95,959 matches
-
meleagurile natale, însoțit de nepotul medicinist cu mașina. Călătoria prin raionul Bugeac echivalează cu recuperarea simbolică a propriului trecut. Ironia e că unchiul din Paris admiră sincer realizările socialismului la Chișinău sau în împrejurimi: bulevardele noi, terenurile de sport, campusul universitar, filarmonica, fermele (care sunt de fapt colhozuri), livezile - în timp ce basarabenii își văd mai bine propriile suferințe, păstrate în surdină. Unchiul înțelege greu ce s-a întâmplat între timp, de 35 de ani de când a plecat. Când întreabă despre un vechi
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
chiar de un raid prin farfuria lui Vanov. - Hei! }ine-ți labele acasă dacă nu vrei să te trezești cu o furculiță în ele! Urmă o pauză în timp ce degetele lui Melmont se retrăgeau, apoi Vanov zise: - Știai că am devenit profesor universitar? Departamentul de Studii Strategice, Universitatea din Princetown. Odată cu prăbușirea imperiului, diaspora rusească luase din nou amploare. Melmont se arătă bănuitor. - Cum dracu' ai reușit? - Previziunile departamentului meu, referitoare la economia rusească, au fost mai exacte decât cele de la CIA. Așa că
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
Revista de Lexicografía (Universidade da Coruńa), precum și membru al consiliului director la Cuadernos de Filología (Universitatea Autonomă din Barcelona). Este distins cu Premiul "Alfonso X El Sabio". Președintele Comisiei Executive al celui de-al IV-lea Centenar Don Quijote, academician profesor universitar José Manuel Blecua se va afla luni, 9 mai, în România, la invitația Institutului Cervantes și a Ambasadei Spaniei din București. El va fi prezent la ora 12:00, la Facultatea de Litere a Universității din Capitală, iar la ora
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
comunistă și postcomunistă care a introdus metoda dinastică de transmitere a funcției supreme în Universitatea de stat, ca și în cea particulară, întronîndu-și fiul, după ce a devenit senator în 2003), fost și el membru al Consiliului Județean PCR Bihor. Cariera universitară îl leagă pe Maghiar de Zamfir Dumitrescu, actualul președinte al UAP și deputat, fost membru în Comitetul Executiv al UASR și secretar al Comitetului UTC din Institutul de Arte Plastice. Despre azi uitatul poet Nicolae Dan Fruntelată să spunem doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
față de comentatorii politici de la noi ("niște ignoranți absoluți care își dau cu părerea în toate"), Toader Paleologu și-a strîns într-un volum o parte dintre editorialele publicate în cotidianul "Ziua", în anul 2004. Aceste texte reprezintă, practic, debutul tînărului universitar în jurnalismul politic. Chiar dacă experiența publicistică a autorului nu este foarte întinsă, lectura volumului De la Karl Marx la stenograme permite creionarea destul de sigură a unui portret al editorialistului Toader Paleologu. Din capul locului se poate vorbi de doi comentatori politici
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
pe sine drept etalon pentru electoratul român. Iată care sînt, în viziunea lui Toader Paleologu, temele pe care PNL ar fi trebuit să le abordeze în ultima campanie electorală pentru alegerile parlamentare: 1. reducerea impozitelor; 2. deschiderea radicală a sistemului universitar românesc către competiția internațională prin abrogarea reglementărilor birocratic izolaționiste; 3. legea sponsorizărilor în cultură (vezi p. 47). Cu primul punct toată lumea este de acord și, spre cinstea ei, noua putere și-a îndeplinit promisiunea fixînd o cotă unică de impozitare
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
palmele deasupra capului, ca jucătorii de baschet, cînd se întîlnesc pe ulițele comunei, și gratulîndu-se cu cîte un "yes", la gîndul că în satul lor ar fi apărut, în sfîrșit, un politician care să le promită "deschiderea radicală a sistemului universitar românesc către competiția internațională prin abrogarea reglementărilor birocratic izolaționiste". Este limpede că un asemenea punct poate face (și trebuie să facă) obiectul unei politici sectoriale la nivelul Ministerului Educației, dar este total lipsit de realism să fie transformat într-o
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
avut drept consecință o serie de telefoane de amenințare primite acasă de poetă: Cred că aveau un serviciu care se ocupa doar cu înjurăturile la telefon. Mă sunau femei și bărbați și mă înjurau. Un individ care se recomanda profesor universitar cred că m-a sunat de vreo zece ori să-mi spună că pământul nu trebuie dat înapoi, că agricultura socialistă nu trebuie distrusă. în plus, am fost sunată de la Televiziune să mi se spună că au sunat 2000 de
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
despre cărțile mele, poate mai mult decât cei americani. Adevărul este că m-ar interesa mult mai mult și ce spun americanii, dacă ei s-ar pronunța ceva mai atent asupra mea. Am fost recenzat, flatat și puricat de cadre universitare, academice din Statele Unite. Chiar luna aceasta a apărut o carte a lui Kirby Olson despre mine, la Editura MacFarland. Se cheamă Andrei Codrescu and the Myth of America. Într-unul dintre apendicele acestei cărți este reprodusă o secțiune din teza
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
ironizeze poncifele corectitudinii politice. Scenariul e comic, de n-ar fi penibil: carele va să zică, noi, ăștia, muncitorii, truditorii, furnicile, mestecătorii de bibliografii, posesori de doctorate și paradoctorate în "cultural studies" și alte bazaconii ce se mai poartă pe la periferia sistemului universitar occidental, publicăm tom după tom și nu ne bagă nimeni în seamă! Iar neica-nimeni ăștia, "eseiștii de strânsură", adună lumea ca la urs! Păi, dreptate e asta?! În mediile infectate de corectitudinea politică a fi definit drept un "boier al
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
după masa de prânz, de luat cu un pahar de șampanie, zadarnic am lipit pe geamul toaletei o inimioară verde pe care am imprimat cuvântul Telomerază - o enzimă-proteină cheie în viața celulară-, nici un autocar nu mi-a oferit proprietatea Sanatoriului Universitar și jumătate din împărăție. Nu numai arta a murit, nu doar istoria a luat sfârșit, iar mediului înconjurător i-a bătut ceasul, dar nici fonduri nu sunt. Unde voiajează ele? Deschizi ziarul, te lămurești: le-au înghițit contractele. Un minister
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
detalii, sîntem noi înșine". (p. 370) Există, categoric, o moștenire a lui Maiorescu la nivelul vieții intelectuale românești, dar ea ar putea fi cu greu numită maiorescianism. Chiar dacă reflexele intelectuale ale maestrului își fac încă simțită prezența în disciplina vieții universitare sau în disputele de idei, aproape nimeni nu mai conștientizează sursa. Ceea ce, în fond, este chiar unul dintre pariurile majore ale criticului junimist. Nuanțat și inteligent, niciodată plicticos, scrisul lui Alexandru Dobrescu se citește cu mult folos și reală plăcere
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
între cele două domenii ale abordării ființei umane, într-un caz pornind de la alcătuirea sa trupească, în celălalt caz de la funcțiile spiritului său? Iată un subiect asupra căruia glosează C. D. Zeletin. Pe de o parte un eminent medic, profesor universitar și cercetător, pe de alta un tot atît de eminent om de litere, ilustrînd un spectru larg de manifestări, de la poezie, memorialistică, eseu, aforisme pînă la traduceri, d-sa vine cu o viziune în care suficiența habituală a "științei" cedează
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
îndrăzneli aproape fără precedent, din care unele se vor impune, altele nu. De fiecare dată, însă, traducătorul își explică alegerea și preferințele, rămânând ca tu, cititorul, să te pronunți, acceptându-i-le ori ba, dar în cunoștință de cauză. Critica universitară (din direcția aceasta tăcerea e și mai asurzitoare) va mârâi probabil în surdină, precum câinele grădinarului, care nici nu mănâncă, nici nu-l lasă pe altul să mănânce. Tălmăcirea lui Sorin Mărculescu va rămâne oricum o piatră de hotar în
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
gândit la toate aceste lucruri în Elveția, ca participant, la sfârșitul lunii aprilie, la conferința " Unde se află Europa Centrală", organizată de Institutul Federal de Tehnologie din Zurich și de Pro Helvetia. A fost o întâlnire științifică, între istorici, jurnaliști, universitari și activiști civici, dar nu am putut să nu remarc realul interes al organizatorilor pentru componenta politică a conceptului. Elveția nu face parte din U. E., și nici nu sunt semne că ea va dori să adere prea curând la Europa
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
să mai spunem ce ar fi în acest caz? l Și, dacă tot sîntem la acest capitol al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și l-am putut auzi la știrile de la Antena 1 de joi 8 aprilie. Profesorul de istorie a făcut mai multe confuzii... istorice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
exemple pilduitoare. El s-a transformat într-un mare ecran de calculator prin care navigăm cu funcțiile „Scroll”, „Find”, „Find and Replace”, „Delete” și altele devenite operatori universali. Și dinamica meseriilor se schimbă. Tinerii aleg - de multe ori - pentru specializări universitare, domenii de studiu care, după terminarea facultății, nu-și mai găsesc corespondentul în viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-au studii, ori să se mulțumească cu un
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-au studii, ori să se mulțumească cu un provizorat marginal în branșă. În contemporaneitate, viața se schimbă mai repede decât programele universitare și ei se trezesc deseori în situația de a învăța lucruri care nu le mai folosesc. Ceea ce-i interesează cu adevărat se regăsește prea puțin în conținuturile cursurilor și seminariilor. Dar nu numai tinerii sunt în această situație. Noi cu toții
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
curând, pe Internet, am găsit un scurt articol al lui Miller Puckette, unul dintre cele mai puternice creiere de analiză și concepere a programelor muzicale pentru calculator, colaborator apropiat al lui Boulez. Articolul este intitulat, în stilul fun al unor universitari americani, Stand back: 20th Century Art Music is falling under its own weight (Păzea: muzica serioasă a secolului 20 se prăbușește sub propria-i greutate!). Să le iau pe rând. Mulți cred că Georgina Born îndeplinește, prin cartea sa, rolul
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
noastră cultură muzicală.” Iată o poziție „tare” care nu mai poate fi neglijată! Drumul actual al muzicii contemporane se vede confruntat cu o mulțime de probleme, de la sistemele de acordaj la marketing. Ceva trebuie să se schimbe. Puckette, criticând metoda universitară de a îngusta limbajul muzical la cel serial și post-serial și militând pentru libertatea limbajului muzical în programele universitare, oferă un posibil traseu de urmat, neinfailibil, dar cel puțin actual și realist: „E tentant să încercăm a pregăti o paradigmă
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
vede confruntat cu o mulțime de probleme, de la sistemele de acordaj la marketing. Ceva trebuie să se schimbe. Puckette, criticând metoda universitară de a îngusta limbajul muzical la cel serial și post-serial și militând pentru libertatea limbajului muzical în programele universitare, oferă un posibil traseu de urmat, neinfailibil, dar cel puțin actual și realist: „E tentant să încercăm a pregăti o paradigmă muzicală nouă. Poate că un drum ar fi să încercăm să construim o muzică ce este totodată tonală (astfel
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
Gheorghe Grigurcu În cîteva pagini din volumul d-sale, Caleidoscop, universitarul sibian Ilie Guțan se ocupă de “starea criticii”. Începe prin a constata un fenomen “din ce în ce mai îngrijorător tocmai prin consecințele și proporțiile extensiunii lui”, (pe care l-am semnalat și noi nu o dată din alte unghiuri!) și anume “atenuarea și erodarea
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
ediție bilingvă, iar versiunile făcute de poetul britanic rezistă foarte bine și astăzi și reușesc să transmită aproape tot ce a vrut să transmită Bacovia despre nevroza lui. MI: Dacă Bacovia și orice alt scriitor român prezintă interes pentru profesorii universitari sau pentru cei interesați de studiile românești, în ce măsură rezistă ei lecturii omului de rând din alte țări? Au românii ceva de spus? DD: Au ceva de spus, dacă reușesc, în primul rând, în limba lor nativă să spună ceva original
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
n-am fost în stare să mă rup de acest mediu funest. Trăiam într-o lume proastă de care, numai acționând energic, m-am putut elibera. Era mai mult decât timpul s-o fac, apăsătoarea ei meschinărie, plictiseala anchilozantă a universitarilor cosmopoliți mă copleșiseră și amenințau să-mi paralizeze orice reacție. Gustați din felul ăsta, cunoscut numai în sudul Burundi-ului, mă îmbiau cosmopoliții universitari, ascultați cântecele astea care nu mai pot fi auzite decât într-un mic sătuc de munte din
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
am putut elibera. Era mai mult decât timpul s-o fac, apăsătoarea ei meschinărie, plictiseala anchilozantă a universitarilor cosmopoliți mă copleșiseră și amenințau să-mi paralizeze orice reacție. Gustați din felul ăsta, cunoscut numai în sudul Burundi-ului, mă îmbiau cosmopoliții universitari, ascultați cântecele astea care nu mai pot fi auzite decât într-un mic sătuc de munte din interiorul Sardiniei și ne-au fost prezentate în săptămâna Paștelui de trei femei nonagenare, grație strădaniei unei etnomuzicologe vieneze; puneți-vă măștile astea
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]