ceva: să existe și cerșetori pe bune, și alții care să se distreze imitându-i! Bărbatul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
voci Încontinuu. Toate acestea par Înspăimântătoare numai când te gândești la ele, când ți le imaginezi. Teama de a nu sfârși ca un vagabond dispare atunci când deja ai ajuns În stadiul acela. Spaima că te-ai putea trezi cu fața umflată și asimetrică, cu mâinile și picioarele amorțite, că ți-ai putea pierde simțurile și nu ți-ai da nici măcar seama că nu mai ești lucid, toată spaima aceasta dispare În momentul În care ajungi exact În starea de care te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
crăpăturii dintre fese. În cadrul scenariului, femeia mărturisea că rușinea era sursa plăcerii ei. Mărturisirea nu se făcea prin cuvinte, ci prin semnalele emise de corpul ei. Când femeia necunoscută lua chipul lui Reiko, fundul ei ascuțit se Înălța roșu și umflat, de parcă fusese pălmuit de cineva. Când chipul lui Keiko Kataoka Îi lua locul, o auzeam urlând printre hohote de plâns, cu fața schimonosită de durerea ce provenea din clitorisul ei umflat cât degetul cel mic, În care cineva Îi Înfipsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
lui Reiko, fundul ei ascuțit se Înălța roșu și umflat, de parcă fusese pălmuit de cineva. Când chipul lui Keiko Kataoka Îi lua locul, o auzeam urlând printre hohote de plâns, cu fața schimonosită de durerea ce provenea din clitorisul ei umflat cât degetul cel mic, În care cineva Îi Înfipsese un ac, de care agățase un fir de gută. Chiar și când lua chipul mamei mele implora iertarea cuiva. Toate femeile acelea se târau În patru labe, ca niște câini, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]