2,410 matches
-
a rezultatelor obținute. Noutatea descoperirilor sau aceea a speranțelor pe care le dădeau ele științei pot singure scuza ceea ce ar fi fost fastidios În repetiția obligatorie a anumitor detalii, cărora nici un artificiu de stil nu le-ar fi putut disimula uniformitatea. Acest motiv și faptul că monumentul este izolat de altele explorate de dl Honigberger În Împrejurimile Jelalabadului mă determină să fac cunoscute mai Întâi st¿pa de la Bahrabad și succesul săpăturilor executate acolo sub conducerea acestui călător plin de sârg
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poemul devine un metadiscurs, ce echivalează cu o ars poetica de tip postmodernist. Într-un asemenea text, cu o astfel de intenționalitate, nu poate lipsi ironia, tot un semn al autocontrolului. Nonconformism, dispreț pentru plafonare, senzații tari, menite să zdruncine uniformitatea existenței. Tendința de limpezire a versului nu exclude asocierea de elemente variate, picturale, sonore, în imagini de mare efect. S. traduce din poezia engleză și americană, fiind prezentă, la rândul ei, în reviste și antologii editate peste hotare. SCRIERI: Totem
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Shorter Oxford Dictionary: „Curriculum este cursul riguros organizat și condus al studiului în școală, caracterizat prin patru trăsături: - forma, structura și aranjarea materiilor pe bază de principii și norme pedagogice stricte; - armonia optimă a părților și elementelor care îl compun; - uniformitatea procedurilor în organizarea și conducerea activităților și experiențelor de învățare și evaluare; - conformarea strictă la reguli și standarde derivate din obiective predefinite și adoptate ca atare de instituția educativă”5. • R.L. Neagley și N.D. Evans: „Curriculum înseamnă toate experiențele planificate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
similară managementului by objectives promovat de Taylor la începutul secolului XX. Dirijismul modern promovat de Gagné în designul instrucțional și curricular conferea siguranță demersurilor și eficiență mare rezultatelor. Dar, așa cum au reclamat postmoderniștii, începând din anii ’80, conducea și spre uniformitate, adică spre așa-numitul one-dimensional man deconspirat de Herbert Marcuse cu trei decenii mai înainte. Însă, în anii ’90, în România s-a declanșat o reformă curriculară care a ignorat avertismentele postmoderniste, mizând exclusiv pe virtuțile teoriei moderne a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Creația este, cu siguranță, cea mai demnă dintre activitățile omenești, poate chiar singura cu adevărat demnă de om. Doar un curriculum creativ ar putea satisface pretențiile și necesitățile formării lui multidimensional man. Educația pentru creativitate este exact opusul fanatizării și uniformității. Dar și această filosofie generoasă își are precaritățile sale. Cele mai importante sunt de ordin „tehnic”: - nu cunoaștem suficient mecanismele psihice ale creativității și este dificil să se organizeze influențe educative pentru dezvoltarea lor; - pentru ca educatorii să poată realiza o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iubește fiii și evită asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul acestor valori au o „conștiință” înaltă, acceptând ordinea socială existentă, regimul politic în care s-au născut, ierarhiile stabilite de sus, cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
individ și implicate cultural, formând ontologia sensului comun. Individualismul european modern, de exemplu, a cunoscut o astfel de evoluție, construindu-se dintr-o asemenea archethemata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și posttotalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, comunicare și disciplină. Pentru a se perpetua, sistemele totalitare și posttotalitare încurajează „non-gândirea” și un limbaj al „noncomunicării”, totul încadrat într-un sistem de reguli și instrucțiuni prescrise în „tabele de orientare” și „panouri de indicații”. Astfel că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori pot fi întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor mai complicate ale mâinii, dificultăți în trecerea de la o mișcare la alta sau în executarea unor mișcări pe baza unor comenzi verbale, lipsă de expansivitate, lentoare, inerție sau uniformitate în mișcări, toate acestea constituindu‑se în informații cu privire la nivelul de dezvoltare în plan psihomotrice al copilului. Activitatea de recuperare neuropsihomotrice se desfășoară în baza unor obiective specifice (Moțet, 2001, p. 104): - conștientizarea mișcărilor posibile și normalizarea răspunsului motor (voluntar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întreținerea politicii ar deveni mai anevoioase, prin prisma volumului documentației, dacă s-ar trata nediferențiat. Standardele Standardele specifică utilizarea anumitor tehnologii, într-o viziune uniformă. De regulă, standardele sunt obligatorii și sunt implementate la nivel de unitate, tocmai pentru asigurarea uniformității. Elementele principale ale unui standard de securitate informațională sunt: • scopul și aria de aplicare, prin care se oferă o descriere a intenției standardului (realizarea unui tip de server pe o anumită platformă); • roluri și responsabilități la nivel de corporație pe
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
întreaga lume, fie prin intermediul suporturilor de memorare, fie prin liniile de comunicații existente. Problemele comerciale privind protecția unui program apar ori de câte ori este transferat peste granițele țării în care a fost realizat. Legislația privind proprietatea intelectuală are un grad diferit de uniformitate în lume, dar care poate fi influențat prin convențiile internaționale. Totuși, uniformitatea legislativă în acest domeniu este mult mai mare față de legile specifice altor domenii. Majoritatea țărilor industrializate recunosc că persoanei care cheltuie timp și bani pentru a realiza un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
existente. Problemele comerciale privind protecția unui program apar ori de câte ori este transferat peste granițele țării în care a fost realizat. Legislația privind proprietatea intelectuală are un grad diferit de uniformitate în lume, dar care poate fi influențat prin convențiile internaționale. Totuși, uniformitatea legislativă în acest domeniu este mult mai mare față de legile specifice altor domenii. Majoritatea țărilor industrializate recunosc că persoanei care cheltuie timp și bani pentru a realiza un program informatic trebuie să îi fie asigurată o anumită protecție împotriva utilizării
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin intermediul multiplelor canale de comunicare În masă, de asemenea, prin „cultura Împărtășită” și larg răspândită a marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist, respectiv capitalist, societățile complexe prezintă mult mai multe asemănări decât diferențe. Spre exemplu, Treiman susține că problematica prestigiului social al diferitelor ocupații și meserii poate fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noului este în modernitate forma de realizare a modernizării. Deși astfel constituită, nu e cazul să considerăm modernitatea ca o totalitate indistinctă social-geografic și atemporală ca periodizare, în care procese și structuri, instanțe și practici s-ar derula într-o uniformitate mereu identică cu sine. Dimpotrivă, în modernitate s-au constituit și continuă să se configureze perioade distincte și ritmuri sociale ce variază geografic de la o țară la alta. Altfel spus, modernității ca epocă sau ca totalitate îi corespund modernități temporale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ritmuri sociale ce variază geografic de la o țară la alta. Altfel spus, modernității ca epocă sau ca totalitate îi corespund modernități temporale, naționale și sectoriale (în economie, cultură, societate, politică) ce comunică unele cu altele și exclud standardizarea într-o uniformitate evolutivă în timp și asocierea cu imitarea sau reproducerea de modele în spațiul social. Fiind creativă, modernitatea este și va rămâne mereu diversă, adică multiplă. În spațiu, ca invenție a Occidentului european, modernitatea a asigurat supremația peste timp a acestuia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate fi continuu și progresiv dezvoltată și care poate contribui la promovarea progresului sau a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este indusă o presiune morală ce își are originea în solidaritatea socială. Comparând societățile tradiționale cu cele moderne, Durkheim va indica, în De la division du travail social, o diferență fundamentală între solidaritatea mecanică a primelor, bazată pe asemănarea individualităților, pe uniformitatea valorilor și a trăirilor, și solidaritatea organică a ultimelor, bazată pe separare, diferențiere, adică pe o diviziune a muncii specializate și complementare. Trecerii de la una la cealaltă îi corespunde o perioadă de tranziție în care sacralitatea - și, prin aceasta, autoritatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalități induse de piața muncii și de consacrarea unor riscuri pe care fiecare trebuie să le gestioneze în mod individual. Piața muncii a ajuns să fie scindată între două traiectorii: una ce corespunde societății industriale și se distinge prin standardizare, uniformitate și continuitate și alta care este produsul flexibilității mereu surprinzătoare a ocupațiilor și muncii în schimbare, ca urmare a apariției noilor tehnologii și industrii. Dintre cele două, prima - cea tradițională - este în recesiune, iar a doua - cea nouă - este în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apărarea culturii împotriva a tot ceea ce poate fi văzut ca fiind o comercializare nefastă (prin subvenții, prin operațiuni de promovare etc.); 4) apărarea drepturilor culturale, ca o parte integrantă a drepturilor omului coform legii. Diversitatea culturală este prezentată ca antiteza uniformității culturale care nu există în realitate (teoretic). Și totuși, ipoteza unei evoluții, în timp, către o uniformizare culturală există, putând fi susținută prin diferite situații concrete adunate din toată lumea: 1) dispariția a numeroase limbi și dialecte (în studii și documente
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
un astfel de context de evaluare a biodiversității, biologul american R.H. Wittaker (1972) a considerat trei parametri definitorii care trebuie utilizați pentru a evalua speciile la nivelul biodiversității, atenția acestuia concentrându-se în mod deosebit asupra abundenței speciilor sau asupra uniformității speciilor și implicit asupra gradului concentrării unor specii în anumite ecosisteme din zone sau din regiuni bine delimitate. În general, un indice sau un indicator al concentrării sau al diversității este înțeles și definit ca o măsură cantitativă a dispersării
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în ecosistem. Într-un astfel de context, biologul american R. H. Wittaker (1972) a considerat necesară existența a trei parametri definitorii care sunt utilizați pentru a evalua speciile la nivelul biodiversității, caz în care atenția este îndreptată asupra abundenței sau uniformității (situație complementară) speciilor, ceea ce înseamnă în mod implicit asupra concentrării unor specii în anumite regiuni. După opinia lui Wittaker, există următoarele trei categorii de indici ai diversității utilizați în practică mai ales de ecologiști, dar nu numai de ei, în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
studii kantiene ca Gordon Brittan, Henry Alison și Paul Guyer ajung la o concluzie asemănătoare. O concluzie pe care Friedman o formulează scriind că aplicarea conceptului a priori al cauzalității experiențelor noastre nu duce la legi cauzale generale sau la uniformități (pentru acestea este responsabilă rațiunea sau judecata reflexivă), ci la secvențe particulare determinate de evenimente individuale obiective, din care pot fi derivate apoi în mod empiric legi cauzale generale sau uniformități, prin proceduri inductive standard 29. În CRP, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
noastre nu duce la legi cauzale generale sau la uniformități (pentru acestea este responsabilă rațiunea sau judecata reflexivă), ci la secvențe particulare determinate de evenimente individuale obiective, din care pot fi derivate apoi în mod empiric legi cauzale generale sau uniformități, prin proceduri inductive standard 29. În CRP, ca și în Pr., există însă nu puține pasaje care nu se armonizează nici cu spiritul, nici cu litera unei asemenea interpretări. Din ele reiese limpede că pentru Kant fizica propriu-zisă conține corelații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care sunt obiectul cercetării în fizica propriu-zisă, ar fi produsul funcției unificatoare și sistematizatoare a rațiunii. Principiul transcendental al facultății de judecare este nu numai facultatea de a subsuma particularul unui general, ci și de a găsi pentru particular generalul. Uniformitățile empirice devin legi, adică necesare corelații, ca elemente constitutive ale unei ordini a naturii, ordine care este cerută de rațiune. În sistemul kantian - scrie Buchdahl - expresia «natura este supusă legiiă are astfel două sensuri diferite: unul se referă la faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aceste patru genuri de corelații legice, primele două strict a priori, celelalte două relativ a priori, Kant va admite că există și constatări cu privire la relații constante între datele percepției care nu sunt integrate în sistemul cunoașterii științifice. Este vorba de uniformități stabilite pe baza unor observații repetate, într-un demers în întregime empiric. Referindu-se la chimia epocii sale, Kant afirmă, în „Cuvântul înainte” la Pmsn, că un domeniu de cercetare în care principiile sunt strict empirice nu merită numele de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unitatea în varietate și varietatea în unitate. Kant formulează corelația dintre cerințele strategice cuprinse în cele trei principii în felul următor: Prima lege preîntâmpină... rătăcirea în varietatea diverselor genuri originare și recomandă omogenitatea; a doua, dimpotrivă, limitează această înclinație spre uniformitate și ordonă distingerea subspeciilor înainte de a ne îndrepta, cu conceptul nostru general, spre indivizi. Cea de-a treia le reunește pe primele două, prescriind, în ciuda varietății maxime, omogenitatea prin trecerea treptată de la o specie la alta, care indică un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]