7,183 matches
-
din 17 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 6 iunie 2023, paragraful 49), a reținut că, într-adevăr, avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important, pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate (Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, publicată în
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
iulie 2009, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare 87. Prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021, s-a
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
La dosar au fost depuse două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori. ... 90. Astfel, printr-un raport s-a propus respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării, deoarece nu are ca obiect o chestiune de drept veritabilă, de natură a justifica intervenția mecanismului de unificare urmărit, răspunsul putând fi obținut prin exercițiul de interpretare și aplicare coroborată a normelor de drept incidente, atribut al instanțelor de judecată de drept comun. ... 91. Printr-un alt raport s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
prezinte caracter de noutate; ... – problema de drept semnalată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 96. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat acest mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, sunt îndeplinite cerințele legale cumulative pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 97. Astfel, din datele prezentate în cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
a cauzei. Astfel, între problema de drept ce face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a cauzei există un raport de dependență, în sensul că hotărârea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o pronunță în procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare poate produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. În cauză, sesizarea formulată de instanța de trimitere pune în discuție o chestiune de drept de a cărei lămurire poate depinde soluționarea fondului cauzei deduse judecății, deoarece
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
cu privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme, într-un context legislativ nou, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 101. În același timp se apreciază că, în raport cu specificul și finalitatea acestui mecanism de unificare jurisprudențială, cerința noutății chestiunii disputate trebuie analizată în cheia necesității preîntâmpinării practicii judiciare neunitare. Or, chestiunea de drept pendinte îndeplinește cerința de noutate, având în vedere că aceasta a fost generată de intrarea în vigoare - relativ recent - a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
nr. 3 din 7 februarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022. ... 124. Prin această decizie de unificare - obligatorie pentru instanțele judecătorești de la data publicării ei - s-a reținut astfel: 70. (...) se conturează concluzia că diurna de delegare sau detașare (indemnizația de delegare ori de detașare) reprezintă un drept de natură salarială, întrucât este prevăzută de lege
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
doilea rând, trebuie constatat că problema de drept a incidenței Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în legătură cu domeniul de aplicare al Legii-cadru nr. 153/2017, a fost deja dezlegată de instanța supremă în cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidentală, în cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din cuprinsul Deciziei nr. 15 din 28 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
de tehnică legislativă, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că, deși nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție [a se vedea, în acest
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
învestite să o soluționeze. ... 72. Este îndeplinită și condiția referitoare la existența unei probleme de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 73. După cum s-a statuat în jurisprudența conturată în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
legislativă în controlul de constituționalitate, instanța constituțională a reținut că, deși „nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare“. (Decizia nr. 681 din 27 iunie
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
susținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât problema semnalată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, deși sesizarea aparține Tribunalului Bacău, instanță învestită să soluționeze cauza în ultimă instanță (contestație) și chestiunea de drept cu a cărei dezlegare a fost sesizată, instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 10 iulie 2017, și Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018). În contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii la cazurile deduse judecății, ci de a oferi
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
totodată, că este competent și în măsură să acorde o interpretare. Mai mult, textele legale la care face referire instanța de trimitere sunt formulate într-o manieră clară, lipsită de echivoc, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... Constatând neîndeplinite condițiile de admisibilitate menționate de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte nu va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a respinge ca inadmisibilă
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
condiția referitoare la existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel București fiind învestită ca instanță de apel, precum și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii ce face obiectul sesizării. Totodată, problema de drept este susceptibilă de a fi soluționată în mod diferit de instanțe, iar de lămurirea respectivei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei în care a
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
raportului constituie o problemă de aplicare a regulamentelor celor două Camere. Cu alte cuvinte, obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
care a fost moștenit de către L.F. și care ar fi cumpărat terenul împreună cu B.A., prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 23 aprilie 1939, nu este proprietar tabular. ... 17. Potrivit art. 17 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, cu modificările ulterioare, drepturile reale asupra imobilelor se dobândesc numai prin înscriere în cartea funciară. Același principiu era aplicabil și anterior datei de 12 iulie 1947, conform art. 431 din Codul civil austriac, în vigoare
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
de drept procesual, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept. ... 36. Așadar, pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală să nu fie deturnat de la scopul firesc, acela al unificării practicii judiciare, utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, instanța supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
susținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât problema semnalată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, doamna procuror a subliniat că în contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare rolul instanței supreme nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii în cazurile deduse judecății, ci doar de a
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
semnalată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, doamna procuror a subliniat că în contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare rolul instanței supreme nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii în cazurile deduse judecății, ci doar de a oferi o interpretare a normelor legale, acolo unde acest lucru se impune ca urmare
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Tribunalul Cluj - Secția penală fiind
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
acestei cerințe de admisibilitate a sesizării consacrate în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reiese că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
Digitalizarea prelucrării datelor din domeniul vehiculelor rutiere Dezvoltarea unor aplicații software care să permită colectarea de informații de la service-urile auto (cu privire la evenimente rutiere grave cu afectarea unor sisteme importante ale vehiculului, înlocuiri/reparații odometre, declanșarea airbagurilor etc). Unificarea diferitelor baze de date tehnice ale service-urilor, pentru analiza stării tehnice a vehiculelor, la nivel național, regional și local, pe componente și sisteme inteligente de asistență, pentru cunoașterea vehiculelor implicate în evenimente și care necesită efectuarea unei inspecții de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. Se observă că, în speță, este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în ultimul grad de jurisdicție, Tribunalul Mureș - Secția penală fiind învestit în
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]