2,351 matches
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (11) - PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE... Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Într-o zi am avut un pacient cu nume ciudat... Se numea Dorfman Marx. Nu Max, cum am crezut o
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
progrese, nu mai. Era important să te cheme politic, așa că i s-a dat un nume frumos, modern și de viitor. Pe fratele cel mic îl cheamă Ionatan. Dorel SCHOR Tel Aviv 30 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (11) - PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE... / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (10) - VICTORIA SOCIALISMULUI Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: „Priviți aceasta rață Deși e moarta zboară Și ce o ține-n viață E dragostea de țară
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (10) - VICTORIA SOCIALISMULUI Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: „Priviți aceasta rață Deși e moarta zboară Și ce o ține-n viață E dragostea de țară...” (Adrian Păunescu) În anii
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
victoriei socialismului! - Adevărat grăiești, a spus profesorul șoptit. De ce șoptit? Pentru că puieții continuau să se usuce, dar înmuguriseră parii de sprijin. Victoria socialismului era asigurată, simbolul funcționa perfect. Dorel SCHOR Tel Aviv 24 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (10) - VICTORIA SOCIALISMULUI / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1393, Anul IV, 24 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
împlinit 50 de ani, am asistat la o serbare mare. Din păcate, n-am înțeles eu tot ce se vorbea, că eram în vizită. Asta a fost în ’69. În timpul întregii serbări a fost vorba de tata. Au făcut scenete umoristice despre el. Știi cum? În ivrit „mi” înseamnă „cine” și „ma” înseamnă „ce” și el tot spunea invers! (Râdem) Era ca un copil, își ridica ochelarii, era foarte miop, și zicea: „Mi, ma”! L-au iubit nemăsurat. În fiecare an
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
conținînd materiale specifice unei reviste literare (eseuri, poezie, proză, cronică literară, note de lectură, atitudini, replici și contrareplici etc.), promovînd, alături de nume consacrate ale literaturii române, scriitori și poeți din arealul hunedorean. Următoarele 24 de pagini sunt ocupate de secțiunea umoristică „Ridendo castigat mores”, în care umorul original se îmbină cu informații amuzante din lumea literară și culturală a epocilor trecute. Almanahul se încheie cu 30 de pagini cu informații inedite și extrem de interesante din lumea științei adusă în pragul paranormalului
NOUA PROVINCIA CORVINA – la vârsta majoratului [Corola-blog/BlogPost/92503_a_93795]
-
atrage apoi din nou în lumea palpabilului, prin reportajul bine documentat despre inaugurarea modernului pod peste Dunăre între Calafat și Vidin, pod botezat cu ambițiosul nume “Noua Europă”. Istorie milenară de la Apolodor încoace, picurată pe alocuri cu savuroase nestemate stilistice umoristice, articolul se citește alert și descrie realist o etapă din controversata noastră îngemănare cu continentul care ne-a fost sortit, expresia încrederii într-un viitor comun, mereu mai luminos pentru oamenii de pe cele două maluri ale bătrânului Istru. Ne adăpăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, cumplita ,,Cenzură de la Karlsbad” (1819), care - exact în răspăr față de voința autorităților germane - a detonat un incredibil tsunami, pamfletele, caricaturile, satirele caustice, uneori nu doar cinice, ci de-a dreptul sadice, foiletoanele umoristice cunoscând un apogeu de neimaginat. Este singurul dintre cele patru grupuri care s-au afirmat nu doar pe ecranele televiziunilor, dar și pe marele ecran, prin filmele de lung metraj ,,Garcea și oltenii” (2001) și ,,Trei Frați De Belea” (2005
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
la scurt timp dupa preluarea postului de ambasador la New York, în luna august, un articol în ziarul Huffington Post, cu titlul « Stranger in New York », în care descriam sentimentul primelor zile aici. Scriam în acel articol că, aidoma personajului din nuvela umoristica a lui Mark Twain, publicată în 1889, « Un yankeu la curtea regelui Arthur », aterizasem într-o lume diferită de Europa. New York-ul trăiește într-un ritm trepidant, greu de găsit într-un alt oraș din lume, are un tumult și
Interviu cu Reprezentantul Permanent al României la ONU, E S Ambasador Dr Ion Jinga [Corola-blog/BlogPost/92985_a_94277]
-
pe speze proprii, la început ca supliment al ziarului Poporul Român ce se tipărea la Budapesta. Ulterior revista avea să devină publicație independentă, susținută cu eforturi considerabile de inimosul învățător. I. D. Ungureanu notează: „Caracterul general mărturisit al revistei Cucu este umoristic, dar în cuprinsul ei se poate urmări o acțiune închegată de educație națională, politică și socială a poporului român.” Iată, prin urmare, două publicații dedicate deopotrivă Memoriei și Educației. Sunt exemplare și impresionante desfășurările de energie, diversitatea formelor active prin
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > URAAA! TREC LA ISLAM Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului URAAA! TREC LA ISLAM Fraților, am pus-o! Tot trupul mi-e o durere, iar despre suflet ce să mai
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
un mare adevăr. Cum să reacționeze vechea și noua „societatea civilă” dacă predarea civismului a fost ocolită cu grijă de educatorii noștri. Avem un popor cititori de litere, cu mari probleme în înțelegerea propozițiilor simple. Apropo! Am primit un mesaj umoristic, vizavi de terorismul manifestat în ultimul timp în bătrâna Evropă. Un subiect tragic, dar românul nu se dezminte cu umorul său cel de toate zilele! „Minciună sfruntată! Ioroparlamentara noastră nu se teme să meargă la Bruxelles! Din contra: înarmată cu
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă frațâlor, neam de neamu’ vostu să nu pată ca mine! Bă, nu te râdea, bă, că râsu
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de piatră. Grâu, popușoi, săcară, mei și orz..." (Belșug) Uneori avem o trecere de la organic la metalic și atunci avem bucuria să aplaudăm un parnasianism umoristic. Dovadă această caricatură în fiare a lui Hérédia: "Tiara grea pe frunte, de aur gros bătut, S-a făurit frumoasă Acum vreo șapte veacuri, Lucrată în robie de meșter priceput, A-mpodobit tripticul cu gingășii și fleacuri." (Mitra lui Grigore) Emfaza
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca mai "grațios". Alt exemplu: d-na Otilia Cazimir (poetă compasată, lună din luna d-lui Topîrceanu, el însuși un pastiș, ocupată de curând să învețe manierele versului de la d-na Contesă de Noailles), e lăudată pentru grație, aciditatea sa umoristică etc. * Competența d-lui E. Lovinescu nu se ridică deasupra răposatei poezii simfonice a simbolismului. După domniasa, experiența negativă a acestuia, încheiată acum 20 de ani, trebuie să continue și azi. Le creux néant musicien 1 va fi umplut și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Rondel parșiv), cinstea, (Rondelul electricității) starea de spirit urbană (Rondelul bucureșteanului), perpetuarea alesului (vezi Adamiță Dandanache)- (Rondel parlamentar continuu), umilința în fața străinilor (Rondel dulce) Un joc paronimic creează secvența „Perle de dactilografie” (pag. 106) făcându-ne să râdem prin sugestiile umoristice sugerate: „Alege-s-ar prazul și pulberea de el”;”Ceasul meu rămâne în urdă , din cauza asta am pierdut curca de șapte”; „E răcit, are grilă și îi curge basul”; „Aveți pisme de cauciuc?”; „Îmi place poezia „Iarna pe oliță” Prin
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
dori ca stihurile să-i fie lecturate de cât mai multă lume.„ În ceea ce privește contribuția mea la dezvoltarea poeziei românești, dacă ar fi să cern, aș îndrăzni să spun că am câteva texte frumoase în vers clasic, câteva acrostihuri, câteva texte umoristice și câteva creații mai scurte, pseudo-haiku-uri care au prins la cititori. Impresiile acestora și ale câtorva critici literari, precum și promtitudinea cu care am primit semnale pozitive din partea cititorului obișnuit și din partea specialiștilor, din partea redactorilor de reviste literare, m-au convins
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
căruia mă bucur, îmi mărturisește că intenționează să viziteze Israelul într-una din lunile din vara acestui an. Cred că va fi foarte interesant și pentru cititorii noștri să aflăm părerea și impresiile acestui excelent observator, filtrate prin exigența sa umoristică, spiritul de observație și claritatea rostirii plastice. ---------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 3 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - COSTEL PĂTRĂȘCAN - SAREA ȘI PIPERUL DESENELOR / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017
SAREA ŞI PIPERUL DESENELOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362841_a_364170]
-
tălpi groase, scandal, sânge. O istorie. Tristețea vine încet ca un amurg. De neocolit este amurgul. Dar tristețea personală nu este o stare artistică. Nici veselia. Capodoperele nu se nasc din veselie, nici din pesimism maladiv. Iliada, Odiseea nu scrieri umoristice, iar TRISTELE lui Ovidiu inspiră, totuși, vitalitate. ROMEA ȘI JULIETTA este o tragedie totală, Don Quijote este Cavalerul tristei Figuri, nu am râs defel citind aventurile sale. Cum poți să râzi de un suflet nobil supus batjocurii celor din jur, deși
TRISTEŢEA ÎN ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362906_a_364235]
-
unei femei. Dacă tot are bărbatul un cromozom feminin, de ce nu ar dezvolta această latura ? Vorba unui prieten de al meu: Cine poate înțelege mai bine un barbat decât alt bărbat? Și la fel în cazul femeilor. Pare o formulare umoristica dar poate fi tratat și că un adevăr.Altfel de ce s-ar plânge femeile de bărbați și invers? Bărbați pe tocuri este o proza introspectiva a universului feminin din prisma unui bărbat.Astfel, planurile se contopesc , se dizolvă,se interesectează
O NOUA CARTE DE EXCEPTIE! de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362943_a_364272]
-
pune sub lupă cartea postumă a scriitoarei Carmen Alexandrina, „Sub semnul apei și al dragonului”. Seniorul Teodor Muntean, cu al lui volum „Mai aproape de suflet”, ne este prezentat de doamna prof. Rodica Scutaru-Milaș, în timp ce Ion Constantinescu, autor al recentei cărți umoristice „Fiecare cu Golgota sa”, este surprins într-un portret de autor de către Iulian Patca, redactorul-șef al „Agorei”, care atrage atenția și asupra „Patriei din cuvânt”-ul lui Ioan Benche. „Ancorele de gând” ale lui Gheorghe Văduva ne sunt dăruite
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Găina (Scheci a la nea Mărin) Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015. by Marin MIHAI // Camelia Radulian, supranumita ´´femeia -poem´´ de către Jurnalul Național, scrie o poezie sublima , adesea transpusa în cântece de muzică folk, scrie schițe umoristice, proza, recita,cântă la chitară, pictează, face fotografii artistice, regizează spectacole, este filolog și realizator de emisiuni tv, a lucrat în publicitate. Camelia Radulian trăiește în Emiratele Arabe Unite ,dar ori de câte ori are posibilitatea, face naveta între Orient și Occident, mai precis între
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
dorul de acasă, despre oameni, părinți, prieteni,viața, natura,iubire, tristețe și bucurie. Citește mai mult by Marin MIHAI // Camelia Radulian, supranumita ´´femeia -poem´´ de către Jurnalul Național, scrie o poezie sublima , adesea transpusa în cântece de muzică folk, scrie schițe umoristice, proza, recita,cântă la chitară, pictează, face fotografii artistice, regizează spectacole, este filolog și realizator de emisiuni tv, a lucrat în publicitate.Camelia Radulian trăiește în Emiratele Arabe Unite ,dar ori de câte ori are posibilitatea, face naveta între Orient și Occident, mai precis între
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]