846 matches
-
nuntă, În care Brunetti putea vedea frumusețea demult apusă a femeii; bastonul soțului ei proptit Într-un colț, cu mânerul de fildeș scânteind chiar și-n lumina aceea difuză; lupara lui, cu țevile ei scurte și mortale păstrate lustruite și unse, la mai mult de zece ani după moartea lui, de parcă nici moartea nu-l eliberase de nevoia de-a fi la Înălțimea clișeului bărbatului sicilian, mereu pregătit să apere cu pușca orice ofensă adusă onoarei sau familiei sale. El continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
câteva roșii pe tablă pe care le-a pus în saramură; usturoiul, ardeiul iute și leușteanul pus la urmă a întregit acest sos și i-a dat gust. Mâncă totul cu poftă și plăcere iar vinul alb a mers ca uns. Discuțiile din timpul mesei au fost mai mult între cei doi bărbați. Gheorghe depănă amintiri din armată și din al doilea război mondial la care Alexandru nu se mai sătura ascultându-l pentru că avea harul de a povesti curgător. Apoi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
au devenit agitate, era aproape ora zece, la zece și jumătate aveau repetiție generală, artistul nu aștepta weekend ul, doar un amărît de relache, lunea; Încă mai aveau vreme să ajungă, c-un taxi. Erau nemachiate, asta dura; zbîrnîiau. Rimelate, unse, pudrate, erau În stare de funcționare În mai puțin de zece minute. De Thomas aproape că uitaseră. Oricum, nu aveau cum să-l scoată imediat din casă, iar timpul ajunsese măsurat la secundă, bărbatul era În trening, cu bagajul desfăcut
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
-o inima pe bunicuță să pîrjolească, fie și cu mîna Domnului, prunci nevinovați, măicuțe din mănăstiri, bătrîni, pe Papă? Nu; iar la o adică, Papa ar fi scăpat; pentru Antonia, chiar ortodoxă fiind, acesta era un reper important, obligatoriu: era unsul lui Dumnezeu! CÎțiva pontifi o făcuseră lată, oameni și ei, dar și atunci Îngăduința Cerului fusese mare. Ce mai, doar Papa ar fi scăpat, ar fi rămas singur pe un glod Încins, mergînd prin flăcări, călcînd pe jar. V-am
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cînd Papa a mers la Barcelona să sfințească Sagrada familia lui Gaudi, alaiul homo ce l-a Însoțit, la doi pași, pe pontif pe drumul pînă la catedrală. Nenumărate perechi de barbați se sărutau ostentativ, Antonia, la cîțiva pași de unsul lui Dumnezeu, care se uita la ei neputincios; nu le dădea liber să se căsătorească și religios, pentru asta erau nemulțumiți; de vreme ce o făcuseră civil - se dăduse liber la dublu-bărbați, În multe țări -, ce tot se punea de-a curmezișul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aerului, pentru că focul se hrănea, nu-i așa, cu oxigen. Iar în materie de fript carne la grătar nimeni nu mai îndrăznea de mult să-i conteste competențele. el știa chiar mai bine decît mama și decît tata cum trebuia uns grătarul, cum trebuia pregătit jarul, cît trebuia lăsată carnea de porc sau carnea de pui, și mai ales cum trebuiau pregătite fleicile și pulpele pentru grătar, bătute puțin sau împănate cu usturoi sau marinate întîi în diverse sosuri sofisticate pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
plânse că-i e foame: - M-am zăpăcit de tot cu boala asta a lui Costache, nicimasă regulată n-am avut. Când se așezau la masă, pică și Stănică, în redingotă, cu un guler țipător de înalt, cu mustățile foarte unse. - Bine c-ai venit, zise Aglae, că e încurcată rău. N-amgăsit nici un ban, numai mărunțiș. - Ce vorbești?! se prefăcu Stănică uimit. Ți-am spus eu călucra el ceva. - Alții să tragă foloasele și eu să cheltuiesc? Cine-lînmormîntează, mă rog? - Dumneata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tibetane. Care i-ar fi îngăduit celei unse să ghicească gândurile tuturor celor ce s-ar fi apropiat, la mai puțin doi metri, de ea. Nu știu câte au înghițit prostia asta gogonată. Sânt sigură că nici una nu spera să fie, propriu-zis, unsă. Dar se prefăceau că n-ar avea nici o îndoială asupra cavalerismului intențiilor lui Robin. Nici nu aveau anumite îndoieli. Cert e că 26 de capre au dat, în scurt timp, năvală în serele de portocali, acceptînd: Unu: să se plaseze
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o sfoară și, la urmă, starostele, șiștirit, abia scăpat din brațele Didinei, ca după o moarte, ostenit, mestecând tutun, parcă nici nu-i mai ajungea pielea pe el. Treceau linia ferată, ocoleau vagoanele negre, pline de țiței, săreau scările lor unse și ajungeau la rampa Reginei, în piață. - Ce ziceți, nătăfleților, spunea Bozoncea, trecem pe la simigii? - Trecem, făcea codoșul, să-i târguim puțin... Și să-i fi văzut pe greci, că le plângeai de milă. Cișmele la ochii lor, nu alta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tăiat cu litere latine și gotice; pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească. Luna își vărsa lumina ei cea fantastică prin ferestele mari, albind podelele de păreau unse cu cridă; păreții posomorâți aveau, pe unde ajungea lumina lunei, două cuadrate mari argintoase, ca reflectare a ferestrelor; pânzele de painjin străluceau vioi în lună și deasupra cărților dorminde în colț se ivea o îngerească umbră de om. Era aninat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și întunerecul ei mai era ridicat încă prin un părete îngust, acoperit cu pănură neagră în mijlocul cărei era o cruce albă. În genere însă camera sa respira eleganța fină și artistică, care contrasta foarte mult cu hainele sale mai mult unse și rupte. Cărțile aurite și legate stăteau în șir pe-o masă acoperită cu roșu, pe care stăteau risipite creioane, pensule, palete și colori în cutii mari sau unse pe țeste de scoici marine. Mă trântii pe-un scaun, aruncând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și viața mea. Palid ca o umbră, eu alintam de-a lungul zidurilor orașului mai mult mort decât viu. Fălcile mi se-nfundase adânc, albul ochilor se-ngălbenise și negrul era turbure și stins, părul cădea în dezordine pe gulerul uns și neșters a rocului meu - astfel umblam printr-o lume străină, din care nu făceam parte, și când mă rătăceam în vro grădină publică, unde fețe roșii și vesele chicoteau împregiur, pierzîndu-se pin arbori, eu credeam că sunt răutăcioase duhuri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe corpul lui slab, curelele de sabie și le-nchiasă pe dos și în teacă băgă un *** vechi. Arăta ciudat acest Domn. Își puse o cucă veche pe cap și se uită în oglindă. El se sperie. "M-am făcut Domn, unsul goimilor, el căruia * i-am vândut fata, D-zeu mă ierte. Îmi trebuiau banii ca să mă duc la Ierușalaim, căci sunt bătrân și Rabbin. Acuma m-am făcut singur Domn, mi-am spurcat copilul meu ca Lot în beție. Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
posibil și numai așa e posibil, ci zicem: După cât ne ajunge capul, așa e... dar dracul știe dacă n-ar putea fi și de o mie de ori altfel... - Ce ciudată idee despre viață! - Închipuiește-ți un manuscript vechi, cu filele unse, într-un colț de sertar... o comedie, de exemplu. Directorul de teatru, în încurcatură, dă de el, citește... citește... pocnește din degete... Da știi că asta-i bună! Și iată că te pomenești deodată pe scenă c-o icoană vie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
numai asta este posibil, și numai așa este posibil. Ci zicem: după cât ni ajunge capul, așa-i... dar dracu știe dacă n-o putea fi și de o mie de ori altfel. Dar închipuiască-și cineva un manuscript vechi cu foile unse, într-un colț de sertar... o comedie de esemplu. Directorul teatrului, în încurcătură, dă de el, cetește, cetește... pocnește din degete: Da știi că asta-i bună! Și iată că te pomenești deodată pe scenă c-un tablou viu de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
prisacarul, care-i spunea povești și-l ținea pe genunchi, sunt amănunțimi neinteresante. Adesea s-ascundea în câte - un saltar de scrin, ca să nu știe nimeni unde-i, or în vo ladă veche cu lumânări de său, din care ieșa uns ca dracul. El observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria - țiganca, dar era clar cumcă ea nu putea fi fiica tătînă-său. Ea era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
crestat și lumina roșie și turbure în camără, abia ajungând icoanele călugărești de pe păreți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbinind părul sau cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse a unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri geometrice roșii. Literele începătoare a fiecărui capitol erau ca de tipar și roșii... Ce căta el în acea carte? Adesea nimerea între foi zăloage de mătase cadrilată or verde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de țărani: fie prin construirea de diguri, fie prin săparea canalelor. Mulțimile erau reunite și coordonate prin rețeaua sa de slujbași oficiali, cu scopul de a duce la-ndeplinire lucrări mărețe, de felul piramidelor. Despotul, pisc al societății riguros ierarhizate, uns zeu de către religie, stăpîn infailibil al Statului și universului, ambele reunite în persoana lui, despotul, așadar, cerea o supunere absolută. Observăm că avem de-a face cu trăsături care stau și astăzi sub semnul ideii de despotism. Dacă aruncăm o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unul dintre teologii care insistă asupra realismului istoric al evenimentelor relatate de Evanghelie ca punct de plecare pentru reflecția teologică, activitatea pastorală și celebrarea liturgică a Bisericii. Iisus apare ca figură centrală a unei proclamații revoluționare: El este adevăratul Mesia, Unsul lui Dumnezeu, Domn peste neamuri, chemat să denunțe idolatria religioasă a vechiului Israel, dar și neștiința neamurilor afectate de nevroza colectivă a autoîndumnezeirii. „Împărăția lui Dumnezeu” nu putea fi, în mintea iudeilor și a romanilor, decât o noțiune politică, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de apărare, surghiunit în afara capitalei, Iisus tace pătimind și pătimește în tăcere. Interpretând în nume personal profețiile din Psalmi, Daniel și Zaharia, Iisus n-a ezitat să folosească un limbaj politic ambiguu. Apostolii l-au recunoscut primii drept Mashiah („Cel Uns”, în grecește, Christos), iar cuvântările sale abundau în referințe sau aluzii la „împărăție”, puterea limitată și pacea strâmbă a Cezarului. Putem adăuga, firește, o viziune teologică radicală ce părea să zguduie credința monoteistă a vechiului Israel, oferind o interpretare fără
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu toate rămășițele civilizației”, „bordeiele pline de Înecăciunea udă a funeraliilor În solitudine”, prietenii din „judecătoriile de ocoale”, cu „respirația scrisă dinainte pe cadranele de ceasornic”, care „Încuiau În dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țîțÎnile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată În spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii [care] Își făureau lanțurile utile”; În sfîrșit, „viața care grohăia Între rufele Întinse, Între dosarele civilizației”, „cîrdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor Încuiate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
in pratis, ubi apes aestate serena Floribus insidunt variis, el candida circum Lilia funduntur, strepit omnis murmure campus.1 Câteva tălăngi și țipete de copii anunțau capre în mers. Când se sculă constată că niște muscoi violacei dădeau târcoale grindei unse, de care atârnase cândva o slănină. Ioanide își modifică profund ideea despre idilicul rural. Gazda și nevastă-sa, cu un ferăstrău mare de două persoane, tăiau un buturug, în vederea aprinderii focului și încălzirii unui ceaun ce aștepta trântit afară, căptușit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
beaucoup de la confiance réciproque. La réciprocité est la clé de ce type de relation (ou ce que le biologiste nord-americain Robert Trivers a nommé l'altruisme réciproque). Dans les actuelles conditions, ce n'est pas facile d'avoir de la confiance les uns en les autres, lorsque c'est même la confiance qui tend à être utilisée en intérêt personnel, ou bien dévalorisée, méprisée, comme naïve ou comme un signe de l'impuissance. Conformément à Ch. Dejours (1993, apud Brillon, 2010, p. 171
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o îngenuncheze. Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut și închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan - primul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul Moldovei datează căderea Moldovei. Domnii pe care îi alege întîmplarea și intriga mor mai toți de moarte nefirească, boierii sunt toți aspiranți la un tron pe care nu mai ședea unsul lui Dumnezeu, și astfel se urmează repede unul după altul când printr-o influență străină când prin alta. Țara devine vatra deschisă a influințelor străine. Despot Vodă ucis cu buzduganul, Lăpușneanu otrăvit cu sila, Bogdan Vodă gonit la Moscva, Ioan
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]