607 matches
-
a cuprins apa curgătoare. fără durerile de aseară, când încă mai căutam izvoară de tămăduiri în plantele înșelătoare. Lumea a rămas neînțeleasă, ștearsă din memorie demult! Prințesa a murit și ea în apele tulburi, în țintirimul de stânci, în leagănul ursitoarelor, în lumina soarelui. Pianul orgolios Era lângă ceas și lângă scaunul care aștepta, încătușat în clapele de os. A trecut un an de când Tamara a murit, prietena mea din copilărie! Odată cu ea a asfințit și amintirea mea, știa cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Municipal. M-au distrus, Maria Daria, mi-au secătuit orice urmă de talent. Și doar pentru asta m-am născut: pentru spectacol. Dar mi-au mutilat imaginația, mi-au năclăit inteligența, mi-au alterat toate darurile cu care mă copleșiseră ursitoarele în leagăn. Blestemată precocitate!... Când n-am mai putut fi copil minune, pentru că trecusem de un metru șaizeci, m-au silit să fiu june prim... A fost prima dată când m-a ispitit gândul sinuciderii. Dar atunci m-am revoltat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
rog, încetează. Ça suffit! Ieronim se repezi spre fotoliu și, înainte ca Antim să prindă de veste, îngenunche, apucă mâna și i-o sărută. - Iertare, moș Manolache! exclamă emoționat. Dar ce să fac dacă m-au blestemat și pe mine ursitoarele să văd, să-mi imaginez, să creez?... Recunosc, nu era nimeni. În podul casei noastre nu mai e nimeni. Nu se aude decât vântul prin lucarnă. Dar spune, Maestro, n-ar fi fost frumos să fi crezut ca auzim pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea Baba (pl. Babele), originar (lingvistic) din sl. baba, ca Baba Dochia, Baba Hârca, Baba Cloanța, Ursitoarele, după S. Fl. Marian, dar acestea nu se explică doar prin mitologia slavă, ci mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi un indiciu. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
infiltrată punitiv în vechile cetăți din tragedia greacă, că moartea e doar out there, peste mări și continente, pe fronturi îndepărtate. Dacă ne-am imagina o parodie metaficțională despre nașterea lui Merry Levov, în ea ar trebui să apară trei ursitoare, între care s-ar isca brusc o ceartă isterică. Cu greu am înțelege că una i-a hărăzit să fie bâlbâită, dar să caute căi alternative de a se exprima și de-a fi ascultată, cealaltă - să găsească alinare în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
este un simbol al norocului, Ion Brad îl evocă în această ipostază, după cum Marin Tarangul exprimă emoții, stimulate de piatra prețioasă, magică, a șarpelui 17. Mihai Beniuc, prin imaginea șarpelui, sugerează decadența artei 18 și îndepărtarea ei de tradiție. Motivul ursitoarelor, ființe supranaturale care urzesc destinul oamenilor, se repetă în creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea la Gh. Pituț stă sub semnul lor20 . Mihai Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E. Baconsky l-au ursit stelele sa fie poetul rătăcitor al cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea la Gh. Pituț stă sub semnul lor20 . Mihai Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E. Baconsky l-au ursit stelele sa fie poetul rătăcitor al cetății. Isus, Fecioara Maria, arhangheli, îngeri, Învierea, Nașterea, Judecata de apoi, spirite malefice, colinde apar și în lirica unor poeți de factură modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o spune poetul, pierdem clipa în care suntem cuprinși de iubire "Uite-așa rămânem orbi/ surzi și ciungi de un cuvânt/ Soarbe-mă de poți să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
chema, nu ne opri, nu ne opri, nu ne întoarce/ Căci noi suntem de ieri și de ne vei striga, nu vom auzi". Alegoria se vrea încărcată de simboluri încifrate, pentru ca la sfârșit să ne dea o cheie simplă: botezul ursitoarelor reprezintă o a doua naștere: "Căci dacă am spune că s-a întors născut/ În timp ce era/ înseamnă că s-a născut de două ori". 20 "Cum au trăit cândva prevestirile/ La venirea cuiva însemnat/ Oare pot să-mi întreb părinții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe jos, în dimineața de 23 decembrie tot putea ajunge la Iași, după cum a și ajuns. Totuși concludea G. Călinescu "bunul simț cere să păstrăm ca data nașterii ziua de 15 ianuarie 1850"12. După dînsul, vina trebuie dată pe ursitoare, că "n-au avut grijă să însemne cum trebuie ziua și locul, unde micul Mihai a văzut lumina zilei"12, iar George Munteanu, după ce pune un semn de întrebare, pe data de 15 ianuarie 1850 și bine face! crede totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întrebare, pe data de 15 ianuarie 1850 și bine face! crede totuși că problema aceasta se va lămuri, cînd între disciplinele auxiliare pentru istoria literaturii va fi inclus și datul în zodii 15. Dar problema aceasta se poate rezolva fără ursitoare și fără zodieri. Familia lui Eminovici știa că poetul s-a născut la 20 decembrie 1849, în ziua de Sf. Ignat. În cele 12 zile, cîte mai erau pînă la sfîrșitul anului 1849, s-ar fi putut face botezul noului-născut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că în conștiința poporului nostru este adânc înrădăcinată credința în fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-a fost scris", "așa i-a fost să fie" se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă).în basmul românesc, ca și în unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite în această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea (Materiale publicate și comentate de Paul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
viața interioară. Oamenii încearcă să influențeze momentul nașterii, deoarece destinul sau ursita unui om sunt hotărâte în acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul încearcă să intervină în desfășurarea vieții ("masa ursitoarelor"), identificând și o atitudine activă în ceea ce privește soarta, atitudine care constă în faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor în legătură cu fatalismul unui neinițiat în folclor, care vede în lume un întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se îmbină armonios datorită unui sistem
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
latini); ea își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat în parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
toate ursele își îndeplinesc activitatea doar în cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece în doar câteva momente. R. Vulcănescu înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prospecție sintetică a întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece în doar câteva momente. R. Vulcănescu înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ea întreprinde o analiză structurală a acestor obiceiuri, decupând astfel câteva elemente comune celor trei rituri de trecere (Pasărea-suflet, Masa destinului, Violența-sacră, Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută în studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor în riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută în studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor în riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete în anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă încărcată cu alimente și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete în anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă încărcată cu alimente și băuturi care simbolizează prosperitatea noii familii unite prin căsătorie ar putea fi un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la înmormântare; în cântecele funebre, ele sunt numite Zâne și Zori. Pentru ele, se așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]