509 matches
-
împărțindu-l în zece dioceze, în anul 290 d.Hr. În 292 a avut loc prima revoltă a Egiptului. Pe 1 martie 293, sistemul tetrarhic a fost definitivat, fiind cooptați doi Cezari: Galerius pentru Dioclețian, și Constantius Chlorus pentru Maximian. Uzurpările erau astfel mai dificile, iar autoritatea imperială a fost multiplicată cu patru. În 297-298, în contextul războiului cu perșii, au existat două tentative de uzurpare: Iulian în Africa și Domitius Domitianus și Aurelius Achilleus în Egipt, ce este ucis în timpul
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
a fost definitivat, fiind cooptați doi Cezari: Galerius pentru Dioclețian, și Constantius Chlorus pentru Maximian. Uzurpările erau astfel mai dificile, iar autoritatea imperială a fost multiplicată cu patru. În 297-298, în contextul războiului cu perșii, au existat două tentative de uzurpare: Iulian în Africa și Domitius Domitianus și Aurelius Achilleus în Egipt, ce este ucis în timpul asediului Alexandriei condusă de Dioclețian. După victoria de la Pelusium, a reobținut Delta și Valea Niului. Pe plan economic, Dioclețian a încercat o refacere agricolă, crescând
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
lui Charibert (631 sau 632) și a fiului său Chilperich, asasinat la ordinul unchiului său în 632, regatul este condus de mai mulți feudali merovingieni cu titlul de duci, titlul regal purtându-l, cu întreruperi, numai Eudes cel Mare. Odată cu uzurparea tronului de către Pépin cel Scurt, ducii Aquitaniei caută să obțină independența față de regii franci revoltându-se periodic împotriva acestora, fiind înfrânți și executați. Regatul este reorganizat de Carol cel Mare pe fostul teritoriu al regatului merovingian al Aquitaniei. Teritoriul este
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
Carol a rămas în străinătate cu amanta sa, principesa Elena s-a ocupat de educația fiului ei, devenit moștenitor al tronului. În timpul primei domnii a regelui Mihai (1927-1930), Elena a divorțat de Carol. Odată cu reîntoarcerea lui Carol din străinătate și uzurparea tronului fiului său (la 8 iunie 1930), Elena a pierdut controlul legal asupra sorții copilului său, fiind supusă unei campanii de șicane din partea lui Carol. În cele din urmă, principesa Elena a preferat să părăsească România (1932), fiindu-i permis
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
la o înmormântare și anchetat pentru rupere de sigiliu. I s-a întocmit dosarul penal nr. 1 din 1969, care a fost judecat la Judecătoria din Târgu Secuiesc, acuzației inițiale adăugându-i-se ulterior de către procuror și pentru infracțiunea de uzurpare de calități oficiale și instigare publică, prevăzută și pedepsită de art.324 Cod penal. Activitatea sa a fost încadrată la alineatul 3 din art.324 Cod penal, care prevedea că: "Purtarea public a unei uniforme, embleme, insigne sau a altor
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
fi fost instigatorul complotului: „are multe daruri și haruri de la natură, de artă învățat, bun vorbitori de limbi și, prin profesie, iezuit și căci într-adevăr el este superior față de toți predecesorii săi în diavoleasca trădare, un doctor în prefăcătorie, uzurpare, stricare de țări, înfricoșător de oameni, și stricător.” Garnet a respins toate acuzațiile împotriva lui, și a explicat poziția catolică pe astfel de probleme, dar a fost totuși găsit vinovat și condamnat la moarte. Deși Catesby și Percy muriseră înainte de
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
Adonia însuși, temându-se de Solomon, fuge și se apucă de coarnele altarului, implorând ca împăratul să-i jure că îi va cruța viața. Solomon îi mai dă o șansă (legea îi dădea dreptul să-l pedepsească cu moartea pentru uzurparea tronului) și îi promite că, dacă va fi cinstit, „un fir de păr nu-i va cădea, dar dacă se va găsi răutate în el, va muri”. Adonia se închina noului împărat și Solomon îi spune să meargă acasă. Totuși
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
de la Solomon pe Abișag-Sunamita, fecioară tânără și frumoasă pusă să slujească și să-i încălzească patul lui David, care nu se împreunase cu împăratul. Întrucât gestul era un prim pas spre o nouă revendicare a tronului, o nouă tentativă de uzurpare a tronului, Solomon ordonă uciderea lui Adonia, după promisiunea făcută. Abiatar este scos din slujbă și trimis la moșiile lui din Anatot și înlocuit cu preotul Țadoc. „Cartea întâi a împăraților” relatează cum Ioab fuge și el la coarnele altarului
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
de mai multe luni cei doi aliați se înțeleseseră. Nichiphor, acest lucru nu e de loc îndoielnic, era îndrăgostit cu pasiune de tânăra femeie și pe deasupra și rațiunea de stat îl îndemna la o căsătorie care legitima în oarecare măsură uzurparea. Theophano, deși poate simțea puțin entuziasm pentrub această nouă căsătorie, cum declară unii scriitori, știa însă din partea sa că era singurul mijloc de a păstra puterea și prentru aceasta era gata la orice. Cei doi parteneri se convinseră deci repede
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
Westminster.Deși sursele normande de mai târziu atrag atenția asupra urgenței cu care s-a organizat ceremonia, ea se justifică probabil prin prezența tutoror nobililor, adunați la Westminster pentru a celebra Boboteaza (Epifania în tradiția occidentală) și nu constituie o uzurpare din partea lui Harold. Anglia a fost atunci invadată atât de Harald Hardrade, regele Norvegiei și de William Cuceritorul, Ducele Normandiei, care amândoi pretindeau coroana pentru ei înșiși. William invoca promisiunile lui Edward, și jurământul lui Harold de după naufragiul din Ponthieu
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
astfel revanșa. Rivalul său a fost trimis în exil în Castilia, și toate proprietățile donate de tatăl lor comun i-au fost confiscate. Afonso Sanches nu și-a acceptat însă soarta. Din Castilia, a organizat o serie de încercări de uzurpare a coroanei. După câteva încercări nereușite de invadare, cei doi frați au semnat un tratat, aranjat de regina Elisabeta. În 1309, Afonso al IV-lea s-a căsătorit cu Infanta Beatrice de Castilia, fiica regelui Sancho al IV-lea al
Afonso al IV-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310216_a_311545]
-
Imperiu Român German, la maturitate Francisco ÎI, care a optat pentru renunțarea la titlul sau în 1806 și să adopte cel de Împărat al Austriei cu numele de Francisc I. Gestul lui Napoleon nu a fost clasificat doar ca o uzurpare din partea unui venetic fără drepturi legale sau juridice pentru acțiunile sale, ci și că în plus a deschis calea altor venetici care ca urmare au proclamat Împărați în locurile cele mai ciudate ale lumii. De această formă, în Haiti au
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
poeți, artiști și filosofi, Euripide petrecându-și pe aceste meleaguri ultimele zile din viață. După moartea lui Arhelau, începând cu sec IV, apare o perioadă de anarhie, în care pe tronul Macedoniei se perindă nouă regi, perioadă caracetrizată de revolte, uzurpări de tron și asasinate. În acest context ajunge pe tron Filip al II-lea. Filip era un războinic tipic macedonean: călăreț pasionat, băutor notoriu, plăcându-i războiul și banchetele. Fiind însă și un geniu diplomatic, un om inteligent și foarte
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
republican al partidului. Este lider al Mișcării obștești “Găgăuzia Unită”, formațiune promotoare a celei mai vehemențe și acide critici la adresa Partidului Comuniștilor din Republică Moldova și a Președintelui Voronin. Partidului Popular Republican acuză guvernarea de atunci din Republică Moldova de uzurparea puterii de stat. Mihail Formuzal este căsătorit și are trei copii. La data de 3 decembrie 2006, s-au desfășurat noi alegeri pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuz Yeri. Acestea au avut loc ca urmare a expirării mandatului de
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
februarie 2003, în cadrul unei ședințe a Camerei Deputaților, deputatul Radu Ciuceanu a prezentat un raport privitor la ""falimentul premeditat și lichidarea prin jaf a unei bănci românești - Banca Internațională a Religiilor"". Cu această ocazie, Emil Ghizari a fost acuzat de "uzurpare de calități oficiale", prin faptul că în anul 2000, acesta a uzurpat calitățile oficiale ale guvernatorului Mugur Isărescu (numit legal, în conformitate cu legea, de către Parlament), deoarece Parlamentul nu l-a învestit niciodată în această calitate. Emil Iota Ghizari a semnat actele
Emil Iota Ghizari () [Corola-website/Science/305832_a_307161]
-
puternic în imperiu, și, în același timp, în armata imperială, va semna sfârșitul unui control real al împăratului asupra armatelor sale. Dar după dezastrul de la Adrianopole suferit de Imperiu sub Valens, este sigur că Teodosiu nu avea de ales. După uzurparea lui Maximus și moartea lui Grațian (383), Teodosiu încheie pacea cu Persia sasanidă (387), împărțind Armenia între cele două imperii, și îl înfrânge pe uzurpator în bătăliile de la Siscia și Poetovio (388). Împărații Teodosiu, pentru "Imperiul din Răsărit" și Grațian
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
sfetnici, și astfel l-a convins cu ușurință să creadă asigurările sale repetate că totul merge bine. În cele din urmă, în anul 208 î.e.n., primul ministru Li Su l-a sfătuit pe eunuc să fie mai puțin cutezător în uzurparea puterii și să acorde mai multă atenție situației militare disperate. Pentru această îndrăzneală, eunucul a pus ca Li Su să fie aruncat în temniță unde a sfârșit despicat în bucăți, tăiat în două de la brâu. Marea armată a rebelilor, condusă
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Comnen. Tratatul s-a încheiat prin Pacea de la Devol, în (1108). A contribuit la înfrângerea turcilor selgiucizi de sub conducerea șahului Malik (1116). A ajutat la urcarea pe tron a lui Ioan al II-lea Comnen, fiul lui Alexios I, împiedicând uzurparea tronului de către soacra lui "Ioan al II-lea Comnen". A participat la campania militară din Siria (1137), însă, din motive de sănătate, a trebuit să se reîntoarcă la Constantinopol, unde a murit în același an.
Nicefor Bryennius () [Corola-website/Science/313539_a_314868]
-
Siria, a ocupat Damascul, Emessa, Hama, Baalbeck, dar în loc să le cedeze protejatului său, așa cum era de așteptat, a păstrat toate cuceririle făcute pentru sine, la fel ca în Egipt, nu a cerut avizul nimănui pentru ceea ce, de fapt, era o uzurpare. În fața emirilor buimăciți, dreptul sabiei, al forței, era singurul care dicta, el, singur, impunea respect. Califul din Bagdad, care teoretic era în măsură să judece situația, prefera aliați de nădejde, nu conducători slabi la cheremul unor răzvrătiți. De aceea, l-
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
al lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul și care a deținut ulterior însemnate funcții militare si politice în Imperiul Bizantin, fiind duce al Bulgariei, duce al Sirmiumului și al Tesalonicului. În 1031, Constantin Diogenes a fost acuzat de încercarea de uzurpare împotriva lui Romanos al III-lea Arghirși a fost silit să se călugărească în mânăstirea lui Studios. Un an mai târziu, a fost implicat într-un nou proces de conspirație împotriva aceluiași împărat, fiind acuzat că a uneltit împreună cu Teodora
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
-se de pe zidul închisorii. Roman Diogenes era patriciu și deținuse înalte funcții sub împăratții Constantin al IX-lea Monomahul și Constantin al X-lea Ducas. Fusese in 1053 duce al Paristrionului. roman Diogenes este și el autorul unei încercări de uzurpare a coroanei, pe care plănuise să o obțină cu sprijinul pecenegilor ce urmau să se pună în serviciul lui, înaintând asupra capitalei. Complotul a fost descoperit prin trădarea unuia dintre conspiratori. Evenimentul se plasează la sfârșitul domniei lui Constantin al
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
literaturii române un nou făgaș (anticipator al celui croit de Titu Maiorescu), cu deschidere deopotrivă către marile probleme naționale și către valorile universale. În sfârșit, "Din Moldova" (Lumina) reprezintă stimulentul de coagulare a principalelor forțe artistice care vor alcătui - după uzurparea rolului de mentor al lui B. P. Hasdeu și de îndepărtarea lui din învățământ - nucleul viitoarei "Junimi".
Din Moldova (revistă) () [Corola-website/Science/317038_a_318367]
-
lui Ioan XI Bekkos, a fost din nou ocupată de Iosif I. Însă lupta dintre partidele bisericești-iosifenii, adepții patriarhului, și arseniții, cei care nu puteau da uitării depunerea lui Arsenios (mort de multă vreme) și îl acuzau pe Iosif de uzurparea puterii-continua să frământe societatea. Pentru concilierea clericilor neastâmpărați a trebuit să fie convocat un sinod special la Adramyttion. La drept vorbind, lui Andronic II nu-i mergea la patriarhi, care, în timpul domniei lui, s-au schimbat de 10 ori (luându
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
al VII-lea, trăia încă; dar fusese silită să intre într o mânăstire și putea fi considerat ca mort pentru lume, iar căsătoria sa desfăcută. Totuși Nicefor III Botaneiates ezită un moment și cum înainte de toate dorea să-și legitimeze uzurparea printr o alianță imperială, se gândi să ia de soție pe văduva lui Constantin al X-lea și a lui Roman Diogenes, Evdochia care ar fi primit cu bucurie să împartă puterea cu el. Aceasta era o căsătorie rațională, foarte
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
cele din urmă"” la descrierea atribuțiilor Adunării Constituante (la „"... baza Statului Lituanian și a relațiilor cu alte state va fi în cele din urmă determinată de Adunarea Constituantă ..."”). Ei se temeau că acest cuvânt va da Consiliului un pretext de uzurpare a puterilor Adunării Constituante, în timp ce majoritatea a căzut de acord că acest cuvânt exprimă doar natura nenegociabilă și incontestabilă a deciziilor viitoarei Adunări. Actul a fost, deci, aprobat unanim dar nu a avut susținerea totală a tuturor celor douăzeci de
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]