1,675 matches
-
ale bujorului sălbatic, iar prin aceasta el e o incintă cu flori în inima Moldovei întinse dincoace și dincolo de Prut, să înceapă prin a o privi pe artista Silvia Chifiriuc și se va lămuri! E o formă de represalii față de urâtul care paște din toate direcțiile azi, privitul acesta, cu atât mai mult cu cât Silvia Chifiriuc poate fi ascultată fără teama că incită la apărare! Dimpotrivă, e îndemnătoare la comuniune sufletească și apropiere! Cântă cu un glas de vioară! La
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
-l la Irina că-i frumoasă ca viața, gustați-l la Irina, că-i frumoasă ca Raiul!... Și dacă vă veți duce la Restaurantul Irina de la Autogara Bacău unde-i frumoasa de fată, de dragul căreia mulți beau acolo și uită urâtul, nu veți suferi că ați cheltuit banii, câtă vreme la restaurantul Irina nu banii vă sunt prădați, ci durerile. Vi se iau pe loc și când veți aduna altele, în răstimpuri, tot pe la Irina să treceți căci la ea durerile
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
parte, Singurătatea noetică caută și se caută mereu într-o „odisee” a iubirii, într-o altă dimensiune, a visului de iubire continuu trăit ca o luptă și fermă rezistență la asaltul trecerii clipelor desfrunzitoare, împotrivire la agresiunea răului și a urâtului cinic și indiferent, a morții infiltrate în noi zi de zi, într-o lume fără iubire. Ridicându-se deasupra vanității și a banalului caduc, poeta levitează într-o lume pură, într-o suprarealitate afectivă imună și perenă, înflorind primăveri în
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
hotel, oprește-te-n ușă, Ziua se duce ca o păpușă, Lasă grădina, văduva este neagră, Rece apare, în beznă are o barbă, Ceasul răsună, cabrioleta Poartă regina și patrupeda, Aurul curge, fetele râd și râd, Câinele latră la un urât, Cinșpe e cifra, florile parcă decad, Sunt vegetale, mirosul e mort și e fad, Ah, nevermore, gândește, clocește, bocește, Vremea se schimbă, te strânge în clește, Mâncă un ou, caută numai pe cer Oile, norii zboară lin spre Tanger, Nu
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
original în Operele imperfecte de Nichita Stănescu. Pornind de la textele poemelor din acest volum, criticul literar Ștefania Mincu semnalează următorul «potpuriu de probleme legate de facerea și circulația operei»: «ilustrarea ideii moderne de imperfecțiune în artă, ca replică la „estetica urâtului“ (Lecția despre cub); despre ilogicul poeziei sau despre a cuvintelor mecanică (Oificarea caprelor); un model de „text lacunar“ (Papirus cu lacune); un model de comparație reușită (Tragerea cu arcul); despre „coerențele fundamentale“ ale operei și mitul sisific aplicat artistului; despre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
departe de zece metri distanță. Cum era zi nelucrătoare, l-am luat în barcă și pe amicul meu mai tânăr Gică Ivănoiu zis Gogu Piticu că nu avea mai mult de un metru șaizeci ca înălțime, să-mi țină de urât. Avea și el barcă dar nu-i mergea motorul. Încă era noapte. Ajutându-ne toți cei care aveam bărci la malul mării dispuși să plece totuși la pescuit și pe o asemenea vreme, am dat bărcile la apă. Gogu trăgea
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
mica alee formată din câteva trepte săpate în pământ și mărginită de ananași. În spatele lor se înălța un arbore cu fructe interesante și aveam să aflu că este arborele de bumbac. Câteva fire de piper și scorțișoară îi țineau de urât. O casă de lut, galbenă, ce părea mai mult ca fiind un adăpost de animale părăsit, acoperită cu tablă, de pereții căruia erau atârnate trei mari tablouri cu scene din viața lui Buddha, degradate și ele de timpurile peste care
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
gândul la viitor. “A birut lumina” Astfel, viața se dezvaluie cu cele două fețe ale ei - trecutul și viitorul, întunericul și lumina, profanul și sacrul. Neliniștea generată de actul creației este îmbrăcată în elemente religioase, semn că truda artistului preface urâtul în estetic, iar damnarea, teama de singurătate și suferința sunt înghițite de credința în Divinitate. “Ah, Dumnezeule, se vede lumina, se vede porțiunea de foc printre nori, a răsărit soarele înante de a ajunge pe lac. A birut lumina, e
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
clipe ce se rostogolesc de-a valma și-a picurat din a ei dulceață zorii-n fiecare dimineață. Pe frunze a stropit cu dulci șoapte culese-n pe furiș miez de noapte, pe crizantemele-nflorite stau cuvinte de toamnă vrăjite. Urâtul l-a-mbracat în ceată să nu se mai zărească la față, zarea, să fie cea mai frumoasă are rouă de pe flori proaspăt culeasă. Din iubire pădurea s-a îmbujorat frunzele sărutate de toamnă cad, iar în aerul ce mângâie cerul se
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
frunte i-a devenit un rubin frumos care împrăștie miresme divine. Jianu Liviu-Florian îi cere lui Isus o picătură din Lacrima Lui. “Din stana-mi de piatră, dă-mi, Doamne, atât, / Dă-mi lacrimi cu care să-Ți țin de urât - // Dă-mi lacrimi în loc de credință, și crez, /O lume întreagă, în plâns, s-o botez -// Pe lumea cea crudă, semeață, și rece, / Dă-mi lacrimi cu care nimic nu se-ntrece, // Doar lasă în urmă o pace în care / Cu
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Versuri > Iubire > TU, POETUL ȘI EU VERSUL Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Flori de gheață se răsfață peste zâmbetul pribeag Ai spart luna-n patru colțuri să-mi faci de urât și drag Îmi mai ești când peste brațe îmi așterni ninsori și ploi Îți dau toamna peste iarnă, îmi dai vara inapoi? Și presari peste-nserare întrebări fără răspuns; Dă-mi un pic amurgu-n geană ca să-mi fie de ajuns
TU, POETUL ŞI EU VERSUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351653_a_352982]
-
Floarea Cărbune oferă iubitorilor de frumos o carte de o excepțională densitate în care cuvintele aduc splendoare acestor file de monografie sub o fermecătoare narare, subsumată ideii că universul în care trăim, cu binele și răul său, cu frumosul și urâtul care se completează într-un întreg etern indestructibil, cu dragostea și ura față de care mecanismul vieții n-ar putea funcționa niciodată, poate fi și merită a fi cunoscut și iubit așa cum ne-a fost dăruit de Creator de la începuturile Lumii
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
al durerii. - N-ai grijă tu de mine. Ești prea bătrână să înțelegi ce este în sufletul meu. Sunt tânără, plină de viață. Ce-ai vrea? Să mă irosesc zi de zi aici cu tine și să-ți țin de urât? Când voi ajunge ca tine, îmi voi cumpăra un croșet și voi privi și eu pe fereastră la cei de pe stradă, până atunci, distracție, vin! Zâmbi și o sărută pe bunica ei, apoi ieși din casă lăsând-o pe bătrânică
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
partida de șah începută prea brusc întreruptă cu tine ... Dar, lasă! Ajunge! Cred că trăiesc un vis al altcuiva ce mă sfâșie ... Vreau să ascult rugăciuni împletite cu mâinile împreunate ... O, nu! Ajută-mă să mă trezesc din somnul acesta urât ce nu vreau să fie al meu ... Și țipă-mi iar și iar să mă trezesc în urmă cu-o singură zi ... Hai, strigă-mi te rog ... de o mie de ori câte șapte strigă cât poți că e-un
PARTIDĂ DE ŞAH ÎNTRERUPTĂ ... (BUNICULUI MEU DECEDAT ÎN 18 MARTIE 2013) de DORU CIUTACU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352079_a_353408]
-
al durerii. - N-ai grijă tu de mine. Ești prea bătrână să înțelegi ce este în sufletul meu. Sunt tânără, plină de viață. Ce-ai vrea? Să mă irosesc zi de zi aici cu tine și să-ți țin de urât? Când voi ajunge ca tine, îmi voi cumpăra un croșet și voi privi și eu pe fereastră la cei de pe stradă, până atunci, distracție, vin! Citește mai mult - Măi Alina, te rog eu, rămâi acasă. Hai să lăsăm totul deoparte
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
al durerii.- N-ai grijă tu de mine. Ești prea bătrână să înțelegi ce este în sufletul meu. Sunt tânără, plină de viață. Ce-ai vrea? Să mă irosesc zi de zi aici cu tine și să-ți țin de urât? Când voi ajunge ca tine, îmi voi cumpăra un croșet și voi privi și eu pe fereastră la cei de pe stradă, până atunci, distracție, vin!... XII. NOAPTE ÎNGHEȚATĂ, de Cezar C. Viziniuck , publicat în Ediția nr. 709 din 09 decembrie
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
vorbe dulci pe gură... În dar un fluier i-a adus Mănoasa Toamna tristă Și vers duios în el a pus Cum altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
spus. Din partea acestei armate de “literați”, răspunsul nu poate să fie convingător, atâta timp cat versul acesta mic a fost transformat în afacere și interes, atâta timp cat vedem cum se promovează cu mare fast mediocritatea. (poezie degradantă, pornografică, estetica urâtului... și alte găselnițe la fel de murdare) O poezie, că doar de asta se numește poezie, trebuie să fie ușor de exprimat și reținut, să lase în mintea noastră o învățătură, o idée, să fie concentrată și plăcută la citit. Simple șiruri
PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
-
Baconsky ca realitate suprapusă,iar G.B.Vico scrie că toate națiunile erau națiuni de poeți căci poezia nu este decât imitație.Numai contradicția acceptată și evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural,ne duce cu gândul la eden.Platon spune că poeții crează fantome,și nu realități,fapt ce ne duce cu gândul la edenul visat,iar Heidegger spunea:Poezia își creează operele în cadrul limbajului și le creează din materia limbajului
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
și fuman amîndoi așezați pe prispa casei , privind îngîndurați eternitatea risipită în norii duioși de fum, Constantin Trandafir, scriitor el însuși, nu se poate desprinde de poezia gîndirii și subliniază, deschizînd alte drumuri, mai metaforice: „...dar cu anticipări ale esteticii urîtului și ale grotescului în literatură...” De ce mi-a plăcut această susținere ? Pentru că misticii au o mare apetență pentru dramă, cum zice și Constantin Trandafir! Iată-ne pe un tărîm strivit de bocancii moraliștilor, pentru că, ajungînd la Eminescu, iată o frază
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
postromânismul. Postromânismul se definește, în critifiction, ca fiind opțiunea pragmatică de a lua în serios manipularea că Istoria Românilor s-a terminat. Neașteptând nici măcar Sfârșitul Istoriei! Această adunătură de leneși, de hoți, de șmecheri, de fraieri, de nesimțiți și de urâți, de ratați genetic, de corciți făcuți la beție și de agramați îndobitociți mediatic, care e pentru nechezoli Neamul Românesc, n-are nici o șansă de a rezista globalizării. Sunteți un popor pe cale de dispariție, se delimitează ei în gând, ca sconcși
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
ta ciudată, A început să ningă cu târziu, Se va sfârși cerneala mea odată, Într-o zi când nu o să mai scriu... Ce rost mai au aducerile-aminte, Scrisorile trimise, nici atât, Tot singur sunt, aici printre cuvinte Singurătatea-mi ține de urât! E vinovată mâna ce n-ascultă Și nu își află liniștea deloc, Lumina din cuvinte e prea multă, Cum să o țin rănită sub obroc?... Nici voi nu îmi răspundeți cu devreme, Răbdarea e aproape de hotar, A început să ningă
A ÎNCEPUT SĂ NINGĂ CU TÂRZIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356791_a_358120]
-
și confuzie : Știați că scrisul ca stare este mult mai eficient și mult mai ieftin decât aspirina? Pe încercate. Nu-i acid, deci nici coroziv, și face minuni la mușcătura de șarpe, ține somnul în frâu de mătasă, alungă moliile urâtului din suflet și casă, dă certificat de germinație de 100% ideilor năstrușnice. Mai are de experimentat doar reacția adversă pe cobaiul din cușca pe care scrie: Singurătate . Scrierea are consistență, miez, este suculentă, bine întocmită, relaxantă, reflexivă, armonioasă, bogată în
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
într-un mod cu totul special. Citez un pasaj: “Ne aflăm la momentul întoarcerii poporului român spre spiritualitate, spre creștinism. Chemăm tânăra generație de credincioși evanghelici să îndrăznească să se avânte în creația literară. După decenii de întuneric și de urât în literatură, este timpul ca noi, cei ce ne-am format la lumina Cuvântului lui Dumnezeu să aducem din nou frumusețea în literatură.” Reporter: - Este Domnul Isus Cristos o prezență reală, este o persoană cu care comunicați în fiecare zi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOINIRE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului doinire Sus, din vârful pinului, Din creanga destinului, Timpului, Urâtului, Din înaltul muntelui, Coborât-am în izvoare Printre ciute și mioare, Să-mi pun dorul căpătâi Și pe ochi să te mângâi... Și pe ochi să te mângâi... Și-am pus mâna suspinată Peste clipa-nfiorată De-așteptarea dorului, Dorului, păgânului
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]