923 matches
-
refuzat-o politicos. — Mă bucur că v-ați întors, într-un final, am fost foarte îngrijorată. — Și eu mă bucur, tanti Apostolescu. Și eu... Atât i-a spus, după care a mai lenevit câteva minute, simțindu-și pe rând toate vânătăile și rănile. Îl durea tot corpul și mai ales oasele. S-a ridicat, slăbit, cu mâinile tremurânde și stomacul ghio- răindu-i de foame. Îi venea încă să vomite, dar n-avea ce. S-a dus să se privească în oglindă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
s-a înmuiat și a căpătat o culoare aproape normală. — E bine să fii viu, nu ? i s-a părut că-i spune Fernic, râzând, din ușă. — Al dracului de bine. Și-a spălat trupul, a luat pe rând fiecare vânătaie, julitură și zgârietură. A încremenit de durere și nu de puține ori a urlat, speriind-o pe doamna Apostolescu, care imediat l-a întrebat dacă e bine. N-am nimic, plătesc pentru păcate, i-a răspuns. Și am cam multe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Umerii ei frumoși, gambele lungi, aveau aceeași paloare și răceală. Nu am văzut-o niciodată complet dezbrăcată. Era subțire, foarte subțire, cu picioare lungi, pură și foarte puternică. Nu mă îmbrățișa niciodată, dar uneori îmi strângea brațele, rigid, lăsându-mi vânătăi puternice. Ochii ei misterioși, violeți, nu se închideau când mă apropiam s-o sărut. Mă priveau cu acea stranie nedumerire care exprima în același timp pasiune. Îmbrățișările acelea calme, tăcute, aproape țepene, au fost cele mai pasionate pe care le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apei, de unde puteam vedea Golful Raven. Dinspre mare sufla un vânt cald, valurile aveau un vag iz amenințător, însă tunetele încetaseră. Poate că furtuna trecuse pe lângă noi. Mă durea mâna, acolo unde mă lovise piatra Rosinei. Începuse să apară o vânătaie. Am constatat că transpirasem din abundență. Vântul cald îmi zvânta cămașa și haina de dril, care mi se lipiseră de spinare. Mi-am scos haina și mi-am descheiat cămașa. Peste golf plutea un văl de ceață, apa era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
accident. Este efectul traumatismului. Creierul nu le-a mai înregistrat, sau așa ceva. — Dar memoria îmi va reveni? Nu știu, asta n-a mai spus. — Îmi aduc aminte că m-au transportat acasă. Cred că pe parcursul drumului am căpătat tot atâtea vânătăi cât și în apă. Doamne, sunt vânăt tot! — Da, a fost îngrozitor, erai ca un sac de cârpe ude, atât de greu, și a fost cât p-aci să te scăpăm într-o râpă. Dar asta s-a întâmplat mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spus că vreau să mă duc să-l văd pe James, dar mi s-a răspuns că doarme. Gilbert mi-a raportat că plouă pe scări și apa inundă baia. Am ajuns până la bucătărie și am amețit. Mă dureau toate vânătăile, mi-era foarte frig, și m-am reîntors la foc. Cum sosise, pare-se, ora prânzului, am mâncat puțină supă și pe urmă le-am spus că vreau să fiu lăsat singur să mă odihnesc. M-am așezat în fotoliul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca mijloace eficiente și necesare pentru educație. Mulți spun că: și pe mine m-a bătut tata, și bine a făcut pentru că uiteașa, am ajuns om. A ajuns ca lozincă idea că „bătaia e ruptă din rai”. Suferința fizică trece, vânătăile se vindecă, dar rănile sufletești ale umilinței și adesea ale nedreptății, rămân ascunse în suflet ca niște cicatrice dureroase, pentru toată viața. În multe familii, un rol pozitiv important l-au avut însă bunicii. Cu toate că uneori sunt prea înclinați spre
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
apropia prosperitatea care să-i Îngăduie cândva cupa de șampanie, e „La mulți ani! “ 7. Nicolae Pentru că n’o prea am cu sfinții - În fond sunt doar o picătură de apă - Îmi amintesc doar de același Neculai, dar făcătorul de vânătăi, al lui Nică al Petrii. Memoria pe care o dovedesc nu trebuie să mire, căci apa e o campioană În această privință. Desigur dacă prietenul Nicu n’are de gând să mă pervertească, adăugându-mă În pahar Întregind un șpriț
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
diferite mărimi. Așa încât corpul meu semăna cu acela al unui fachir ce se supune benevol probelor excentrice pentru a impresiona spectatorii. E drept că mama a rămas profund contrariată de trupul meu mic și palid, cu fecale puricești, asortate cu vânătăi albastre-verzui asemenea unei picturi abstracționiste de Vassily Kandinsky. Ca urmare a acestui fapt, în urma unui "consiliu de familie" la care noi, copiii, n-am avut drept de "veto", s-a decis mutarea familiei noastre la Târgu Neamț. Eu însă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
judiciară. Par exemple: Legi privitoare la vătămarea trupului (Exodul) Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, să fie pedepsit: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. (Exodul 21:24, 25) Acuma, Tu, Doamne, în marea Ta înțelepciune și bunătate, fă-mă pe mine, păcătosul și nevrednicul Tău rob, să înțeleg, căreia dintre cele două "ordonanțe" să-i dăm curs: "iubirii vrăjmașului" sau "dinte pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
exemple: Legi privitoare la vătămarea trupului (Exodul) Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, să fie pedepsit: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. (Exodul 21:24, 25) Acuma, Tu, Doamne, în marea Ta înțelepciune și bunătate, fă-mă pe mine, păcătosul și nevrednicul Tău rob, să înțeleg, căreia dintre cele două "ordonanțe" să-i dăm curs: "iubirii vrăjmașului" sau "dinte pentru dinte"??? Tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aerul tare al Alpilor, pe frînghia din curte. Nici nu știu cînd mă trezesc în baie, cu doamna K. păzindu-mă ca o cloșcă și scoțînd exclamații pe diverse tonuri, în timpul povestirilor mele sau în timpul descoperirilor de natura "Doamne! Ce vînătăi poți avea! Ce-i cu rana aia îngrozitoare pe picior?", iar eu îi explic toate cele, îi povestesc cum am sărit gardul unei proprietăți particulare ca să fac baie într-un lac naiba știe cum îi zice, dintre Roma și Firenze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dat importanță la nimic altceva. Nu am văzut că mama arăta de la o zi la alta tot mai rău. Pe iunie la 5:50 - 6:00 dimineața, am luat bătaie cu pumnii și picioarele de la mama de am umblat cu vânătăi toată vara. Motivele au fost o brățară de aur pe care am dus-o la amanet fără știrea ei și faptul că nu am vrut să merg la țară la bunici. În ultimii ani, mergea des acolo. Muncea foarte mult
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
în ce hal eram. M-am bucurat că trăia. A doua oară când am intrat la ea a fost și Raluca cu mine. Am sărutat-o amândouă. Pe partea stângă, pe care fusese operată, mai jos de operație, avea o vânătaie mare și urâtă. Nu am fost prietenă niciodată cu medicii și am urât spitalele. Nu mă pricepeam la nimic legat de medicină. Am crezut că acolo i s-a făcut anestezia, și din cauza asta s a învinețit. Raluca, fiind cadru
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
-l gonesc și-și bat joc de el și-l bușesc. Mmmmmââââ... ca pe o marfă cu viciu ascuns Își Întoarce Steluța copilul pe toate părțile și-l fixează Într-un târziu cu capul În jos ca să ne arate o vânătaie de deasupra noadei, abia distingându-se de murdărie. Scuipă pe degete și frecă locul stârnindu-i iarăși orăcăiala, ceea ce-l face pe Andrei să i-l ia din brațe ca să-l hâțâne În aer cu o schimă de dezgust transformându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
veni odată... Am io o presimțire... L-am visat că-mi spunea că după Anu’ Nou o să mai dea pe-acasă. Și mai taci dracului, vere. Iar mă superi. Steluța putea acum să-și purice pe-ndelete brotacul de julituri și vânătăi, și-l vedeam În sfârșit că-i la fel de bălai ca și ea. Și-l ținea Între picioarele răscrăcănate pe saltea de-ai fi zis că tocmai Îl născuse. Se strâmba la vederea atâtor ravagii scoase la iveală de baia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
necesară producerii de colagen. Or, colagenul este un agent indispensabil pentru capilare; aderă la colagen pentru a-i furniza o protecție suplimentară; protejează peretele subțire al capilarelor de atacurile radicalilor liberi. Reducând fragilitatea capilarelor, bioflavonoidele ajută deci la prevenirea echimozelor („vânătăilor”), a insuficiențelor venoase, a varicelor, a paresteziilor la picioare etc. Ele protejează de asemenea membranele globulelor roșii, pentru ca aceastea să rămână flexibile și să avanseze ușor de-a lungul capilarelor fără să se „deterioreze”. Mai multe studii ilustrează funcțiile bioflavonoidelor
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
după o boală grea. Masajul nu este eficient în maladiile cardiace grave, tulburările psihice, cancer sau maladiile infecțioase acute. Nu trebuie să fie folosit pe răni deschise sau au caz de probleme dermatologice, cum sunt dermatita, arsurile, inclusiv opărirea, și vânătăile. Nu masați o zonă vătămată de curând care este umflată sau fierbinte. Masajul nu poate fi aplicat pe abdomenul sau pe șalele femeilor la ciclu sau gravide. Qigong (exerciții mentale) Reglarea qi-ului este vitală pentru sănătate. Qi-ul poate fi manipulat
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
românească (n.tr.)] (Les Belles Lettres 1980 și Ed. Gallimard, Collection TEL 1998). 1 2 2 3 Sensul lui livide [în fr. în original (n.tr.)] este cel etimologic din latinescu lividus: albăstrui, vinețiu. Se pare că este vorba de vînătăile de pe piele provocate de munca aspră. 3 4 Redat, așa cum am arătat în cap. 4, § 1.5., prin anaforă vidă (n.tr.). 4 5 5). 6 Trimit aici pentru referințe bibliografice detaliate și pentru un studiu sistematic la Le Texte
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cel mai îngrozitor sunet: când, greu de imaginat și de reamintit, am văzut un negru încuiat în cușcă și lăsat acolo să moară! Mă cutremur când îmi amintesc că păsările îi scoseseră ochii iar maxilarele îi erau goale; brațele aveau vânătăi iar pe corp avea o sumedenie de răni. Din ochii goi și din răni îi picura încet sângele și înroșea pământul de dedesubt... Fantoma vie, deși oarbă, putea auzi bine și mi-a cerut în dialectul său niște apă să
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
era și el în celulă, spune că Bordeianu dădea cu milă și a fost observat și turnat de cineva agresorilor. A fost snopit în bătăi pentru aceasta și apoi arătat camerei gol până la genunchi, întreg corpul fiindu-i plin de vânătăi 1. A trecut prin grotesca punere în scenă a Crăciunului din 1950, când a fost supus unor umilințe ieșite din comun. În timp ce era închis la 3-subsol, a fost scos din celulă și anchetat de un angajat al Securității din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
răspuns nimic. L-a lăsat să se ridice bălăbănindu-se și după ce i-a pus pătura în cap din nou l-a dus la celulă. Toți s-au îngrozit de cum îl mutilase bestia, iar când și-a dat cămașa jos: vânătaie lângă vânătaie și rană lângă rană, șiroind de sânge. O mai mare barbarie nici nu se putea imagina. În timp ce Tavi Voinea era la executarea celei de-a doua întâlniri cu locotenentul Ștefan domnul Nicole Petrașcu mi-a făcut o destăinuire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
L-a lăsat să se ridice bălăbănindu-se și după ce i-a pus pătura în cap din nou l-a dus la celulă. Toți s-au îngrozit de cum îl mutilase bestia, iar când și-a dat cămașa jos: vânătaie lângă vânătaie și rană lângă rană, șiroind de sânge. O mai mare barbarie nici nu se putea imagina. În timp ce Tavi Voinea era la executarea celei de-a doua întâlniri cu locotenentul Ștefan domnul Nicole Petrașcu mi-a făcut o destăinuire de taină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]