1,147 matches
-
avant- garda" și a fost ilustrat îndeosebi de schimbări în concepțiile și stilurile artistice, într-o epocă în care domeniile culturii și civilizației se schimbau, într-adevăr, (13a, b, c) tot mai mult sub influențele științei și tehnologiei, ale accelerării urbanizării, mobilității populațiilor și dezrădăcinărilor corelative, soldate nu numai cu progrese. Se cam ignorau stagnările și regresele. Termenul de "avangardă" a fost preluat din tactica militară. Acolo, el indica formațiile care cercetau situația inamicului înaintea începerii atacului propriu-zis. Artiștii moderniști s-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înțelegerea unor procese prin care trece planeta. (5) Omenirea terestră continuă ritmul alert de creștere demografică, obstrucționând și mai mult condițiile de viață pentru restul viețuitoarelor eșuate pe uscat, în aer și în ape, practicând individualismul anarhic. Creșterile economice și urbanizarea se fac pe seama scăderii zonelor verzi ale planetei. Se accentuează dezechilibrele ecologice prin creșterea noxelor emanate odată cu arderile unor cantități tot mai mari de combustibili fosili ori prin prelucrarea minereurilor, a produselor vegetale și animale pentru alimente, medicamente, armament tot
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vină să gospodărească milioanele de hectare de terenuri nelucrate ori exportând și înstrăinând prea multă vreme forța de muncă, am pierdut tot mai mult din ceea ce s-a agonisit în secolul al XX-lea: întregire teritorială și morală, creștere demografică, urbanizare, locuințe, infrastructuri, firme, familii, echilibrul sufletesc tradițional bazat pe impregnarea realității cu idealuri. La procesul de la Haga, în 2009 s-a câștigat ceva în litigiul cu Ucraina pentru Insula Șerpilor și altele mai mici. Insula a fost cedată foarte ușor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
preluată "din mers" de China, de India ori de țări islamice bogate și în resurse energetice importante, precum și de unele țări sud-americane. Ele se modernizează adoptând ritmuri înalte de investiții, de alfabetizare, de organizare a învățământului și de accelerare a urbanizării. Dar în multe din noile țări cu astfel de performanțe ale creșterii și acumulării bogățiilor se asigură servicii proaste populațiilor, se mențin inegalități în dezvoltarea regiunilor, între categoriile sociale, nu dispun de sisteme de asigurări sociale și de protecția mediului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
analfabetism rural, în sănătate s-au înființat dispensarele și policlinicile în unitățile industriale, în școli, la sate. Un "colț sanitar" cu câteva produse de primă nevoie găseai în multe alte locuri. Gradul de civilizație a sporit. Timid, a început și urbanizarea, cu arhitectura exagerat cubistă, camere-cutiuțe, slab luminate și aerisite, instalații prost executate, cu foarte multe betoane. Astăzi se încearcă modernizarea lor cu "anvelope" și colorit variat, cu petele cele vechi lăsate de recalcitranți. Subsolurile tehnice, infestate de apele stătute și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai fățiș al unui proces generat de Europa însăși: cel al dezvoltării capitaliste care transformă în marfă tot ce atinge, cel al dezvoltării industriale care standardizează tot ce integrează, cel al dezvoltării tehnico-birocratice care anoni-mizează tot ce acaparează, cel al urbanizării excesive care dezintegrează vechile comunități și atomizează existențele în "mulțimea solitară". Acest proces care a corupt și distrus atîtea culturi ale lumii le atacă acum pe ale noastre... Și totuși, în urma marelui val al dezvoltării econo-mice / tehnice / urbanizatoare care începe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
spațiului competițional în aceste țări, cât și formarea unor atitudini partizane (Rose și Urwin 1970; Crewe 1985). Politicile comuniste de tip egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
urbane abia după 1950 în statele petroliere de la Golful Persic și în Maghreb. Concomitent, creșterea urbană a fost modestă în lumea arabofonă sahariană, unde asistăm la o prelungire în contemporaneitate a unei ruralități încă neconsumate. În prezent, gradul mediu de urbanizare este de 64,8%, cu un nivel mult mai mare în spațiul arabo-asiatic (76,9%), comparativ cu Africa arabofonă (51,3%). Față de continentele învecinate, spațiul arabofon deține o valoare intermediară, ceea ce îi conferă valențe de tranziție spațial-urbană între Europa (cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone ale României, excepție făcând Oltenia. La începutul secolului XX, în Moldova, creșterea populației urbane era doar de cca. 5%, comparativ cu Muntenia, unde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
singură precizare, în plus: studiul fenomenului urbanistic trebuie privit dintr-o perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri de la bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească? Au fost, oare, breslașii transilvăneni din cadrul celebrei Siebenbürgen la fel de influenți și de activi dintotdeauna? De bună seamă, răspunsurile sunt negative. Așa cum este cunoscut, după incursiunile barbare din secolele III-V, creștinătatea occidentală a rămas
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fiscul propriu, justiție proprie, oaste și monedă proprie”. Schimbările care au avut loc în perioada modernă au fost generate exclusiv de „naționalizarea” drepturilor politice și de procesele de industrializare și sistematizare. Nu putem să nu constatăm faptul că, în general, urbanizarea Europei medievale s-a manifestat sub forma unui proces gradual, etapizat. Fenomenul este foarte bine surprins de evoluția orașelor din interiorul arcului carpatic. Sighișoara, de pildă, a pornit construcția propriei sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel, localitatea va fi menționată documentar sub forma de Civitas de Segusvar în anul 1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în a doua jumătate a secolului al XV-lea. În linii mari, drumul Sibiului de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anual în anul 1364, urmat de un privilegiu de „etapă și depozit” acordat în anul 1369 și de dreptul de a-și construi fortificații de piatră, printr-un act eliberat de regele Ungariei în anul 1397. Dimpotrivă, în Moldova medievală urbanizarea centrelor administrativ-comerciale a fost îngreunată tocmai din cauza relațiilor precare, nestimulative, pe care acestea le-au avut cu autoritatea politică superioară. Aici, de-a lungul secolului al XV-lea, privilegiile nu sunt consemnate decât cu titlu de excepție - dreptul de „etapă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le-au lipsit nici „modelul” orașului medieval din Europa centrală - pe care îl cunoșteau, de altfel, foarte bine -, nici factorul pericolului extern (factor favorizant pentru ridicarea fortificațiilor orășenești) și nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale nu au fost încurajate de către voievozii Moldovei din simplul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și, pe de altă parte, datorită lanțului inviolabil al moșiilor ce au încorsetat localitatea până în zorii Epocii Moderne. Adăugându-se acestui cadru socio-politic intern, factorii externi au îngreunat suplimentar procesul de urbanizare. Un bilanț minimal al distrugerilor suferite de Bacău în intervalul 1467-1538 ne edifică pe deplin asupra acestui fapt: 1467 - localitatea a fost distrusă și incendiată de trupele lui Matei Corvin; 1476 - Bacăul a fost incendiat la ordinul lui Ștefan cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și de a da acestuia o altă destinație decât cea agricolă. Manifestarea preeminenței mediului urban în raport cu organismele funciare de tip seniorial a avut valoare fondatoare pentru majoritatea orașelor din vechiul Regat. În cazul Bacăului, o primă etapă a procesului de urbanizare a fost dată de expansiunea teritorială spre zona de Vest a orașului, odată cu apariția bisericii Sfântul Ioan (1803-1813) - după cum ne indică planul realizat în anul 1816, înălțarea acestei biserici a stimulat apariția mai multor locuințe civile în această zonă. Însă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în rândul centrelor urbane mari din Moldova - în anul 1899, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Piatra Neamț se afla pe locul șase, cu 17.384 persoane, după orașele Iași, Galați, Botoșani, Bârlad și Focșani. Trecând de etapa acumulărilor cantitative, urbanizarea centrelor administrative din Moldova a intrat în faza maturității sale odată cu promulgarea primelor legi de organizare comunală (31 martie 1864). Acesta a fost momentul de oficializare a autonomiei administrative a orașelor din vechiul Regat, chiar dacă, pentru o anumită perioadă de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
curte voievodală (în jurul căreia s-a dezvoltat, de pildă, orașul Piatra Neamță ș.a. Bacăul de azi nu păstrează, însă, aceste suprapuneri armonioase ale „straturilor” istorice și, în consecință, evoluția sa nu poate fi citită „în secțiune”. Campaniile de sistematizare și urbanizare din anii ’70-80 ai secolului trecut au cufundat în moloz vechea fizionomie citadină, reconfigurând-o la parametrii săi „tovărășești”. La tot pasul, monotonul peisaj arhitectonic - tipul de bloc -, induce sentimentul absenței legăturilor cu trecutul. Efectele acestei politici iresponsabile: odată cu trecutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de expansiune urbană - unul din momentele cheie ale dezvoltării orașului Bacău a fost recunoașterea dreptului de proprietate pentru târgoveți (1823). În plus, ritmul urbanizării a fost accelerat de creșterea semnificativă a numărului de locuitori evrei, în marea lor majoritate, emigranți din Galiția și Rusia stabiliți cu precădere în regiunea dintre Carpații Orientali și Prut, dar și în Basarabia. De altfel, specificul orașului moldovenesc din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
extensie spre Sud, locuințele - puține la număr - fiind amplasate cu precădere de-a lungul străzii Bacău-Focșani. Modul disproporționat al acestei dezvoltări, net defavorabil pentru jumătatea de Sud a orașului, dovedește o puternică dependență a Bacăului față de satele din vecinătatea sa. Urbanizarea este mult mai pregnantă în zona de Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice și au repartizat suprafața orașului sugerează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anunțată încă din Introducere, aspectele esențiale din viața cotidiană a locuitorilor orașului Bacău - viața de familie, gusturile vestimentare și alimentare, modalitățile de petrecere a timpului liber, principalele locuri de agrement, comportamentele sociale deviante ș.a. IV. A. Familistul și universul domestic Urbanizarea - componentă esențială a procesului de modernizare a societății românești - a presupus, în primul rând, o delimitare treptată față de universul rural, un nou tip de „organizare” a spațiului și timpului. Fenomenul poate fi urmărit nu doar la nivelul elementelor „exterioare” ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numeroși autori, în vârsta școlară. Aceasta se instalează la băieți între 12 și 14 ani. Menționăm că pubertatea variază, ca durată, de la individ la individ, iar momentul instalării este influențat de factorii ereditari și de cei de mediu (alimentari, geoclimatici, urbanizare). Individualizarea perioadei pubertate și diferențierea vârstei cronologice de cea biologică este un element de primă importanță în optimizarea procesului instructiveducativ. Această perioadă marchează intrarea în funcțiune a unor glande endocrine, care determină apariția caracterelor sexuale secundare și modificări ale întregului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
aceste puseuri de efervescență mitică apar, în general, în momentele în care evoluția economică și socială se precipită, în care e accelerat procesul schimbării, în care vechile echilibre sînt puse în cauză din ce în ce mai mult. Avîntul economiei de piață și dezvoltarea urbanizării în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, victoria mașinismului și ai capitalismului industrial în secolul următor, transferai populației, schimbările în modul de viață imediat după al doilea război mondial constituie, se pare, tot atîtea zone fragile sau fracturate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
muncă. Faptul era promițător. Veneau aici muncitori din Subcetate, Sărmaș și Toplița. Gălăuțașul prospera. Se construiseră și nouă blocuri pentru muncitorii combinatului, circa o sută patruzeci și patru de apartamente erau ocupate de salariații acestui combinat. Era un pas spre urbanizare. Din sat se recrutează elevi pentru o școală de meserii, care să pregătească viitorii specialiști În industria lemnului. Doar că Într-o zonă a bradului materia primă era fagul. Din mers, s-ar fi putut reprofila combinatul fără să se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
riscurilor, după cum se poate vedea în continuare. Am reținut câteva dintre consecințele pozitive asumate (mai mult așteptate decât confirmate!) ale globalizării. Rezultată parțial în urma competiției deschise promovate de piața liberă, prosperitatea este tot mai ridicată și este asociată cu o urbanizare crescândă. Cele mai multe regiuni se află într-o situație mult mai bună decât acum 30 de ani. De asemenea, pe măsură ce orașele cresc și se transformă în metropole, crește bunăstarea economică a celor mai mulți dintre locuitorii acestora. Relația nu este însă invariabilă. Spre
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]