528 matches
-
coloarea calului, așa va fi și acela ce o va lua." (Botoșani); "Cal de visează fata că-i înhămat la căruță, îi e ursitoriul însurat și o va lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești fată te măriți."; "Ursitele pe la Sf. Andrei umblă și vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și pe cutare, dacă vrai să-ți alegi [...] Cal am
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și pe cutare, dacă vrai să-ți alegi [...] Cal am, dar brâu n-am.", spune ursita. Atunci să-i răspunzi: "Na-ți brâul meu, să-l pui în capul tău."i dar, dacă vreai pe cineva, îi spui anume în capul cui să-l puie." Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf.
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
casă afară din pricina unui zmeu, care de multe ori încercase s-o răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!"), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm în care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător [Păun - Angelescu], în care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu înainte de a-i spune mamei tranșant: "-Mamă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acasă, îi povestește tatălui său întâmplările prin care a trecut, iar tatăl îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă în tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei în urma tragerii cu arcul. Putem spune că tragerea cu arcul, ca punct de plecare al unei căsătorii, este o variantă metonimică a vânătorii. Acțiunea în sine poate nimeri ținta sau o poate rata; ținta aleasă poate fi o țintă bună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr înspre brâu; aceea-i ursita ta, să o ieai." Merge acolo, îi spune fetei că e partea lui. Fata îi pune o condiție: "dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă "pe o cărărușă", într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
feciorii din sat». O sărmana biata mamă, cât mă roagă ea de mult Să mă duc odat-acasă. Dar eu răul, n-o ascult. Dar poate-am să-i scriu acuma : - «Maicamea, la ce să vin ? Dacă-așa mi-a fost ursita ? Lasă-mă să fiu străin !» Dorul îl învață pe înstrăinat să cînte. Cu cântecul să-și aline neliniștile lipsei de vești de la cei dragi de-acasă, de la iubită și de la prieteni. Să-l ascultăm și pe un alt pribegit Ioan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de Anul Nou, se invocau strămoșii și moșii pentru apărarea moșiei, gospodăriei, casei, de năprasne, potop, cutremure, trăznete. Pe vatră se îmbăiau cu ierburi tămăduitoare sau întăritoare copiii slăbănogi. Din sfârâitul și săritul bobilor azvârliți pe vatra încinsă își interpretau ursita de Anul Nou fetele care urmăreau să se căsătorească. Tot la vatră doftoroaiele satelor își preparau elixirurile, licorile și leacurile 7. Multe dintre acestea s-au petrecut, probabil, și în casa Eminoviceștilor; Raluca era o atentă păstrătoare a tradiției în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bis "Marșul lui Radetzky". Suntem, se pare, națiunea cea mai dispusă să-și dea palme în oglindă mirându-ne, apoi, de lipsa de respect cu care ne tratează alții. Mă-ntreb cum ar fi fost tratat Petöfi (de pildă) dacă ursita l-ar fi arondat istoriei literaturii române. Care literatură, cum spune Negrici, este inferioară celor din țările vecine datorită întâi de toate avatarurilor nefericitei noastre istorii naționale. N-aș crede că am avut o istorie mai amară decât a bulgarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
repede... Nori de furtună se strângeau tot mai negri la hotarele țării noastre. Un sentiment greu de întuneric, se întindea peste tot... inimile ne erau neliniștite.. Erau zile de așteptare cumplită în tremur de inimă. Simțeam că se apropie ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri, acum, furtuna pornită să se sfarme asupra țării noastre. Toate semnele arătau că anul în care abia intrasem, va fi anul supremelor încleștări... al neînchipuitelor prăbușiri și al extremelor decizii... De neuitat este ziua
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ca trăsnetul, derutându-ne și mai tare. Prin grija autorităților Statului, Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, avea asigurată cazarea la Timișoara, pe tot timpul refugiului. Elevii trebuiau să plece acasă și să hotărască cu părinții... Simțeai cum se apropia ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna care se pornise... Totul se făcea cu o grabă care înfricoșa... Către amiază, ploaia pornită de dimineață încetase... Ceața se ridică și se risipi repede... În cer se simțea boarea primăverii care venea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta decât aceea scrisă în comunicatele oficiale. Ziarele vorbeau... zvonurile însă, veștile rele, mai ales, intrau prin ferestre.. pe uși, prin pereți.. ajungeau înaintea lor. Simțeam că se apropie, parcă, ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna, care avea să se sfarme asupra întregii țări. Erau zile de așteptare... o așteptare în tremur de inimă. Ziarele vorbeau necontenit despre schimbări... reforme.. Se zvonea.. de o reformă a învățământului. În anul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1115 William Blake, Cei patru Zoa, Editura Institutul European, Iași, 1997. 1116 William Wordsworth (tr.a.). 1117 Leon Blay 1118 Giordano Bruno, Miercurea Cenușii, 1584. 1119 Vasile Lovinescu, Jurnal Alchimic, Editura Institutul European, Iași, 1998. 1120 Friedrich Holderlin, Cântecul de ursită al lui Hyperion, traducere de Alexandru Philippide, . 1121 Otto Rank (1884-1939) despre psihologia miturilor. 1122 John Keats, Ode on a Grecian Urn (traducere de Liviu Pendefunda). 1123 Complete Works 1124 Santayana, 1900, filosof și poet spaniol, ale cărui contribuții estetice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică de inspirație istorică, "Răzvan și Vidra" prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
Așa și acum. Din cețurile unei speluci din Snagov, prin fumul acru și bolboroseală icnită, și-a făcut deodată apariția EA. Flacără fragedă, șerpuind amețitor la bară. Ce bară, dom'le? AXIS MUNDI ! Stâlpul înțelepciunii și fericirii, calea spre Nirvana. Ursita venise. În transă, Muc a invitat-o la dans. A crezut, o clipă, că emoția copleșitoare i-a muiat genunchii atunci când și-a cuprins adorata în brațe și a simțit cum creștetu-i bombat se așează cuminte la baza sânilor ei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
religios, conform concepției sale, acesta este un tragic căruia omul este dator să i se supună. Este un tragic voit. Nu el vine asupra omului, ci omul trebuie să vină la el. Nu decurge din conflicte ce nu sînt decît ursita unora și nu a tuturor. El este însă cea mai înaltă formă a vieții spirituale umane. Prin cele două pseudonime: Frater Taciturnus (Stadii pe drumul vieții) și Johannes Climacus (Postscriptum neștiințific), Kiekergaard a înfățișat niște reprezentanți a ceea ce el înțelegea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în special fetele bătrâne și urâte care nu se măritaseră ca să le vrăjească și să se poată mărita. Dacă se întâmpla ca una să se mărite, ea era slăvită și lăudată și avea clientelă. Unele babe știau să facă de ursită. Era un fel de magie neagră. Se practica mai ales cu scopul de a face rău altora în favoarea unora. Așa a fost în toamna anului 1924 cazul unei fete din sat pe nume Elena Gh. Cronț, frumoasă de altfel și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumoasă și bogată cetate, a fost aruncat din fașă în această înfiorătoare vâltoare a luptei pentru exitență, prins în hora morții de 2000 de ani, pentru ființa lui ca neam și nație. Ostași, sunt dintr-o generație zbuciumată pe care ursita a purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte, generație care prin luptele duse a cucerit culmi de glorie dar și adâncuri de prapastie, însă a făurit totuși o Românie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
poeziilor lui Lucian Blaga (L’ Étoile la plus triste, 1992) și proza poetică a nuvelei Maison pour un mirage, 2003. Poeziile scrise în românește i-au fost publicate în revistele literare ale exilului și adunate ulterior în volumul Din urzeala ursitei, apărut într-un tiraj necomercial (Galateea, 2004). A publicat volumele de memorialistică Nori peste balcoane (Humanitas,1996), în versiune franceză Au balcon de l ’exil roumain à Paris (Harmattan, 1999), și Ceruri nomade (Humanitas, 1999), în versiune franceză La Roumanie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]