2,023 matches
-
l-au definit ca un neotradiționalist, fascinat în primul rând de lumea satului, recuperată într-o succesiune de tablouri descriptiv-decorative. Poetul derulează priveliști de iarnă, culese de la țară, unde, în decembrie, „irozii încep a ura”, din Pontul Euxin, unde „austrul vânăt risipește foi / din Tristele proscrisului Ovidiu”, comunică bucurii stârnite de luna mai, care pune „tumori de ametiste și granate, / pirogravuri de fosfor în cais”, celebrează „toamna românească” („Ard frunze vechi și-un mal de mirodenii / în fumul lor gutui de
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
reginei Semiramis...”. Alteori sonuri și elemente figurative din Ion Pillat se încarcă de materie cromatică de felul celei folosite cu bune rezultate de Al. Robot: „Captivă, luna zace-n năvoadele cu pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
sau „piticul sulfamidă”, probabil fără pereche în literatura românească din epocă: „Spanacul de tip nou îi seamănă leit/ lui Popeye - numai frunză, nici o floare - / și prima șarjă din acest spanac/ suge un deget-pai din autodotare. De-abia-și mai mișcă Popeye ochiul vânăt/ de-atâta întuneric proclamat drept văz/ el, impostorul muribund, încă șoptește:/ «Mănânci, tu, neam al meu, mănânci (o)văz!?»” sau „Cum aș putea să-i iert ceva acestei lumi/ cînd am trăit atât de mă cuprinse greața/ în palmă port
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
inefabilul transportării în ambianța copilăriei: „Joi porneam în cete la pădure, / S-adunăm călțunași și viorele, / Umpleam de chiot și cântec dealurile sure, / Uitând că ești mort și c-o să Te împodobim cu ele: Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete, încă înfrigurate / Și printre ele lucea, vie, zugrăvită pe icoană, / Roșia floare a coastei Tale însângerate / Și stropii de sânge picurați din coroană” (Iisus din copilărie). În esență, prin tot ce e durabil în opera sa, V. se impune ca
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
tare înfometată...... Biata fetiță! Frigul o cuprindea din ce in ce mai tare și cu toate acestea nu-i venea să meargă acasă, știa că tatăl ei o va bate pentru că nu a vândut niciun chibrit. Se opri și se ghemui strâns, avea piciorușele vinete de frig, iar degețelele nici nu le mai simțea. Aprinde un chibrit să se mai încălzească, a durat prea puțin, aprinde un altul, apoi un altul, până le-a ars pe toate. Fetița adoarme si visează la draga ei bunică
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
produsele de clasa a doua sau a treia, „ce mai rămânea”, piept ardelenesc cu multă slană și una-două dungi de pastramă, „tacâmuri” de pui (aripi, capete și gheare scheletice), „adidași” (copite de porc), mai rar „frații Petreuș” (doi pui rahitici, vineți și triști, cu gâturi lungi, numiți astfel după cei doi soliști de muzică populară din Maramureș cu care ne intoxicau la TV). Cozile puteau număra mai multe sute de persoane atunci când „se dădeau” produse „de lux”. (Așteptam venirea mașinii și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
declanșau crize de inimă, nervi, diabet, spasmofilie sau epilepsie, unii mai și mureau. (Am mai povestit și cu alte prilejuri despre un puber handicapat, Romeo, căruia i se declanșase o criză de isterie și a început să lovească în jur, vânăt, cu spume la gură. A fost, la rândul lui, lovit, umplut de sânge, iar isteria i s-a transformat în epilepsie. Eram atunci chiar în mijlocul cozii, panicat, nu știam cum să scap, norocul meu a fost că mulțimea m-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la scară”. Înapoiat la origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu-și „bunii”, el își regăsește totodată eul esențial, sufletul de copil. Munții din preajmă, „albaștri, vineți, de aur-verde”, păzesc „basmul copilului ce-am fost”. Totul, „pe Argeș în sus”, e plin de bucuria copilăriei: „Acolo unde-n Argeș se varsă Râul Doamnei/ [...] murmură pe ape copilăria mea”. Poetul se zărește pe sine, cel de odinioară, „sub
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete de moarte pe hoitul enorm.../ Vârtejul de flăcări se-nalță, coboară,/ Sărută și soarbe din huma amară/ Nădejdea rodirii și visul de rouă/ Și țăndări de pară în locu-le plouă”. Prelucrarea lui M. după
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi roșu și târziu/ o să-l coacă să-l răscoacă/ să-l țină-n loc ca pe o folie/ de polietilenă găurindu-l cu ochii vineți, galbeni, negri/ cu săgeți ascuțite, cu ace, cu ghimpi -/ înainte și înapoi, cavalere!/ înainte, cavalere!/ înapoi, cavalere!”. Întreruptă de Starea de juxtapunere (1997), un experiment cu privire la efectele contiguității semnificanților, problematica morală e reluată în Cum stau eu aici pe terasă
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben cum vin și se duc. Dar, iată, că-n zi
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
în jurul gîtului și pieptului. Tashtego stătea la prova, ațîțat de vînătoare. El îl ura pe Pip, pentru lașitatea lui. Smulgînd din teacă cuțitul de bord, îi lipi de saulă muchea tăioasă și, întorcîndu-se spre Stubb, îl întrebă: Ă Tăiem? Fața vînătă și congestionată a lui Pip spunea limpede: „Pentru numele lui Dumnezeu, taie-o!“. Totul se petrecu fulgerător, în mai puțin de o jumătate de minut. Ă Taie-o, fir-ar al naibii! tună Stubb. Și astfel, balena fu pierdută, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mari”, care ocupă mai mult loc, puteți pune: • o varză sau un broccoli, un dovleac, un ardei gras, o vânătă sau o conopidă. Pentru plantele cățărătoare: • o roșie, opt fasole sau doi castraveți. Legumă Înălțime Cantitate/lot Anotimp Durata creșterii Vânătă 60-76 cm o plantă/lot vara 19 săptămâni Sfeclă 30 cm șaisprezece plante/lot toate, mai puțin iarna 8 săptămâni Broccoli 45-60 cm o plantă/lot primăvara și toamna 16 săptămâni Morcov 30 cm șaisprezece plante/lot toate 10 săptămâni
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
mod negativ sau, dimpotrivă, favorabil. În plus, unele plante atrag insecte care se hrănesc cu paraziți, ceea ce justifică plasarea lor alături de cele care ar putea fi infestate de paraziții respectivi. Unde veți planta legumele Legume Lângă Departe de sparanghel roșii vânătă fasole albă, mazăre, cartofi sfeclă fasole albă, varză, porumb, praz, ceapă, ridichi fasole agățătoare morcov salsifi, fasole albă, salată creață, praz, ceapă, mazăre, fasole agățătoare, ridichi, roșii țelină fasole albă, praz, varză, conopidă, roșii gulie fasole albă, salată, praz cicoare
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
salată timpurie (în pământ), praz, căpșuni, roșii mazăre fasole, morcovi, cicoare, porumb, castraveți, cartofi timpurii, vinete, ridichi, spanac, căpșuni, ardei iuți, spanac cartofi târzii, ceapă ardei iute mazăre praz sfeclă, fasole albă, gulii, țelină, ceapă cartofi fasole albă, varză, porumb, vinete (ca și capcană), mazăre castraveți, bostani, zmeură, dovleci, floarea-soarelui, roșii ridichi majoritatea legumelor și, mai ales, fasole albă, morcovi, dovleci, salată creață, păstârnac, mazăre, spanac, sfeclă salsifi morcov roșii sparanghel, varză, țelină, coacăze, ceapă caiși, cartofi, gulii floarea-soarelui castraveți fasole
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
retras din cameră. La jumătatea lunii martie 1950, Bordeianu a fost mutat la camera 2-parter2, împreună cu Oprișan și Iosub, dar și Ieronim Comșa ori Ion Munteanu, veniți din alte camere. L-au găsit aici pe „Gioga” Parizianul, care era tot vânăt, învelit în cearșafuri ude, și care l-a îndepărtat ferm pe Mihai Iosub, venit să îl întrebe ce se întâmplase cu el. Singurii care au vorbit cu nou-sosiții au fost liderii camerei, îndeosebi Virgil Bordeianu, care a încercat să îl
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un „comitet” din care făceau parte Țurcanu, Roșca, Pușcașu, Popa, Mărtinuș, Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce aminte: Privea spre mine fără a îndrăzni să întrebe ceva. Avea fața umflată, vânătă de lovituri. Sângera în mai multe locuri. Ochii mici luceau inexpresivi, goliți de viață. Mișca buzele ritmic. Se ruga. Se ruga, așa cum făcuse la Blaj, așa cum făcuse viața întreagă. Se ruga la cerul care nu-l auzea 3. După ce a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost lăsat să aștepte o zi întreagă hârtia în următoarea stare fizică: Mâinile mi se umflaseră atât de tare încât nu mai puteam strânge pumnul, culoarea palmelor era aproape neagră și înainta printre degete spre partea exterioară. Picioarele erau vinete și se umflau mereu. Vorbeam tot mai greu, fără să știu că maxilarul era luxat sau poate fracturat. Aveam dureri în piept, nu puteam respira decât cu mari dureri și-mi dădeam seama că am temperatură 2. În autodenunț a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să mă alunge... Încă îmi mai amintesc, vezi tu, chiar cu o recunoștință maladivă, de parcă ar fi fost vorba din partea lor despre o generozitate supraomenească. Gândiți-vă doar, să-l tolerăm pe barbarul ăsta tânăr, ras în cap, cu mâinile vinete de frig sub mânecile prea scurte. Și, culmea, fiu al unui tată decăzut. Cum vrei să fiu un martor imparțial? Ai aprins o lanternă, ți-am văzut degetele în fascicolul îngust de lumină, am zărit scânteierea unui ac. „Să spunem
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
seară de vară, după apusul soarelui, în aerul cald încă și fluid, de deasupra stepei. Lumina asta e cea pe care o aveam în fața ochilor, când vorbeam încetișor, repetând pentru tine cuvintele Sașei. III Calul întoarse ușor capul, ochiul lui vânăt reflectă strălucirea amurgului, cerul limpede și rece. Nikolai îi trecu mâna pe sub coamă, bătu ușurel cu palma gâtul călduț, auzi, în chip de răspuns, un suflu scurt, tânguitor. Mergeau la pas de-a lungul unei păduri care, la căderea nopții
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
păscut, să vezi, paște ? Nu paște !... Lângă coșuri de nuiele deșertate pe un petecar, se ridicau movile de castraveți, ceapă și ardei. într-un genunchi, alături, ședea precupețul cu fața lungă, galbenă, din care atârna strâmb și buburos un nas vânăt ca porumbrica. Cu albeață pe un ochi belit cu pleoapa roșie, din celălalt ochi privea verzui și rece, cu o privire de gânsac. - Dăm patru la franc ! striga el femeilor ce se perindau pe lângă țol. - Ceapa cât-îi ? - Un leu legătura
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
unul se aplecă din șale și se uită în ograda primarului printre ostrețe. îi tremura bărbia ca unei capre care behăie. în aceeași parte privea cu sprâncenele posomorâte un bărbățel care părea strivit de căciula mițoasă. Un țigan, cu potcoavă vânătă de păr în jurul gurii, ședea umilit în ciubotele ferfenițite. Altul, cu ochii melancolici și capul aplecat pe-un umăr, își încălzea urechea părând, în straiul jerpelit, o ghionoaie ninsă. Amândoi erau bătrâni, cu plămânii copți de tutun. Din când în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
testemel roș și cu sânii ținuți de rochia strâmtă, fata își cuprindea genunchii între mâinile mari. Desculțe, de sub fustă ieșeau picioarele cu călcâiele crăpate. Frământând cu o față îngândurată buza de jos între dinți, fata asculta pe ghebos. Cu buze vinete și întunecat la chip, acestuia îi sclipeau în arcade ochi inteligenți, cu o ușor vicleană blândețe. Mustața afumată i se împrăștia pe buzele umede care tresăreau ori de câte ori omul începea să vorbească. Era un lican din Lingurari cu flaneluța sură, ruptă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]