1,889 matches
-
opoziție decât un proces. Cu toate că menține multe dintre atributele fizice ale unui stat - pașaport Uniunea Europeană, steag, sediu central -, geniul său constă În nedeterminarea sa. Spre deosebire de statul-națiune tradițional, al cărui scop este de a integra, de a asimila și de a unifica diverse interese În interiorul granițelor sale, Uniunea Europeană nu are o asemenea misiune. Dimpotrivă, rolul său este exact opusul celui deținut de către statul-națiune. Menirea Uniunii Europene constă În facilitarea și reglementarea unui flux de activități și interese divergente. Uniunea Europeană ar putea părea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca Însăși misiunea Uniunii Europene (cel puțin cea din trecut) este să separe teritoriile 67. Pe de altă parte, Uniunea Europeană ia măsuri dure pentru a-și asigura granițele Împotriva fluxurilor de imigrație ilegală În Comunitate. Pentru a dezvolta o politică unificată de control a granițelor Uniunea Europeană și pentru a bloca fluxul de imigrație ilegală, Acordul Schengen, (menționat anterior), este urmărit cu scrupulozitate. Dacă pare puțin contradictoriu, chiar este. Uniunea Europeană este prinsă Între vechea politică a teritoriului cu hotare bine definite și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
membrii comitetului executiv al Asociației despre chestiunea comunității. Koji Kakizawa, fostul ministru de Externe al Japoniei, a arătat că influența istorică a taoismului, confucianismului și budismului În Asia de Est oferă un context filosofic, teologic și cultural comun pentru a unifica popoarele Asiei și, ca În multe aspecte, asiaticii erau și mai bine pregătiți decât europenii pentru a promova visul european de includere, diversitate, sustenabilitate, calitate a vieții, joc profund și pace datorită faptului că Împărtășesc aceeași viziune asupra lumii. Richard
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cine cu cine schimbă mesaje, înlăturarea blocajelor afective etc.), dimensiune care servește până la urmă din plin înseși efectuării sarcinii. Așa cum se va vedea mai pe larg în secțiunile din continuare legate de „Comunicarea în grup”, procesele de comunicare tind să unifice grupul, membrii „devianți” ai lui sunt supuși presiunii de conformare, izolării și respingerii. În cadrul grupurilor mici se produc o serie de fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute sub sintagma
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comentariu parțial al Facerii), și a continuat-o cu întreruperi, astfel încît cartea a douăsprezecea a fost scrisă prin 412, iar întreaga operă a fost publicată pe la 415, fără ca autorul, ocupat acum cu alte lucruri, să mai aibă timp să unifice părțile scrise mai tîrziu cu cele precedente. Foarte interesantă este interpretarea vieții primilor oameni în paradisul terestru, acest lucru permițîndu-i lui Augustin să exprime anticipat anumite convingeri asupra cărora avea să insiste ulterior, în perioada polemicii contra pelagienilor: semnificația concupiscenței
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai celebrelor manuscrise de la Qumran (pe țărmul Mării Moarte) atestă că în secolul I d. Hr. textul ebraic al Vechiului Testament era cunoscut, aflat în circulație cu mult înainte, prezentând doar variante de lectură, pe care „masoreticii” vor căuta să le unifice. O dovadă despre un timp mai îndepărtat în care Vechiul Testament era deja consemnat în scris e constituită de traducerea efectuată în limba greacă în secolul al III-lea î. Hr. Ea a fost solicitată de numeroasa și bogata populație evreiască din
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
generic, referindu‑se, într‑o primă fază, exclusiv la profeții care predică false învățături. Abia cu Irineu - într‑o etapă de decantare dogmatică și de radicalizare a conflictului dintre iudei și creștini (după răscoala lui Bar Kokhba) - numele respectiv va unifica în jurul său toate tradițiile întâlnite până aici și va dobândi o conotație conflictuală foarte pronunțată (mai ales la Hipolit). Nașterea mitului se datorează triplei întâlniri a mitologiei, a Scripturilor și a istorie, întâlnire care s‑a produs pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tendință spirituală specifică omului (V. Franklă. Dumnezeu este, În acest caz, un model arhetipal suprem, absolut, rezultat din experiența colectivă a umanității, depozitat În Inconștientul colectiv și la care se face În permanență referință (C.G. Jungă. Aceste arhetipuri apropie și unifică persoanele Între ele, oferindu-le un reper comun. Apropierea formală, fizică, dintre persoane este un act de Întâlnire, În care corpul joacă un rol esențial. Sufletul este somatomorf, afirmă D. Stăniloae. Din această cauză, orice Întâlnire dintre două persoane pune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Natural că aceasta este o reprezentare simbolică, dar ea este o experiență sufletească interioară, pe care eu o resimt În mod dureros, ca pe o ruptură dată de despărțirea definitivă de celălalt. În cazul acesta, timpul interior comun, cel care unifica existența noastră, s-a rupt și el definitiv, iar eu rămân singur. Dorul este un sentiment trăit, o funcție sau o experiență sufletească raportată la transcendență. El aduce În planul duratei temporale limitate, planul sau nevoia eternității. Dorul este unificator
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
globală, crescută. A treia formă de apropiere și atingere corporală este sărutul, care Împinge emoția către sfera dorinței de „a-fi-Împreună-cu-celălalt”. Ultima fază de apropiere și de atingere reciprocă o reprezintă actul sexual prin care cei doi se contopesc, se simt unificați prin plăcere și Împlinire reciprocă. Care este semnificația corpului În Întâlnirea dintre mine și celălalt? Sunt două aspecte diferite: - dorința de a atinge și dorința de a fi atins; - senzația că ești atins și senzația că atingi. Este prin urmare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și a lui Zalmoxes. Sentimentul definitoriu al tipului central este dorul. Dorul este sentimentul și nevoia Întoarcerii, a căutării și revenirii la origini, este suferință și iubire, manifestată prin nevoia prezentificării, prin anulare, a trecutului de care e despărțit. Dorul unifică trecutul cu prezentul. Este tendința de reintegrare În tiparele arhetipale originare, dar concomitent este și tendința de refacere a unității, așa cum o vedem În cazul unor cupluri mitologice. Orfeu și Euridice, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Semnificația morală a modelelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazuri, gândirea mea caută să Înțeleagă cine sunt, În raport cu mine Însumi, și În raport cu lumea. Nu pot Însă separa aceste două situații cărora gândirea mea este Îndemnată, În final, să le găsească un acord, pentru a le putea apropia sau chiar unifica. Trebuie să mai existe ceva supraordonat atât mie, cât și lumii, În care să găsesc răspunsul. Acest ceva trebuie să cuprind ambele situații, pe care eu le descopăr și le gândesc. De el depind atât eu, cât și lumea. Dacă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ideal. Semnificația umanului se descoperă În convergența dintre uman și suprauman, pe care o dă transcendența, susține J. Maritain (Humanisme intégrală. Este o concentrare a lumii, dar totodată și o dilatare a omului În lume. În felul acesta, doctrina umanistă unifică, În planul valorilor sufletești și morale, omul cu lumea, anulând astfel contradicția dintre ele. Persoana este Însă dinamică, Într-o perpetuă afirmare ca devenire. Acesta este Însăși destinul ei, de Împlinire. Spațiul În care persoana există și se afirmă este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să observăm din descrierea preliminariilor? „Să observăm că yoghinul se desolidarizează de viață pe etape. El Începe prin a suprima obișnuințele vitale mai puțin esențiale: comoditățile, distracțiile, pierderea zadarnică de timp, risipirea forțelor sale mentale etc. El Încearcă apoi să unifice cele mai importante funcții ale vieții: respirația, conștiința. A-și disciplina suflul, a-l ritma, a-l reduce la o singură modalitate- cea a somnului profund - echivalează cu unificarea tuturor diversităților respiratorii.” 1 A rămas Însă deoparte cealaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
va fi fatală formulării și comunicării secretului - chiar și mărturisind tehnica pregătirii: „Cu cât rezultatele tehnicii yoghinicesunt mai uluitoare, cu atât mărturisirile lui sunt mai reticente” (ibidem). Rezultatele sunt deja concludente, căci Zerlendi poate avea percepția unei alte persoane, poate unifica cele patru regimuri ale conștiinței și poate furniza primele obiecții radicale cu privire la scopul său, acela de a corecta, de a ameliora coordonatele experienței psiho-fizice În modernitate, adoptând un continuism istoric care va adopta și teme teozofice. „Oamenii moderni nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unele lămuriri referitoare la asemenea practici În cartea mea despre Yoga, și nu mai revin În povestirea de față” (76). Prin urmare, cititorul este pur și simplu invitat, dacă e atent, să compare cu minuție diferitele pagini 4 și să unifice cele două expresii ale aceleiași experiențe. Ceea ce Înseamnă că pasajul din Zerlendi despre dispariția involuntară trebuie riguros considerat ca un pandant de același grad al pasajului din Eliade - „etica, asceza, gnoza, «secretul yogăi» Însuși nu sunt decât preliminarii. Contemplația finală
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bun”. Aceste tendințe „egoist-narcisice” trebuie combătute, întrucât ele blochează socializarea și tensionează comunicarea și relațiile dintre elevi. Educatorul nu trebuie să „condamne” modelele familiale ale elevilor, ci trebuie să le pună de acord în primul moment, pentru ca ulterior să le „unifice” prin adoptarea de către toți copiii a unui nou model școlar. Valoarea „modelului școlar” cu caracter general va consta în faptul că el adaugă la „identitatea familială” a copilului noua „identitate școlară”. Cele două „identități” nu trebuie să se ciocnească, ci
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestea, mișcarea până la pierderea totală a spiritului critic. Dependența de mass-media, de reclamă și propagandă, ca și dependența de calculator, Internet etc. devin rapid o „modalitate de gândire”, adesea unică, de atitudini, de conduite colective, care vor sfârși prin a unifica indivizii. Se pierde identitatea personală, aceasta fiind înlocuită cu „modelele colective” impuse și dirijate. Dar din acest moment masele „dependente” de mass-media” pot fi manipulate teoretic necondiționat. Mai mult chiar, masele solicită aceste „mode-model” ca pe ceva absolut necesar și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un rău Învăț, că ar fi capul unei caste”. Printr-un nou procedeu antitetic, Lascăr Catargiu devenea, În schimb, „omul progresului și al libertăței; Însă libertatea bine Înțeleasă, și progres adevărat”, reprezentant al noului conservatorism care, susținea În continuare Boerescu, unifica „dreapta” și „centrul” . Era vorba despre aceeași aneantizare simbolică a adversarului ca și În discursurile Împotriva lui I. C. Brătianu și a coaliției de la Mazar-pașa. Chiar În momentul dezicerii formale de Lascăr Catargiu, intervenită la foarte scurt timp (25 februarie/8
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
burghez și se micșorează el însuși până la dispariție. Soluțiile narative sunt, evident, fantastice, dar trecerea dinspre real spre acest nivel se face firesc, cu un discurs epic bine articulat, încât, în absența vreunui semnal asupra metamorfozei, cele două dimensiuni se unifică. Caracterul polemic și cel de amuzament riscă să așeze aceste schițe la un nivel artistic minor. Sensurile desprinse din parabole sunt însă deseori grave. Individul este prins într-o rețea de posibile pericole, iar formele ciudate în care se exprimă
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
faptele biografice fiind deliberat escamotate. Interesează accentele, destinul ideilor, fenomenologia limbajului și efectele abisale, după ce decenii în șir zelatorii „disciplinei istorice”, documentariștii zăboviseră pe amănunte. În esență, fie centrate pe analiză, fie pe generalizare, studiile lui V. demonstrează că literatura unifică „experiențe fundamentale”, „întâlniri semnificative cu lumea” (Figuri și forme literare). Creația literară își justifică funcția în măsura în care dă expresie omenescului văzut din perspectivă afectiv-raționalistă. Fraza cărturarului, sobră, de o linearitate clasică, oferă pagini remarcabile de proză de idei, unele antologice. Spirit
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
și, mai nou, chiar și a celor aeriene, este foarte normal să discutăm despre eforturile comune ale statelor membre ale Uniunii Europene pentru protecția mediului înconjurător. Și sub acest aspect se observă acțiunile comune ale statelor membre de a și unifica strategiile ecologice. În rândurile care urmează am încercat să surprind câteva din aceste aspecte comune, cu siguranță doar o mică parte, dar având mereu în vedere vechiul slogan românesc Unde-s doi puterea crește. Ora Pământului (Earth Hour) O dată pe
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
serveșterelația dintre interioritatea sufletească a persoanei și exteriorul lumii real-obiective a acesteia. În felul acesta, limbajul are un caracter implicit, prin realizarea unei punți de legătură între Eul personal intrapsihic și lumea exterioară persoanei. El este funcția psihică, instrumentală, care unifică dubla „existență” a persoanei, atât interioară, cât și exterioară (G. Amado). Orice dialog pune în evidență „dualitatea naturii persoanei”, dar, concomitent, stabilește și un „acord de dualitate” între două persoane care dialoghează. În felul acesta, pentru G. Amado „psihologia este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un dialog între două persoane”, realizându-se în felul acesta certitudinea „unității dialogice” care pune de acord, prin intermediul limbajului, două persoane (G. Amado). Dialogul apropie prin acord. El stabilește o punte de legătură, unind două persoane, dar fără a le unifica. Luarea la cunoștință prin limbaj, a unei persoane de către cealaltă, nu le dizolvă ci le apropie, obiectivând fiecăreia subiectivitatea celuilalt. Prin obiectivizare, limbajul revelează natura și interioritatea persoanei. Dificultățile de limbaj sau pierderea limbajului izolează persoana și generează o stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu rațiunea, Eul ia cunoștință de sine însuși, dar concomitent, tot prin limbaj, „intră” în realitatea lumii, a celorlalți, realizând comunicarea cu un alt Eu sau cu alte Euri. În felul acesta limbajul deschide calea către „intuiția imediată a interiorității”, unificând interioritatea sufletească subiectivă cu exterioritatea lumii obiective. Din această unificare a „dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]