1,126 matches
-
problema calității apei este la fel de importantă, având În vedere faptul că individul are nevoie În medie de 20-25 litri apă pe zi. Poluarea apelor poate fi la originea epidemiilor hidrice, intoxicațiilor și tulburărilor digestive cronice. De fapt factorii legați de urbanizare care pot influența În mod negativ starea de sănătate a individului și comunității În care acesta trăiește, se Împart În trei mari categorii: 1. Factori asociați mediului fizic și care se referă la: elementele din natură necesare vieții care pot
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a făcut ca populația globului să crească de la 500 milioane la peste 5 miliarde În mai puțin de 4 secole, realizând În fapt o creștere numerică exponențială. Decisivă În producerea acestui fenomen a fost revoluția tehnică care a permis industrializarea, urbanizarea, alături de descoperirile și realizările epocale În domeniul medical și sanitar, toate cu efect benefic asupra modului de viață. În plan demografic progresul tehnico-științific s-a tradus prin creșterea duratei medii de viață, scăderea mortalității generale și un spor natural care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și 13,8‰. Dacă luăm În calcul și pierderile directe și indirecte produse de cele două războaie mondiale putem spune că și În România s-a consumat ceea ce Îndeobște este cunoscut ca explozie demografică, fenomen ce acompaniază revoluția industrială. 2. Urbanizarea poate fi considerată În egală măsură consecință a industrializării, dar și cauză a tranziției demografice. Dezvoltarea aglomerărilor urbane În jurul centrelor industriale, ca și modernizarea orașelor și suprapopularea lor au produs mutații profunde În comportamentul și mentalitatea populației. Pe lângă confortul și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
profunde În comportamentul și mentalitatea populației. Pe lângă confortul și facilitățile pe care viața la oraș le oferă, centrele urbane au devenit și centre puternice de cultură și civilizație, contribuind decisiv la emanciparea socială. În plan demografic prima consecință majoră a urbanizării a fost migrarea masivă către oraș a populației rurale, În special de vârstă tânără, determinând o schimbare radicală a repartiției pe medii (urban și rural) a populației. De la 20,6% cât reprezenta populația urbană În 1930, la 32,1% În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În urban decât În rural, datorită promiscuității orașelor și mai ales a zonelor suburbane complet lipsite de facilități sanitare (canalizare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al XIX-lea să se Înregistreze diferențe considerabile În privința mortalității infantile Între țări, zone geografice, medii (urban și rural), categorii sociale și profesionale etc. S-a observat atunci, cel puțin În Anglia și Franța, țări În care procesul industrializării și urbanizării erau În plin avânt, că acest fenomen se Însoțește de o creștere fără precedent a mortalității infantile, ceea ce făcea ca supraviețuirea și implicit speranța de viață să fie mult inferioară mediului rural (mediul urban În Anglia avea o mortalitate infantilă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
timpului Încă un aspect și anume acela al abandonului copilului În primele zile sau săptămâni de viață care atinge proporții Îngrijorătoare În țările industrializate. Cunoscut din cele mai vechi timpuri, abandonul capătă amploarea unui fenomen social În epoca industrializării și urbanizării, ajungând la periferia marilor orașe la un procent de 10% din totalul nașterilor. Ocrotirea copiilor abandonați a impus crearea unor stabilimente În acest scop, unde mortalitatea Însă depășea 50% din numărul celor ocrotiți, ceea ce sporea semnificativ mortalitatea infantilă. Sănătatea publică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
putea fi reprezentativ la nivelul spațiului românesc datorită realităților istorice ale provinciilor românești. Încercând totuși o apreciere aproximativă, mortalitatea infantilă se situa mai aproape de valorile Înregistrate În estul Europei, Îndeosebi În Rusia, deci undeva În jurul cifrelor de 250-300‰ revoluția industrială, urbanizarea și migrarea spre oraș, cu afectarea repartiției populației Între cele două medii (urban-rural) devine notabilă În Romănia odată cu secolul al XX-lea, ceea ce În vestul Europei se realizase În bună parte În secolele XVIII-XIX. Așa de exemplu populația rurală a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vorba de locuința arhaică făcută să dureze peste generații, adăpostind filonul familial peste timp și care se mai păstrează Încă În mediul nostru rural. Timpurile moderne au schimbat mult concepția și tradiția privind casa, Îndeosebi revoluția industrială cu corolarul ei urbanizarea care a atras migrația populației. Conviețuirea mai multor generații sub același acoperiș este rară, cel mai frecvent limitându-se la familia nucleară Împreună cu copiii (două generații) și aceasta pentru o perioadă limitată În timp. Cu toate acestea semnificația casei În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o epocă de mari transformări și realizări în "orașul nostru cel vechi" unde nu se prea întâmpla mare lucru, când suprafața urbană s-a cvaduplat deși populația e în scădere datorită migrației în Europa și America de Nord (azi, 70.000 locuitori). Urbanizarea actuală include clădirea Consiliului Județean, Tribunalul, Finanțele, BCR, mall-urile, adăugate la Casa Ghica, biserica Sf. Ioan, monumentul lui Peneș Curcanul. Sintetic: MERIDIANUL poate fi considerat principalul exponent (scris) al curentului cultural-informațional vasluian într-o unică expansiune la cumpăna dintre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
are nevoie de comentarii. Dincolo de cifre, date și performanțe economice, există două realizări speciale, unice, care proiectează China ca o putere de un cu totul alt ordin de mărime. În doar 30 de ani, printr-un proces de industrializare și urbanizare care în Europa a durat mai mult de 200 de ani, China a reușit să smulgă din sărăcia cea mai severă 400 de milioane de oameni (înțelegem în acest context prin sărăcie severă situația în care o persoană trăiește cu
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sărăcia severă, care "te însoțea pretutindeni". Astăzi, situația celor 100 de milioane de chinezi care mai trăiesc în sărăcie severă (sub un dolar pe zi) nu mai este privită nici ca inevitabilă, nici ca acceptabilă. Judecând după ritmul industrializării și urbanizării, această populație urmează să locuiască la oraș în 15-20 de ani. A doua realizare specială privește contribuția Chinei la creșterea globală. Iată ce ne spune în această privință Jonathan Fenby: "În 2007, pentru prima dată după anii '30, o altă
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
întreprinderilor de stat, de privatizare a industriei chineze. A rezultat un surplus de forță de muncă, întrucât sectorul de stat funcționa cu scheme de personal mult mai încărcate. În China se află în curs de desfășurare un impresionant program de urbanizare. Cât de presant este acest program, ne putem da seama și din următoarea comparație: în SUA lucrează în agricultură circa 4% din populația țării, iar în China, peste 50%, în condițiile în care volumul producției agricole este oarecum similar. În
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
culturi pe suprafețe mici, nu se poate face decât o agricultură de subzistență. Rațiunile de transformare a agriculturii, de modernizare a țării în ansamblu (nu poate exista o țară dezvoltată cu peste 50% din populație ocupată în agricultură) fac din urbanizare o prioritate indiscutabilă a Chinei. Urbanizarea adaugă o nouă presiune demografică asupra creșterii industriale. Chiar și un ritm foarte înalt de creștere, cum a fost cel realizat până în prezent, abia poate absorbi "populația în mișcare" venită din agricultură. Sunt situații
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poate face decât o agricultură de subzistență. Rațiunile de transformare a agriculturii, de modernizare a țării în ansamblu (nu poate exista o țară dezvoltată cu peste 50% din populație ocupată în agricultură) fac din urbanizare o prioritate indiscutabilă a Chinei. Urbanizarea adaugă o nouă presiune demografică asupra creșterii industriale. Chiar și un ritm foarte înalt de creștere, cum a fost cel realizat până în prezent, abia poate absorbi "populația în mișcare" venită din agricultură. Sunt situații în care țăranii pur și simplu
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ci pur și simplu de o alternativă, de o mișcare de rezervă, care acum își relevă potențialul. Prima întrebare se referă la mărimea acestei piețe, dacă ea poate funcționa ca un gen de alternativă. Aici vom descoperi valențele procesului de urbanizare inițiat de către China cu 20-30 de ani în urmă. El a asigurat transferul în mediul urban a 300-400 de milioane de persoane. Din punct de vedere social, a fost o modalitate de a accelera modernizarea țării, din punct de vedere
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ar fi avut în condițiile în care se menținea rata nașterilor din 1970. Este însă doar o luminiță de speranță. Ea trebuie întreținută de politici de dezvoltare și de antrenarea unor pături mult mai largi de populație în procesul de urbanizare a continentului. În legătură cu evoluția populației în secolul pe care l-am început, părerile sunt împărțite. Sunt însă câteva elemente comune. Toată lumea este de acord că, în prima parte a secolului, populația va crește. Nu în ritmul cu care a evoluat
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a proiectului societății occidentale. Ca și în cadrul acesteia, organizarea economică este centrată pe întreprinderea industrială, iar organizarea socială, pe oraș. Ca și în perioada interbelică sau în secolul al XIX-lea, „progresul” era măsurat prin creșterea producției industriale și prin urbanizare. Și, ca și în tranzițiile anterioare, prosperitatea populației putea fi un efect al reformelor sau al creșterii economice, dar nu era un obiectiv al tranziției. O creștere a prosperității populației a avut loc în primele trei decenii ale tranziției comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziției comuniste, ceea ce a condus la constituirea unei baze sociale aparent solide a comunismului. Câtă vreme industria și orașul au înlocuit pe scară largă și în ritm rapid - dictatura și centralizarea au fost instrumentele care au asigurat, și industrializării, și urbanizării, o amploare ce nu a putut fi realizată de tranzițiile anterioare - agricultura de subzistență și satul semi-medieval, unul dintre efectele tranziției comuniste a fost creșterea nivelului de trai al populației. Rata mortalității scăzuse, de la o medie de 19,5‰ în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
patru decenii de comunism au contribuit masiv la restructurarea economică și socială a țării în concordanță, în ultimă instanță - deși nu acesta era obiectivul lor declarat -, cu structurile capitalismului dezvoltat occidental. Tranziția comunistă este perioada construcției industriale a României, a urbanizării, a alfabetizării și profesionalizării populației active, a construcției mecanismelor și instituțiilor asigurărilor sociale și de sănătate, a eliberării de gospodăria de subzistență și a proletarizării pe scară largă a forței de muncă. Prosperitatea populației a crescut în această perioadă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de muncitori industriali; nici condițiile de muncă, nici veniturile și nivelul de trai nu s-au modificat semnificativ. În timp, orașul s-a modernizat, iar populația a trebuit să se adapteze la schimbări tehnologice, de infrastructură și culturale produse de urbanizare și industrializare, dar asemenea schimbări ar fi avut loc în orice fel de societate, fie ea comunistă sau capitalistă. Doar ritmurile schimbării ar fi putut să difere, după cum dovedesc experiențele extrem de diferite ale Greciei și Finlandei, de pildă. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fiind aserviți magiei, iată că mai apoi, tot ei încep să o studieze ca parte a tradițiilor locale. Începem astfel să distingem fundamentele modelului evolutiv magie-religie-știință. Istoricii au redescoperit atât în Asia, Africa, America sau Oceania societăți complexe caracterizate prin urbanizare, centralizare și tradiții scrise comparabile sau mai avansate față de progresul civilizațiilor tributare modelului evolutiv. Din acest moment putem discuta o distincție bine realizată între credițele așa zise principale ce marginalizează magia ca fiind superstiție și micile societăți în care magia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
găștile de cartier, echipele de suporteri sportivi, clanurile familiale reprezintă expresii edificatoare ale acestei tendințe. Ori, o violență organizată este cel mai adesea mai incisivă și, În mod evident, mai greu de destructurat decât una spontană. De altfel, tocmai procesul urbanizării - mai ales al urbanizării forțate ca rezultat al unei industrializări necumpătate - este, În opinia noastră, și principalul factor al exploziei violenței În confruntările sportive. Asistăm aici la o sublimare, la o transformare a antropologiei războiului tuturor contra tuturor. Orașul inventează
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de suporteri sportivi, clanurile familiale reprezintă expresii edificatoare ale acestei tendințe. Ori, o violență organizată este cel mai adesea mai incisivă și, În mod evident, mai greu de destructurat decât una spontană. De altfel, tocmai procesul urbanizării - mai ales al urbanizării forțate ca rezultat al unei industrializări necumpătate - este, În opinia noastră, și principalul factor al exploziei violenței În confruntările sportive. Asistăm aici la o sublimare, la o transformare a antropologiei războiului tuturor contra tuturor. Orașul inventează o supapă prin care
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În care pot să-și consume excesul de adrenalină și potențialul de agresivitate Întrun mod organizat și social acceptat. O cercetare a noastră cu privire la fenomenul violenței În sport confirmă ipoteza inițială după care acest fenomen este nemijlocit legat de procesul urbanizării. II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană Orașul apare ca un remediu Împotriva dezordinii, impunând ordinea cetății În exces. În mic este ceea ce, În mare, este Statul providență care se Însărcinează
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]