92,128 matches
-
alte lagăre, familia Klíma a supraviețuit condițiilor inumane de la Terezín și, după eliberare, în mai 1945, s-a întors la Praga. Atras din copilărie de lumea poveștilor și a cărților, tânărul Ivan Klíma se înscrie la Facultatea de Litere a Universității Caroline, lucrând după absolvire la diverse edituri și reviste literare, unde va publica nuvele, eseuri și piese de teatru. În cea de-a doua jumătate a anilor șaizeci, s-a angajat din plin, în calitate de redactor al faimosului săptămânal praghez Literární
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
însemnați intelectuali cehoslovaci, care va culmina cu revendicările din ce în ce mai pregnante ale "Primăverii de la Praga". După invazia trupelor sovietice din august 1968, deși ar fi avut ocazia să emigreze, desfășurându-și activitatea timp de doi ani (1969-1970) ca "Visiting Professor" la Universitatea din Michigan, Klíma s-a întors în țară, deși devenise scriitor interzis, iar cărțile lui au fost scoase din toate bibliotecile publice. În acei ani grei de restalinizare, în Cehoslovacia a început să se formeze un nucleu de intelectuali disidenți
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
lună de lună, și în sfîrșit an de an", pînă la "estomparea" treptată a simțămîntului: "Visai deci că te-ai întors în țară fără să-ți dai seama ce faci, și acolo, într-un tramvai, pe o stradă, pe lîngă Universitate de preferință, realizezi brusc că acum ești prizonierul Lor, te vor găsi, niciodată nu vei putea fugi". Cu timpul se conturează starea opusă nostalgiei, inhibiția proiectului de revedere a meleagului natal: "Cum să mă întorc într-o țară, pe drumurile
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Un rotund știrb, cu cruci negre și cute albe. Cercul, niciodată închis cum se cade, al memoriei. Am auzit de multe ori, în amintirile oamenilor veniți într-un București unde se cunoștea cînd începeau și cînd se terminau cursurile la Universitate, că să fii student era ceva. Ei, starea asta, pîndită, în anii noștri, de o crîncenă banalitate (cine mai știe cînd a plecat ultima oară mai repede din amfiteatru ca să ajungă la muncă, sau așa ceva) se ține foarte țeapănă în
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
încălecați în fugi nebune spre Epidaur, Naxos și Cythera, voi vrăjitoarelor, voi ursitoarelor, voi, frumoaselor ediții?". Unde sînt, însă, oamenii care știau să le deschidă? Unii sînt profesori, magiștri de Odobescu, apărînd, boreal, fantastic, din zăpezile care îneacă drumul spre Universitate. Așa iese la iveală Călinescu, din visul unei dimineți de iarnă. La el, Costache Olăreanu va reveni des. Și, sigur, la cenaclul ad-hoc care-l anturează la fiecare curs. Doar că, fără putința de-a fi rău, și de-a
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
de răbdarea de-a fi măcar bun fizionom, Olăreanu ne lasă descumpăniți. Categoriile pe care le desparte sînt cam aceleași de la orice curs la Litere, însă acelea din ultima iarnă a anilor '40, purtînd cu ele moda unei "socializări" la Universitate niciodată repetabile, meritau un condei mai gros. De fapt, precizările astea, de portretistică mică, le face un altul, coleg cu autorul jurnalului, cu schepsis, dar fără ostentație. Sigur că jocul e transparent, dar tocmai ștafeta la vedere, dinspre text spre
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
Cornel Ungureanu publică Geografia literaturii române, azi. Vol. 1 Muntenia, lucrare revoluționară, menită să bulverseze tradiționalele căi de sinteză a producțiilor literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la a vedea în proiectul profesorului Ungureanu doar rezultatul proverbialei vanități locale (,Tot Banatu-i fruncea", nu-i așa?) sau
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
mai mult sau mai puțin ipocrită - și nu BBC trebuie să arunce piatra... - a locului în sistem, e plină de moraliști de serviciu. Care, de obicei, nu scutură valorile consacrate, fiindcă poate fi ori ineficient (de exemplu, sînt deja în Universitate, și-atunci nu te mai legi de ei decît selectiv, pentru neelegante reglări de conturi), ori periculos. În schimb, pe principiul "să facem curat la noi în ogradă" (deh, fiecare cu congenerii lui...), "rad" debuturile. Chiar și pe criterii prea
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
neîmplinirile inevitabile nu sînt ocultate, sînt prezente. Autocenzura a funcționat în a găsi tonul, cum spuneam, în a-și tempera pulsiunile structurale și nu în a truca mărturisirile de om și creator pe care a acceptat să le facă aici. Universitatea "Babeș Bolyai" din Cluj a decis să-i acorde lui Andrei Șerban, pe 13 iunie, titlul de Doctor Honoris Causa. Niciodată nu am părăsit Bucureștiul în intervalul 13-15 iunie. Niciodată. Amintiri grele, dureroase mă aduc pe același drum cu colegii
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
acorde lui Andrei Șerban, pe 13 iunie, titlul de Doctor Honoris Causa. Niciodată nu am părăsit Bucureștiul în intervalul 13-15 iunie. Niciodată. Amintiri grele, dureroase mă aduc pe același drum cu colegii de altădată, ca într-un ritual. În Piața Universității ne-am inițiat, unii, în căutarea libertății, începînd să o căutăm pe cea interioară. Am căutat, atunci, și drumul firesc către o democrație posibilă. La capătul acelui interval am găsit bîte în cap și urlete monstruoase: Moarte intelectualilor! Moarte studenților
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
inițiat, unii, în căutarea libertății, începînd să o căutăm pe cea interioară. Am căutat, atunci, și drumul firesc către o democrație posibilă. La capătul acelui interval am găsit bîte în cap și urlete monstruoase: Moarte intelectualilor! Moarte studenților! Vis-ŕ-vis de Universitate, Andrei Șerban pleca, și el, proaspăt întors din exil, într-o aventură artistică și umană, deopotrivă, numită O trilogie antică. Cu altfel de discursuri, călătoream, de fapt, pe același drum, în același spațiu geografic, să-i spun, și autentic. Pe
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
discursuri, călătoream, de fapt, pe același drum, în același spațiu geografic, să-i spun, și autentic. Pe unii ne-a marcat, pe alții, nu. Chestiune de opțiune... Mi s-a părut că trebuie să-mi aduc reverența față de gestul marii universități clujene. Mi s-a părut că trebuie să fiu acolo, în primul rînd pentru depozitul amintirilor mele. Am plecat din București spre o altfel de întînire cu amintirile mele și cu Andrei Șerban. O întîlnire puternică. La Cluj, titlurile se
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
figurile mari, proeminente ale spiritualității, ale culturii adînci, serioase, europene și nu numai, alcătuiesc o galerie cu rezonanțe ce emoționează. Heinrich Zimmer și Cardinalul Ratzinger, actualul Papă, sînt doar două nume mari care au primit titlul de Doctor Honoris Causa. Universitățile mari, cu tradiție continuă să-și țină rangul. Plimbîndu-mă pe coridoarele largi, frumoase, mi-am amintit de marii profesori pe care i-am avut la Universitatea din București. Figuri europene care m-au format, m-au modelat, mi-au deschis
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
Papă, sînt doar două nume mari care au primit titlul de Doctor Honoris Causa. Universitățile mari, cu tradiție continuă să-și țină rangul. Plimbîndu-mă pe coridoarele largi, frumoase, mi-am amintit de marii profesori pe care i-am avut la Universitatea din București. Figuri europene care m-au format, m-au modelat, mi-au deschis apetitul spre cunoaștere, spre neodihna căutărilor. Ce șansă! Pînă acum, la Cluj, nici un artist nu a mai primit acest titlu, a ținut să puncteze în discursul
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
de valoare puteau urca treptele unui cursus honorum academic la termenele normale. Câtă vreme România n-a beneficiat de "ajutorul frățesc" oferit cu generozitate de Armata Roșie concursurile în învățământul superior se făceau în respectul criteriilor și standardelor instituite de universitățile europene de tradiție. Abateri și abuzuri, dacă întâmplător se produceau, erau excepție, și nu regula dominantă. Așa se face că universitățile românești ajunsese să se bucure de un real prestigiu european în perioada interbelică. Regimul comunist a dat totul peste
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
oferit cu generozitate de Armata Roșie concursurile în învățământul superior se făceau în respectul criteriilor și standardelor instituite de universitățile europene de tradiție. Abateri și abuzuri, dacă întâmplător se produceau, erau excepție, și nu regula dominantă. Așa se face că universitățile românești ajunsese să se bucure de un real prestigiu european în perioada interbelică. Regimul comunist a dat totul peste cap: instrucțiunile transmise în 1948 de la Moscova impuneau eliminarea din învățământ a profesorilor care se bucurau de aprecierea studenților. Sateliții români
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
interbelică. Regimul comunist a dat totul peste cap: instrucțiunile transmise în 1948 de la Moscova impuneau eliminarea din învățământ a profesorilor care se bucurau de aprecierea studenților. Sateliții români ai Kremlinului au aplicat fără ezitare instrucțiunile primite și au eliminat din universități profesori care nu erau cu nimic mai prejos de colegii lor din universități europene de mare tradiție. De altminteri, școala românească începuse să fie sincronă cu cea din Occident și o serie de publicații academice din țara noastră se bucurau
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Moscova impuneau eliminarea din învățământ a profesorilor care se bucurau de aprecierea studenților. Sateliții români ai Kremlinului au aplicat fără ezitare instrucțiunile primite și au eliminat din universități profesori care nu erau cu nimic mai prejos de colegii lor din universități europene de mare tradiție. De altminteri, școala românească începuse să fie sincronă cu cea din Occident și o serie de publicații academice din țara noastră se bucurau de un bun renume, ca dovadă că celebrități apusene nu ezitau să publice
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
sau ne complacem într-o integrare în multe privințe pro forma, rămânând un element marginal și exotic în cadrul Uniunii Europene? Sunt convins că nu vor exista adepți pentru cea de-a doua soluție și că toată lumea dorește o ridicare a universităților și centrelor de cercetare românești la nivelul atins de instituțiile similare occidentale. Simpla afirmare a dorinței nu este suficientă. Pentru aceasta va trebui să ne dovedim competitivitatea publicând în reviste și edituri în care se manifestă colegii noștri din țări
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
specialiști va putea aprecia cât de importante sunt contribuțiile participanților la un concurs pentru o catedră. Cu o singură condiție: membrii comisiei să fie autorități în materie. Câteva cuvinte despre doctorat. în principiu titlul de doctor este acordat de o universitate. N-am auzit că în vreo țară civilizată Ministerul învățământului să aibă vreo atribuție în acest sens. S-a instituit la noi comisia ministerială care ratifică și titluri de doctor, deoarece, s-a spus, trebuie o cenzură pentru a stopa
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
învățământului să aibă vreo atribuție în acest sens. S-a instituit la noi comisia ministerială care ratifică și titluri de doctor, deoarece, s-a spus, trebuie o cenzură pentru a stopa o inflație de doctori determinată de numărul enorm de universități de stat sau particulare răsărite după revoluție ca ciupercile după ploaie. Dar comisia nu și-a împlinit rolul din moment ce un Mischie a primit titlu academic, din moment ce profesori străini, cunoscători ai realităților românești, afimă că la noi numai analfabeților li se
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
refuză titlul de doctor. Asta nu înseamnă că nu există și strălucite teze de doctorat. Trebuie însă găsită modalitatea pentru ca rebuturile să nu mai poată să se bucure de titluri în principiu de mare prestigiu. Asta va deveni posibil atunci când universitățile noastre cor conștientiza enorma responsabilitate care le revine în procesul de transformare a României într-o țară cu adevărat europeană. în concluzie socotesc că umaniștii români trebuie să-și manifeste prezența în viața academică a lumii civilizate. Acest lucru impune
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
devenim periferici din acest punct de vedere. Concursurile pentru conferințe și catedre universitare se cuvine să fie competiții reale între mai mulți tineri specialiști cu o valoare consacrată de publicații serioase și de un titlu de doctor conferit de o universitate prestigioasă. Ar fi un dezastru național dacă sechelele epocii comuniste și-ar continua acțiunea destructivă și după primirea României între membrii Uniunii Europene. Nu e cazul să perseverăm diabolic în cultivarea formelor fără fond.
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
pasiunea pune stăpânire pe ea și, în final, Isabel este cea care ajunge să se plângă de încetineala de reacție a lui Petru. Andrei este cazul tipic de intelectual emigrat în vremea comunismului, ajuns profesor de prestigiu într-o mare universitate americană, dar trăind cu nostalgia vechilor colegi de școală și a întâmplărilor din România comunistă. În fine, Lidia este soția care i-a frânt inima lui Petru părăsindu-l pentru a emigra în Germania și care, după o relație ratată
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
mă ducea din Ferentari în centru. De regulă, mă suiam în tramvai doar la orele de maximă aglomerație când puteam să risc să merg fără bilet. Altminteri, porneam pe jos, în marș forțat. Făceam cam o oră și ceva până la Universitate. Cum să-mi plătesc un voiaj în Spania? Gândiți-vă, apoi, că asta se întâmpla prin '48, când granițele se închiseseră. Admițând că strângeam bani o iarnă întreagă, mergând în fiecare noapte în Gara de Est pentru a căra lăzi
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]