1,694 matches
-
locuitorii și căpeteniile politice din Moldova, care l-au acceptat drept domn al țării și i s-au închinat. Contribuția lui Bogdan la constituirea statului românesc est-carpatic, omisă de letopisețele slavo-române, dar recunoscută fără echivoc de izvoarele diplomatice și narative ungurești, se reflectă indirect în denumirea atribuită de turci Moldovei, Kara-Bogdania (Bogdania Neagră). În legătură cu constituirea noului stat românesc, există indicii că grupuri de populație românească din Transilvania s-au strămutat în teritoriile carpato-nistrene încă înainte de "descălecat". Curentul de emigrare a populației
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
extins teritoriulla moartea sa, a fost înmormântat în ctitoria sa, biserica Sf. Nicolae din Rădăuți. Dimensiunile statului Moldova, în vremea lui Bogdan, nu pot fi estimate exact, nu ne sunt cunoscute: la apus, el se întindea până la Carpați, avanposturile militare ungurești fiind eliminate, la sud, granița comună cu Muntenia era întreruptă din cauza interpunerii regatul Ungariei până la Dunăre ("culoarul unguresc"), la nord, hotarul era pe albia Prutului superior până la Țara Șipenițului (intrată în componența Moldovei spre sfârșitul secolului al XIV-lea), la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în vremea lui Bogdan, nu pot fi estimate exact, nu ne sunt cunoscute: la apus, el se întindea până la Carpați, avanposturile militare ungurești fiind eliminate, la sud, granița comună cu Muntenia era întreruptă din cauza interpunerii regatul Ungariei până la Dunăre ("culoarul unguresc"), la nord, hotarul era pe albia Prutului superior până la Țara Șipenițului (intrată în componența Moldovei spre sfârșitul secolului al XIV-lea), la nord-est și est linia Nistrului, iar sud-estul (Bugeacul) era stăpânit în continuare de Hoarda de Aur. În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ambele părți, din sud și din nord, de instituții (episcopate) catolice, subordonate Romei. Călugării catolici erau sprijiniți de fiica lui Lațcu, doamna Mușata, cunoscută în "catolicism", ca Margareta. La sfârșitul acestei scurte domnii, avem înaintea ochilor, nu o îngustă provincie ungurească, "strâns și fricos legată de munte", ci o țară, cu locuitorii și datinele lor, în forme deosebite de cele muntene, forme impuse de cuceritorii din același neam (Iorga). Pe de altă parte, sub Lațcu, Moldova era încă destul de firavă și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cele muntene, forme impuse de cuceritorii din același neam (Iorga). Pe de altă parte, sub Lațcu, Moldova era încă destul de firavă și nesigură, fără hotare precise: Vrancea se afla în afară, Adjud, Tg. Ocna și Bacău erau încă sub control unguresc, la răsărit, ambele maluri ale Prutului erau în stăpânirea domniei, dar sud-estul țării (Bugeacul) era în mâinile tătarilor (Hoardei de Aur). Cu toată rapida întindere a țării, aspectul ținutului de origine (valea Moldovei) a rămas (s-a păstrat) numele celor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mușat depune omagiu, la Liov, la 26 septembrie 1387, în fața regelui Poloniei, Wladislaw Iagello, cu respectarea tuturor formele cerute de dreptul feudal, la care se adăuga garanția boierilor de frunte ai țării. Era singurul mijloc de a scăpa de pretențiile ungurești și mai ales de a păstra tot ceea ce se cucerise până atunci, "în lipsa unei puteri stabilite la Nistrul de Sus" (Iorga). Acest act marchează începutul suzeranității polone asupra Moldovei, pe care domnii ei au folosit-o în interesul țării. După
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comunicații performantă și cu un sistem GPS adecvat activității sale. Expansiunea a fost susținută și de o dezvoltare corespunzătoare a parcului auto. Dacă primul autobuz, intrat deja cu aură de legendă în patrimoniul cultural al firmei, a fost un Ikarus unguresc de tipul celor cu care erau obișnuiți românii pe vremea lui Ceaușescu, achizițiile ulterioare au marcat o preferință pentru produsele de marcă în domeniu: Volvo, Mercedes, Neoplan, Mago, Iveco, Isuzu. Atlassib a optat clar pentru constituirea unei „flote” proprii de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
rubrici sau secțiuni: „Politică minoritară”, „Istorie locală”, „Alte comunități românești”, „Școala”, „Viața creștinească”, „Tradiții”, „Limba”, „Literatura”, „Revista cărții”, „Turism”. În primul număr, se publică articole precum: Coloritul românesc al Seghedinului, Descălecatul Ungariei și „problema românească” (Mihai Cosma), Elev român - școală ungurească (Vasile Marc), un grupaj de articole despre aromâni, între care și un interviu cu Vasile Barba de la Freiburg, Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea
CONVIEŢUIREA (EGGYÜTTÉLÉS). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
bănățean, Elena Muntean despre Motivul casei în „Povești” și „Amintiri din copilărie”. Numărul 2 găzduiește o anchetă cu titlul „Problema minorităților revine la rampă”, articole despre pamfletul românesc (Cornel Munteanu), despre Bălcescu la Seghedin (Mihai Cosma), despre obiceiurile din Cenadul Unguresc (Ana Hoțopan). Apar poezii semnate de Maria Berényi și George Irimieș și un interesant articol semnat de Farkas Jenö despre Literatura română în enciclopediile din Ungaria. M.Pp.
CONVIEŢUIREA (EGGYÜTTÉLÉS). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de Mediaș, apărută la Lyon, în 1667. C. voia să facă astfel cunoscută istoria căderii sub turci a acestei regiuni locuite prioritar de români. Prefața este interesantă pentru ideea
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
arhivar la Consistoriu și prefect de studii la Seminar. Între 1834 și 1839, a fost notar consistorial în același oraș, reîntorcându-se, din 1839, în corpul profesoral. Peste trei ani, intră în conflict cu episcopul I. Lemeni și cu autoritățile ungurești, deoarece protestase cu violență împotriva tendințelor de înlocuire, cu maghiara, a limbii române în biserică. Victimă a unui lung proces, B. va fi suspendat din profesorat în 1845, an în care se înscrie ca student la Academia de Drept din
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
rol de mijlocitoare sau împăciuitoare între Roma și Constantinopol, mai ales când cazurile de litigiu erau grele, de vreme ce reginele, prin poziția lor, erau legale să aibă oarecare considerație pentru religia soților lor, purtători de coroană. Pe de altă parte regii ungurești, în desele lor războaie cu mongolii, cumanii, polonii și turcii aveau mereu nevoie de ajutor, iar papii puteau și erau pururea gata de-a le fi la-ndemînă, scoțîndu-le ajutor în război de la mulți potentați creștini și prin aceasta interesele lumești
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
călugări latini în posesiunea mănăstirii, să evite însă prea marea scandelă și să rânduiască călugărilor grecești obroc de la mănăstire, până se vor stinge unul câte unul. Persecutarea și oprimarea ereticilor și schismaticilor creștini precum și a locuitorilor necreștini din cuprinsul țărilor ungurești nu atârna totdauna numai de libera socotință a regelui după vremuri, ci foarte adeseori persecutarea li se impunea regilor ca o datorie deosebită, întărită cu jurământ solemn, pentru a căreia împlinire strictă și serioasă Scaunul roman câștigă dreptul moral și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-și împlinească riguros această datorie, lucru ce i se impunea și repeta cu aceeași rigoare și clerului catolic. În an[ul] 1221 papa Onorie III trimise pe capelanul său, magistrul Accontius, în calitate de legat papal în Ungaria pentru ca, atât în țara ungurească principală cât și în provinciile ei laterale, să surpe nu numai pe eretici și pe apostați, ci să strice totodată cuiburile lor și să pedepsească pe dositorii și patronii lor. Mai cu seamă subjugarea Bosniei luă ochii papei, și atât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după Rastislav, ducele Bulgariei. Dintre fiicele rămase după Ștefan V, prințesa Anna luă pe Andronic, fiul împăratului grecesc Mihail Paleologul, pe când sora ei cea mai mică, Elisabeta, se cunună cu regele sârbesc, Ștefan. Rutenii, sârbii și bulgarii, atârnători de regatul unguresc, aparțineau, ca și grecii, bisericei grecești-răsăritene, aveau mare antipatie contra latinismului bisericesc și a papismului roman și, întru alipirea lor adînc-înrădăcinată către biserica din moși-strămoși, ei nu se lăsau mistificați sau clătinați câtuși de puțin prin încuscrirea caselor lor domnitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiica, numai de zece ani, a regelui Ungariei Bela III, nu putuse câștiga consentimentul acestui din urmă decât numai c-o mare sumă de bani, iar drept zestre nu primi nimic alt decât petecul de pământ de la Nissa pân-la marginea ungurească, ocupat pe nedrept de acest rege în zilele lui Andronic împărat. Pentru ridicarea marii sume ce avea a da Ungariei și pentru a întîmpina fastuoasele cheltuieli de nuntă nu s-a atins cumva veniturile visteriei, ci Isac II Angelos scoase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
absoluțiunea de păcate din partea papei, care se dă tuturor acelora ce vor lua parte în această campanie și are același efect ca și absoluțiunea dată cruciaților ce merg la Sf[întul] Mormânt. Din fericire latinii nu avuseră nevoie de ajutorul unguresc pentru a respinge cu succes noua năvălire a aliaților și a conjura furtuna momentană. Afară de asta a mai fost o favorabilă dispoziție a sorții pentru împărăția latină că Vatatzes, neprivind cu ochi buni cucerirea Traciei de către romîno-bulgari, încăpu într-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele lumești Scaunului roman, și aversiunea ei ar oțărî și îngreuia lupta. S-au primit și încuviințat în mod prevenitor aproape toate celelalte cereri secundare ale regelui, precum predicarea unei cruciate contra lui Asan, escomunicarea tuturor acelora cari pe pământ unguresc ar turbura pacea sau s-ar face vinovați de înaltă trădare, neadmisibilitatea unui amestec {EminescuOpXIV 119} sau unei invazii străine în Bulgaria fără învoirea regelui, luarea sub scutul apostolic a persoanei și monarhiei sale. Greutate mai mare a întîmpinat-o însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în puterea lor împărăția bizantină, vor închide fără îndoială calea spre Sfântul Mormânt. Pentru campania contra grecilor să se dea aceeași absoluțiune ca și pentru cruciată-n Palestina. Privirea Scaunului roman rămase îndreptată spre răsărit chiar atunci când la marginea Țării ungurești apărură în cete nenumărate grozavii mongoli. Cu toată nemijlocita primejdie ce-l amenința pe Bela IV, papa îl provocă din nou de-a lucra pentru convertirea lui Vatatzes și a poporului grecesc supus acestuia, deși regele unguresc n-avea nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la marginea Țării ungurești apărură în cete nenumărate grozavii mongoli. Cu toată nemijlocita primejdie ce-l amenința pe Bela IV, papa îl provocă din nou de-a lucra pentru convertirea lui Vatatzes și a poporului grecesc supus acestuia, deși regele unguresc n-avea nici vreme nici gust pentru un asemenea lucru. Tot atât de nelavreme a fost cererea stranie, făcută de mai multe ori regelui maghiar, ca să trimită episcopii la conciliul din Roma, căci atunci mai mult decât oricând ființa de față a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regești, deci și a episcopilor, era neapărată pentru țară, căci aceștia, fiind asemenea vasali, aveau datoria de-a trimite sub steagurile regelui pe vasalii lor inferiori. Curând, și asemenea unei rumperi de nouri, valurile de mongoli rupsese stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însemnătate; căci deși merseră în luptă de la început cu toată buna lor voie la punctele cele mai periculoase, anume la marginile Cumaniei și dincolo de Dunăre contra bulgarilor, totuși împrejurarea că curând după aceasta ținutul Severinului primi în frunte-i bani ungurești (adecă comandanți de granițe) și fu prefăcut în banat (ținutul unei comande de granițe) dovedește că ei au uzat puțin timp de drepturile lor. Cumania proprie, adecă Moldova și Valachia, cu toate că li se hărăzise, pare a nu fi fost în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au stătut timp îndelungat pe locurile acestea (1083 - 1220). Dar și în vremea stăpânirii pecenegilor coloniștii români n-au încetat de-a curge într-una din Bulgaria și Tracia în Valachia. Pentru a-i combate și reîmpinge pe cumani, guvernul unguresc rândui întîi ordinul cavalerilor germani (Cruciferi de Hospitali S[anctae] Mariae) apoi pe cavalerii ioaniți, trimițîndu-i ca înainte-luptători la marginile Cumaniei, fără însă de-a ajunge la succesul dorit. În această stare fără de orânduială și netocmită s-a aflat Valachia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
două laturi deodată, despre Ardeal prin voievodul Micloș, despre Vidin prin regele însuși. În fața regelui, însă dincoace de fluviu, Vlad se puse în poziție cu oastea sa de căpetenie, cu intenția de a-i opri trecerea preste Dunăre. Totuși oastea ungurească de căpetenie, condusă de priceputul întru ale războiului Niclas Gara, care se rezema de șanțuri cu plan și chibzuință făcută, știu să treacă râul pe plute, cu toată ploaia de săgeți despre partea românilor, și cuprinse ținutul Severinului. Vlad deșertă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor. Și voievodul Niclas își pierdu viața și cu mare osteneală îi scăpară cadavrul în Ardeal. Cei mai de samă subconducători rămaseră asemenea morți pe câmpul de luptă. De vreme ce, din cauza învingerii suferite, împreunarea plănuită a celor două corpuri de oaste ungurească a trebuit să rămâie neîmplinită, de aceea nu i-a fost nici regelui cu putință să înainteze mai înlăuntrul Valachiei, să silească pe Vlad a primi lupta și să-l învingă pe deplin; căci voievodul românesc se retrăgea binișor cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]