1,059 matches
-
siguranță, dacă nu greșesc, un nimic în comparație cu numirea regală cedată principilor patru secole mai tîrziu. 248 ...judicante veram non esse electionis libertatem ubi quis excipitur a Principe, nisi forte docuerit coram ecclesiastico judice illum non esse eligendum: tunc enim auditur ut alius. 249 Aceste idei nu dispar niciodată pentru că ele sînt veșnice, după cum și adevărul este veșnic. Iulius al II-lea, urmașul imediat al lui Leon al X-lea, este un exemplu de Papă al secolului al XVI-lea care împărtășește
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acesta a convocat adunarea. Prezența poporului este necesară la ungerea unui preot pentru ca toți să știe și să fie martorii faptului că persoana aleasă pentru preoție este cea mai bună, mai învățată, mai sfîntă și mai virtuoasă dintre toți oamenii: ut sciant omnes et certi sint quia qui praestantior est ex omni populo, qui doctior, qui sanctior, qui in omni virtute eminentior, ille eligitur ad Sacerdotium 2 (Hom. VI in Levit.). Această învățătură este constantă în tradiția Bisericii. În secolul al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
anatemă care ne cheamă pe toți înaintea tribunalului judecătorului, că nu veți vrea să ne ascundeți pe acela pe care îl știți că este cel mai bun, mai învățat și mai plin de bune maniere în această congregație a voastră ut eum quem meliorem et doctiorem et bonis moribus ornatiorem in ista Congregatione conversari noveritis, nobis eum non celare dignemini". (Inter formulas promotionum Episcopalium)." 252 Acestea sînt cuvintele care stau scrise în Concordat. 253 A se vedea nota 77 și următoarele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se încadrau în acești termeni. În scrisoarea pe care i-au adresat-o ambasadorului Papei, Gaetano, îl incitau pe Papă să numească el un rege al Franței, iar Sorbona susținea acest lucru: Sorbona, spune scrisoarea, hujus sententiae est, urgetque Pontificem ut ipse regem Galliae pronuntiet, declaretque; alioquin Gallia conclamata est, expersque remedii. Et esse hanc potestatem Pontifici regem declarandi, rationibus plane evidentibus, multisque exemplis ostendunt. Immo adjungunt, ubi Pontifex regem pronun-tiaverit, isque in Gallia denuntiatus fuerit, continuo a Clero et ab
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a numi Episcopii. Abatele Lupo din Ferrara i-a scris: Pipinus a quo per maximum Carolum et religiosissimum Lodovicum imperatorem duxit rex noster originem, exposita necessitate hujus regni Zaccariae Romano Papae, in Synodo, cui Martyr Bonifacius interfuit, ejus accepit consensum, ut acerbitati temporis, industria sibi probatissimorum, decedentibus Episcopis, mederetur. Ep. LXXXI. 266 Au fost, așadar, două perioade în încercarea nobilimii și puterii supreme de a stăpîni alegerile: în prima perioadă a fost vorba de a lua cu asalt printr-o uzurpare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Valentinian 20. De episcopis et Clericis Lib. XVI. Cod. Teod. Tit. 2 ad Sf. Damasum R. P. (C. th., 16. 2. 20.) 288 Ep. ad Nepotianum Sf. Ambrozie menționa, de asemenea, această lege a lui Valentinian, spunînd: quod ego non ut querar, sed ut sciant quid non querar, comprehendi, malo enim nos pecunia minore esse, quam gratia. După care, la scurtă vreme, a adăugat: "Posesiunile Bisericii sînt la dispoziția săracilor. Cîți captivi are Biserica pretutindeni, cîte alimente a distribuit nevoiașilor și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
episcopis et Clericis Lib. XVI. Cod. Teod. Tit. 2 ad Sf. Damasum R. P. (C. th., 16. 2. 20.) 288 Ep. ad Nepotianum Sf. Ambrozie menționa, de asemenea, această lege a lui Valentinian, spunînd: quod ego non ut querar, sed ut sciant quid non querar, comprehendi, malo enim nos pecunia minore esse, quam gratia. După care, la scurtă vreme, a adăugat: "Posesiunile Bisericii sînt la dispoziția săracilor. Cîți captivi are Biserica pretutindeni, cîte alimente a distribuit nevoiașilor și cît ajutor a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
refugiaților". 2. Epp. Lib. 1, ep. XVII. 289 Etenim e aetate, spune Berardi, vorbind despre acest pasaj, quotiescumque negotium ecclesiasticum peragendum erat, Episcopus Cleri consilium, convocata Synodo, expetebat. Gratiani Canones etc. De Gelasio C. XLVI. 290 Postea vero primum factum, ut Presbyteris ruralibus, quos parochos adpellabant, bonorum amministrationem concederent, eorumdemque exemplo Presbyteris illis, qui in Civitatibus titulos, sive Ecclesias regere dicebantur. Id etiam totum constat ex Concilio Aguthensi, cui praefuit idem Caesarius anno 506, prasertim vero Can. 32, et 33. Can.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dispensationis cura commissa est, non solum sine cupiditate, sed etiam cum laude pietatis, accipit a poulo dispensanda et fideliter dispensat accepta; qui omnia sua, aut pauperibus distribuit, aut ecclesiae rebus adjungit, et se in numero pauperum, pauperatis amore, constituit; ita ut unde pauperibus subministrat, inde et ipse tamquam pauper voluntarius vivat. De Vita Contemplativa L. II, c. XI. 301 L.V, ep. 21. 302 De Vita Contemplativa L. II, c. IX, unde merită semnalată și observată această cugetare: Quod habet Ecclesia
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este înregistrat și prin decretul lui Grațian (Caus. XII, q. I, can. XXII), unde este unul dintre canoanele apostolice care spune: Ex his autem, quibus Episcopus indiget (si tamen indiget) ad suas necessitates et peregrinorum fratrum usus et ipse percipiat, ut nihil ei possit omnino deesse. 304 Și, de aceea, beneficiile sînt și mai puțin de dorit, căci ne aminesc de darurile făcute de Domnii acestei lumii celor din preajma lor?. 305 De Vita Contempl. L. II, c. X. 306 Acest lucru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de Domnii acestei lumii celor din preajma lor?. 305 De Vita Contempl. L. II, c. X. 306 Acest lucru este subliniat de îndemnul Sf. Ciprian de a li se acorda celor doi lectori Clerinus și Aurelius aceeași parte ca și Sacerdoților ut et sportulis eisdem cum presbyteris honorentur (Ep. XXXIII), iar Sf. Grigore M, în diferite scrisori ale sale pe care le adresează unui Episcop, îndeamnă: De redditibus Ecclesiae, quartam in integro portionem Ecclesiae tuae Clericis, secundum meritum vel officium, sive laborem
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sportulis eisdem cum presbyteris honorentur (Ep. XXXIII), iar Sf. Grigore M, în diferite scrisori ale sale pe care le adresează unui Episcop, îndeamnă: De redditibus Ecclesiae, quartam in integro portionem Ecclesiae tuae Clericis, secundum meritum vel officium, sive laborem suum, ut ipse unicuique dandum perspexeris, sine aliqua praebere debeas tarditate. L. XI, ep. LI. 307 L. I, ep. LXIV; L. II, ep. V; L. III, ep. XI; L. IV, ep. XXVI; L:VII, ep. VIII; L. XI, ep. LI. În Spania
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
varia, după nevoi. Ceea ce observă Carlo Sebastiano Berardi, care în opera sa asupra Decretului lui Grațian, se referă la un canon al Papei Gelasiu: In quo sane illud observandum est, quadripartitam illam ecclesiasticorum redituum distributionem non adeo rigide esse intelligendam, ut ad proportionem quandam, ut vocant, geometricam, non ad arithmeticam rationem exigatur. Gratiani Canones etc. P. II, C. XLVII: De Gelasio. 309 Printre cele mai deplorabile iluzionări produse de cuvinte sau, mai bine spus, minciuni, trebuie să fie enumerate commendele. Pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
observă Carlo Sebastiano Berardi, care în opera sa asupra Decretului lui Grațian, se referă la un canon al Papei Gelasiu: In quo sane illud observandum est, quadripartitam illam ecclesiasticorum redituum distributionem non adeo rigide esse intelligendam, ut ad proportionem quandam, ut vocant, geometricam, non ad arithmeticam rationem exigatur. Gratiani Canones etc. P. II, C. XLVII: De Gelasio. 309 Printre cele mai deplorabile iluzionări produse de cuvinte sau, mai bine spus, minciuni, trebuie să fie enumerate commendele. Pentru eludarea legii care interzicea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Primăvară (grafică pe suport de ceramică). Prima dată cînd numărul se tematizează. E îndată după premiile literare, pe care le comentează Cioculescu, neoprindu-și satisfacția numărului și-a varietății. Generația '60 iese în lume. Un sonet inedit de Ion Barbu, Ut Algebra Poesis, "la anii-mi încă tineri, în tîrgul Goettingen..", din care nu-l recunoști. Ochiul magic, la pagina 10, cu verdicte de-o franchețe pe care-o știm de undeva... Ion Stoica despre un ex-libris eminescian în biblioteca lui
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
umerii țării. Adunătura de ieri se aristocratitiză, contractă repede deprinderi de jeunesse doree a Parisului, și viața maimuțată după Occident e scumpă în București. Se născu deci foarte curând un raport juridic nou între d. Brătianu și partizanii săi. Do ut des zicea fiecare; dau votul daca îmi dai cutare lucru. Acest cutare lucru e foarte deosebit. Unii cereau câte trei - patru fruncții, pe lângă postul de deputat, alții întreprinderi, alții moșii de ale statului, cu supoziția păsuielii, până ce în fine guvernul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărat. Dar, cu toate adevărurile dureroase pe care d. Dumitru Brătianu le spune coreligionarilor săi politici, cu toate că arată cum deputații își vând voturile miniștrilor și miniștrii vând posturile pe voturi și că întregul mecanism parlamentar se 'nvîrte pe osia do ut des "dau votul ca să-mi dai ceva", cu toate spălăcaniile ce nu se fac tocmai cu aiasmă d. Dumitru Brătianu crede. Cred nu numai în bine într-un mod abstract, ci în binele ce-l putem face, ce avem să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
form] cazuistic] (jurisprudenț]), cât și apodictic] (obligație). Când legea a fost consfințit] ca fiind aplicabil] în toate timpurile și tuturor generațiilor, a luat formă obligatorie și inflexibil] a „eticii regulilor”. Relația dintre zeitate și popor avea la bâz] principiul do ut des (Îți dau pentru că tu s] poți da), prin care Iahve a promis binecuvântarea pe m]sura respect]rii legile sale, de la mâncare, haine adecvate și practici sexuale pan] la ofrande și acte rituale. Cu alte cuvinte, obedienta atr]gea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel mai greu de atins în schema celor patru sfârșituri deontologice ale purusharthas, adic] „lucruri c]utate de ființele umane”. Purushartha (scopuri umane). Potrivit credinței hinduse, exist] patru c]ut]ri cu valoare intrinsec] pe parcursul vieții, si anume: artha, interesele materiale; kama, pl]cerea și împlinirea afectiv]; dharma, din nou, obligațiile sociale și individuale; și moksha, eliberarea. Fiecare poate sau nu s] vin] în continuarea celorlalte, deși un scop poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are efecte d]un]toare asupra propriei persoane, constituind un obstacol în aspirația spre nirvana, sau poate avea consecințe negative asupra vieții viitoare; 3) Înr]ut]teste caracterul individului prin inc]lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serviciul atenienilor, încercând s] le induc] o gândire activ] în ceea ce privește viețile lor, ideea c] serviciul în favoarea altora poate fi un scop în sine nu pare s] ias] în evident] prin argumentele sale explicite. Dac], așa cum credea el, noi toți c]ut]m eudaimonia, aceasta o presupune pe a noastr], nu pe a altcuiva. Și pentru el, în consecinț], faptul c] anumite tipuri de comportament p]reau s] prefere interesele altora în defavoarea celor personale, constituia o problem], nu o soluție; iar orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplic] în van ordinele și interdicțiile asupra oamenilor drepți, desi nici unele dintre acestea nu au efect asupra celor nedrepți - Nu putem fi eliberați de obligațiile legii de c]tre senat sau de c]tre oameni, si nu trebuie s] c]ut]m în afara noastr] un interpret pentru ea. Și nu vor exista legi diferite în Romă și Atena sau legi diferite acum și în viitor, ci o lege etern] și imuabil] va guverna toate națiunile în toate timpurile, si va exista
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpretare este cea mai potrivit]? Rawls afirm] c] trebuie s] decidem determinând care interpretare avanseaz] principiile care se potrivesc concepției noastre despre dreptate. Dac] principiile propuse de o interpretare a poziției inițiale nu se identific] cu aceasta, trebuie s] c]ut]m alt] interpretare care s] r]spund] mai bine acestei cerințe. Dar dac] fiecare teorie a drept]ții ofer] o interpretare particular] a momentului contractual, atunci trebuie s] decidem în prealabil ce teorie accept]m pentru a ști care descriere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exist] ins] trei dificult]ți legate de conceptualizarea dezvolt]rii în termeni de creștere economic]. În primul rând, exist] posibilitatea că cei s]răci s] nu beneficieze de creșterea economic]; mai mult, ea poate fi asociat] cu procese care înr]ut]țesc situația celor s]răci. Folosirea p]mântului de c]tre întreprinz]tori sau noile tehnici agricole pot exclude ț]rânii simpli din procesul economic. În al doilea rând, exist] pericolul că modelele de creștere s] reflecte modele occidentale nepotrivite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]