533 matches
-
toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau din alte arii etnofolclorice; - instalații tehnice populare aflate în muzeele de la Dumbrava Sibiului, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țăranului Român sau Muzeul Satului din București, fie în satele din bazinul Almajului, pe Valea Gurghiului, Moeciu etc. - bisericile din lemn, intrate
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
bază în crearea produsului agroturistic comercializat prin pensiunea în cauză. Considerăm, în acest sens, simplistă, superfluă și lipsită de încărcătură spirituală actuala promovare a agroturismului prin prezentarea unor "pensiuni agroturistice" izolate, rupte de contextul satului românesc (maramureșean, oșan, bucovinean, nemțean, vâlcean, sibian etc.) pe care ar trebui să-l reprezinte. Această promovare "comercială" (ca pe o "marfa") a pensiunii agroturistice este irelevantă pentru turismul internațional, dacă nu se evidențiază identitatea istorico-culturală și spirituală a spațiului rural românesc. 0 definiție acceptată și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
ni le-a oferit de fiecare dată cu generozitate. Sperăm ca acest moment să fie o punte de trecere pentru o colaborare și mai fructuoasă pentru viitorul culturii vasluiene. SPIRITUL CUMPĂNIT AL INTELECTUALULUI Născut la început de cireșar pe meleaguri vâlcene, i-a fost scris să-și poarte pașii spre această parte de țară moldavă primitoare și dornică de fii destoinici ce judecă în liniște și responsabil. A fost norocul elevilor de la Școala generală din Fălciu, mai întâi, pentru ca, începând din
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie acestui obiectiv), multe date și fapte am reținut (eu cunosc bine activitatea lui de pe plaiurile vâlcene); nici nu vă puteți imagina cât bine mi-ați făcut!... Și, ca să fie treaba „oablă”, Îndrăznesc a vă ruga să-mi Încredințați materialele pe care le dețineți - În copie, desigur - necesare la Întocmirea monografiei dedicate acestei personalități nedreptățite. Spre a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai știu eu pă unde... Ăsta Într-adevăr era la triaj acolo și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau În camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi Însă ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba, și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie acestui obiectiv), multe date și fapte am reținut (eu cunosc bine activitatea lui de pe plaiurile vâlcene); nici nu vă puteți imagina cât bine mi-ați făcut!... și, ca să fie treaba „oablă”, Îndrăznesc a vă ruga să-mi Încredințați materialele pe care le dețineți - În copie, desigur - necesare la Întocmirea monografiei dedicate acestei personalități nedreptățite. Spre a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acest climat, nu prea încurajator tocmai din pricina precedentelor ratate, o altă filială a UAP, cea din Vâlcea, a deschis de curînd o expoziție similară la București. De data aceasta, însă, atît premisele cît și consecințele sînt cu totul altele. Artiștii vâlceni n-au venit în capitală cu intenția unor cuceritori și cu steagul de luptă la purtător, chiar dacă bine dosit pe sub mantale, ci cu dorința explicită a confruntării cu ei înșiși într-un spațiu amplu, neutru arhitectural și nu din cale-afară
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
de-al doilea, mai pregnant în descripții și cu o la fel de evidentă spaimă ontică sau, mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu cele de ordin valoric, expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul de superioritate, și se înscrie perfect în discursul obișnuit al artei românești contemporane, evident în acea zonă care privește limbajele deja istoricizate. Râmnicu-Vâlcea are, în acest caz, doar o simplă semnificație administrativă: identifică util
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
noi, cum ar fi Olga Popescu - pictură, Daniel Stancu - pictură, Cătălin Oancea - sculptură, Cristina Cercelaru, Georgiana Poenaru și Natalia Ștefan - pictură. Dacă dinamica este impresionantă - cele două nume dispărute sînt înlocuite prompt de șase nume noi - corpul mare al artei vâlcene nu a suferit prefaceri care să-l destabilizeze. Apariția unui sculptor tînăr în rîndurile filialei este remarcabilă, cu atît mai mult cu cît prezența sa este vizibilă și promițătoare, iar introducerea citatului, a referentului cultural, în discursul propriu, așa cum o
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
Muzeului Ardelean", Cluj-Napoca; 10. doamnei Lupu Elenă Gabriela, muzeograf, Muzeul Național Cotroceni; 11. domnului Medeleanu Horia, muzeograf, Complexul Muzeal Arad; 12. domnului Oltean Vasile, muzeograf, Muzeul Primei Școli Românești din Scheii Brașovului; 13. domnului Oprea C. Ion, muzeograf, Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni; 14. domnului Varnav A. Ilie Remus, muzeograf, Muzeul Țării Oasului, Negresti-Oas; 15. domnului Zanescu Ionel, muzeograf, Muzeul Municipiului București; 16. domnului Zorzoliu Traian, muzeograf, Muzeul Câmpiei Boianului, Draganesti-Olt. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din
DECRET nr. 37 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
Tamico" - Ș.A. Societate Corabia, str. Producerea și comercializarea de piei 161,2 Tăbăcăria comercială Traian nr. 2 jud. brute; confecții fete încălțăminte; --------------- minerală Corabia pe acțiuni Olt paste de pigmenți pe bază de hidrolizat. (100,9+84,6) (Ș.A.) 35. "Vîlceana" - Societate Rîmnicu Vîlcea, Producerea și comercializarea 156,4 Întreprinderea de Ș.A. comercială str. Gib semifabricatelor de piele, încălțăminte --------------- piele și pe acțiuni Mihaiescu nr. 48 și confecții din piele. (108,5+138,5) încălțăminte (Ș.A.) jud. Vîlcea Rîmnicu Vîlcea 36
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]
-
aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul "„Alexandru Lahovari”", liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea dascălilor iluștri care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului, personalități de seamă
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
VICECAMPIOANA SENIORI (F) Petrecerea timpului liber se poate face vizitând „Biblioteca Județeană Antim Ivireanu” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Teofil ("Evanghelie învățătoare" - 1644), Teofan ("Psaltire slavonă" - 1619), Ilarion ("Psaltire cu tâlc"), Ștefan ieromonahul ("Cazania"" - 1724), Ioachim din Bărbătești - gramatic ( "Istoria Troadei - 1766). De remarcat că Ștefan ieromonahul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării Românești, este fiu al meleagurilor vâlcene născut la Râmești - Horezu, după ce mai întâi a fost pisar la Bistrița și călugăr și egumen la mănăstirea Tismana. Despre importanța cărților aflate în biblioteca mănăstirii Bistrița în dezvoltarea culturii noastre naționale, despre truda, dăruirea și iscusința cărturarilor timpului, iată
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
de acces. Numărul de locuitori ai comunei "Bujoreni" este în creștere datorită dezvoltării pieței imobiliare care duce la apariția a tot mai mulți proprietari de noi case și vile. Principala atracție turistică a comunei "Bujoreni" este constituită de "Muzeul Satului Vâlcean", muzeu etnografic în aer liber. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se află la granița municipiului Râmnicu Vâlcea și comună. Pe o suprafață de 8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și în jur
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale. Alături de "Cula Bujorenilor" (numită și "cula cu scară exterioară", ctitorită în jur de 1810 de Preda Bujoreanu și inclusă în lista principalelor cule din Oltenia), "Muzeul Satului Vâlcean" mai cuprinde "Hanul lui Bogdan" (din 1889), școlile din Cacova (Stoenești) din secolul al XX-lea, "Biserica de lemn" (1785) în care încă se oficiază liturghii la marile sărbători, alte construcții religioase (cruci, troițe), case țărănești din județul Vâlcea mobilate
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
între anii 2000-2005, „Atelierele de vară de la "Bujoreni"”, în cadrul programului „Tradiție și Postmodernitate”, vizând un dialog între moștenirea culturală tradițională și cultura contemporană, în special în domeniile artelor vizuale, antropologiei, istoriei și teologiei. Simpozioanele s-au desfășurat la "Muzeul Satului Vâlcean" și au reunit prestigioși oameni de cultură și artiști români și suedezi. Co-organizatori ai amplului program au fost Muzeul Județean Vâlcea , Timmerdraget - Centre for Loghouse Construction, Torsta (Suedia), Resource Group Integrator (Italia), iar parteneri au fost Universitatea de Arhitectură și
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
studiat pe Marx și Engels și nu-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș”. La doljeni nu se mai văzuseră decât vaci albe. Un alt hâtru, Codiță, băgând de seamă că Oțăt are boi roșii, cumpărați de la vâlcenii care făceau comerț cu oțet de mere, a pretins că zeflemistul s-a făcut negustor de oțet și ori de câte ori îl întâlnea începea să strige către consăteni prefăcându-se a-i anunța să vină să cumpere prețiosul acid acetic; sătenii se
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
obținută cu echipa României la Campionatul European din 2010, Ada Nechita a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului. La începutul anului 2016 își întrerupe cariera sportivă, fiind însărcinată. În vara anului 2007, Adriana Nechita (Ada) s-a căsătorit cu vâlceanul Cătălin Olteanu, având-o ca nașă pe Mária Török-Duca, fostă handbalistă a Oltchim-ului, care a avut încredere în Ada și a promovat-o ca titulară la echipa de senioare. În anul 2009, handbalista a divorțat de fostul ei soț
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
au găsit în timpul lucrărilor agricole în punctul Tobulești un tezaur de monede geto-dace depozitat într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip Aninoasa-Dobulești care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti. ( din “Studii vâlcene nr. V/1982”, pag. 34) Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Burcea Alina Niculina,Prof. Chivu Adrian,Prof.Socianu Ionuț, Prof. Tudorescu Florin, Prof. Bardan Petruța, Prof. Bălteanu Virgil. Actualmente în comuna Roești există două parohii: În comuna Roești a funcționat către sfârșitul secolului XIX o subsecțiune culturală după înființarea secțiunii vâlcene a Ligii culturale -1891, care a reușit organizarea de activități culturale în această zonă. Începând cu deceniul 6 al secolului trecut în comună s-au creat formații de dansuri populare, coruri, s-a înființat o bibliotecă comunală și a ființat
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
sat din actuala comună Tetoiu este la 18 ianuarie 1480 și se referă la satul Băroiu (Băronii) (Catalogul, 1947??). Urmează Tetoiu (Titoiu) la data de 4 februarie 1594, Șerbănești - 14 iunie 1614(??), Nenciulești - 5 mai 1687, Crăpăturile în 1722 (Studii vâlcene, 2003??). Desigur aceste sate au o vechime mult mai mare, ca de altfel și celelalte pentru care atestările sunt mult mai târziu. Participarea României la cel de al II -lea Război mondial.Aportul tetoienilor Fiind de lungă durată și desfășurându
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
1821, Tudor Vladimirescu și Iancu Jianu, venind de la Benesti cu armata de panduri, au trecut prin Șutești și au prânzit la Drăgășani (vezi pr. D. Bălașa, în BOR, 1982, 3-4, p.376-379; Idem, "Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu" în Studii vâlcene, V, 1982). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șutești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,85%). Pentru 2,76% din populație, apartenența etnică
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
Codex" de Sutești-Vâlcea). Sutești-Vâlcea, Fundația "Dokiana", 1999, 54 p. 2. Arhivele Statului din București (Condica M-Rii Strehaia, ms.326, f.27). 3. (DRH, IV, p.305) 4. BOR, 1982, 3-4, p.376-379; Idem, "Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu" în Studii vâlcene, V, 1982. 1. http://www.comune.ro/?/comună/icom2993/ 2. http://www.primaria-sutesti-valcea.ro/
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]