529 matches
-
În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt activate forțele sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (în noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele "de luare a dragostei" diferă de vrăjile "de aducere a ursitului"; dacă "luarea dragostei" se bazează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată în însăși ideea de literatură. Înregistrarea principalelor scrieri ale literaturii culte care au în centrul lor ideea de destin, de ursită, de soartă, s-ar transforma ușor într-un fel de istorie prescurtată a literaturii române, care ar cuprinde o mare parte a operelor semnificative scrise în limba noastră. Din cauza specificului literaturii ca artă, poezia va apărea în mod accidental; vom
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se naște sau apare la părinți trecuți de mult de vârsta proprie procreării; se naște purtând emblema de copil din flori; se naște într-un timp anormal, cu o întârziere pe care o provoacă el însuși; are traiectorie deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
definiție universalul." În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai "rațională" dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă în imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, "eu-lui" îi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă în imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, "eu-lui" îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, "eu-lui" îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a treia, a cincea și a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc ursitoarele și "nici nu e bine ca omul să-și știe înainte ursita sa, căci după cum spune un cântec din Bucovina: "De-ar ști omul ce-ar păți / De-nainte s-ar feri" sau "De-ar ști omul ce-ar păți / Nici din casă n-ar ieși"." Povestea potrivit căreia "nimănui nu-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc în ceasul rău și cărora le merge rău toată viața." Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o întâmplare. Desemnarea unor "ceasuri" sau "zile" faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă în credințele tradiționale. După ce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
desfăcut capacu. Nu l-a lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu l-a băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea." O situație explicită în care omul încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l sorbi într-o lingură de argint și nu alta." Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită ("oameni tare cumsecade, căsătoriți") și eșec (,,n-avusesă dăloc parte dă bucurii"). Acest conflict domină întreaga narațiune, nu numai prin natura întâmplărilor povestite (un destin reușit întrerupt brutal de împlinirea ursitei), ci și la nivel stilistic. Al doilea proverb (variantă la "Soarele că e soare și nu poate încălzi lumea." - G.M., 6829) [...] semnalează începutul declinului într-o viață până atunci în plină ascensiune [...]. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
veșnică, neschimbată, "nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat-o. Un singur mijloc prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om, s-ar ruga nemijlocit după aceasta și anume până ce n-au apucat a i-o scrie în Cartea Sorții, să-i croiască o soartă mai bună. Dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poate schimba. Și iarăși mai crede că, până ce nu vine vremea să se întâmple un lucru, nu se întâmplă. Și vremea asta îi vine românului de timpuriu, pentru că însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă." 1 Ursitul/Ursita În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitul/ursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare" a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu vine vremea să se întâmple un lucru, nu se întâmplă. Și vremea asta îi vine românului de timpuriu, pentru că însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă." 1 Ursitul/Ursita În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitul/ursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare" a realității, așa cum se întâmplă, în alt plan, și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare" a realității, așa cum se întâmplă, în alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! ", iată o sintagmă adesea întâlnită în narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, în mentalitatea arhaică, un deziderat major. "Prin ursită se înțelege soția fiecăruia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
romanescă. Asta mi-e ursita! ", iată o sintagmă adesea întâlnită în narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, în mentalitatea arhaică, un deziderat major. "Prin ursită se înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei în viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă o nimeresc pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, în mentalitatea arhaică, un deziderat major. "Prin ursită se înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei în viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă o nimeresc pe cea de-a doua, atunci aceasta, după un timp oarecare, moare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timp oarecare, moare și el o ia pe-a treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea în viața lui trei femei. Când doi soți se despart, însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină." În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita: "Fetele sunt proaste că umblă după bărbați, las să vie calul la iesle, nu ieslea să umble după cal." (Botoșani
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
viața lui trei femei. Când doi soți se despart, însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină." În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita: "Fetele sunt proaste că umblă după bărbați, las să vie calul la iesle, nu ieslea să umble după cal." (Botoșani); "Cal de visează fata, e ursitori; cum va fi coloarea calului, așa va fi și acela ce o va lua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
coloarea calului, așa va fi și acela ce o va lua." (Botoșani); "Cal de visează fata că-i înhămat la căruță, îi e ursitoriul însurat și o va lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești fată te măriți."; "Ursitele pe la Sf. Andrei umblă și vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și pe cutare, dacă vrai să-ți alegi [...] Cal am
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]