3,661 matches
-
Așa-ncât, astă moșie V-o dau vouă pe vecie, Dar să vă-nchinați mereu Mulțumind lui Dumnezeu! El a vrut așa să fie, Să scăpați de sărăcie. Anii au trecut încet Și s-au adunat buchet, Iar aici, unde-a vânat Ștefan-Vodă, s-a-nălțat Sub pădurea de aluni Un sătuc de oameni buni, Toți din neamul lui Călin, Uniți, iată, de-un destin. Și acest sătuc uitat, Pe coline răsfirat, Va purta numele lor, Cel al Călineștilor. Referință Bibliografică: DOMNUL: ȘTEFAN ȘI
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Care curs ți s-a părut cel mai interesant? - Am primit o bursă în Germania. Și am studiat într-o grupă internatională, deosebită. Se auziră rafale de focuri de armă, trezindu-ne parcă la realitatea rece, metalică a vieții. - Se vânează permanent aici, remarcă profesorul. Oare sunt atât de multe animale sălbatice în pădurile din această zonă? La noi, la Bistrița nu prea am văzut așa ceva. Eram la ieșirea din Sinaia, spre Valea Largă, într-un hotel în care forfota era
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433141793.html [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
un scaun de deputat costă în medie 700 000 lei. Cât aduce un scaun de deputat? 160 000 lei anual! Diferența enormă dintre cheltuieli și venitul legal e dezastruoasă pentru omul politic. Atunci în ce constă succesul pe care îl vânează sub mască, cu o sălbatică pasiune, omul politic ? Dacă ar fi corect și cu oarecare stare, omul politic, după un singur an de practică s-ar ruina. Observatorul imparțial distinge însă o minune în viața politică: în loc să se ruineze, cum
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
al cadrului natural. Acest fapt determina apariția altor ocupații, în rândurile populației autohtone precum turismul ( unii turci devin ghizii pentru vizitatori sau unii insulari se ocupă cu fabricarea suvenirurilor, de exemplu pe insula trăiau șerpi neveninoși pe care autohtonii îi vânau, luându-le pielea din care confecționau anumite obiecte pe care le vindeau că suveniruri de pe insulă).1 Populația de pe Ada Kaleh mai practică pescuitul, cultivarea pomilor roditori (măslini, smochini ), dar majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări, care primea materie
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
Pleșea, alergăm mereu, dar parcă nu vom scăpa niciodata de amenințare, deoarece amenințarea este una iluzorie, nu una reală. “Când fug de tigru, am nevoie de toată energia ca să fac acest lucru. Dacă am o infecție la stomac și mă vânează tigrul, ce fac? Creierul meu face socoteală ... cât să investesc în infecție și cât să investesc să îmi găsesc resursele interioare să fug de tigru? Răspunsul lui va fi să îmi dea TOATĂ energia ca să fug de tigru, fiindcă dacă
Cum să folosim stresul ca factor de motivaţie? by http://uzp.org.ro/cum-sa-folosim-stresul-ca-factor-de-motivatie/ [Corola-blog/BlogPost/93017_a_94309]
-
ansamblu și rezultatele ei. Stăm bine ca rezultate, ca strofe, suntem în grafic... Am trecut noi peste furtul intelectual al psiho-maleficei maleficei impostoare ”poete” VALI ZĂVOIANU, prezentă pe rețeaua FB și în reviste literare, chiar și în ”Confluențe Românești”, unde vânează idei și versuri ușor de însușit, dar și adepți pentru a ei ” Catedrală de cuvinte”... De cuvinte mincinoase și blasfemitoare,femeia care din ură distructivă a vrut să surpe fundația proiectului și să și-l însușească prin hoție și pastișare
UN PROIECT DE NESTĂVILIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_un_proiect_de_n_romeo_tarhon_1328861260.html [Corola-blog/BlogPost/346737_a_348066]
-
nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cântec părăsit M-ai ocolit pân’ m-ai lovit Ca grindina în seri de vară, Azi sufletul îmi stă să moară De-atâta plâns, de neiubit. În morile ce le-am vânat Răsună acum un cântec trist, Eu nu-l aud, nu mai exist, Doar zbor pe-un cal înaripat, Cu inima în nori și-n vânt, Mai sus de tine, de pământ... Referință Bibliografică: Cântec părăsit / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN
CÂNTEC PĂRĂSIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1474688168.html [Corola-blog/BlogPost/373897_a_375226]
-
dau vești bune despre prietenul dumitale; e la mine acasă, e rău de tot, mai zise el, dar e în afara oricărul pericol...Ai unde-l duce?- o mai întrebă el- trebuie să nu știe nimeni că cei din Ligă sunt vânați ca potârnichile și poate ajunge iar la Jilava!> <Da, am, stau la o mătușă pe Magheru și-o să-l îngrijesc până se vindecă!> <Dacă-i așa, hai la mine acasă să ți-l dau în primire!> Și-au plecat amândoi
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
Strâns-au merinde multă, poame, gemuri Și n-au mai dat pomeni, de Hram, la unii Ce-au năvălit flămânzi și răi ca hunii Să ceară-o bucățică. „De nu, tremur Și mațele se strâng ca niște ghemuri De-ajuns-am să vânăm chiar și lăstunii” ... A doua zi, văzut-au miliarde De harnice furnici cărând pe spate Boabe de grâu, spre Mare, revanșarde ... „Vai, Maică, suntem plini de răutate!”, Strigat-au, flagelându-se cu joarde, Monahii ce au vrut să-și facă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
face tot ce îi stă în putință să o recupereze. Dacă reușește și e lăsat de cioban, o va consuma; e o pradă deja doborâtă. Nu o va consuma dacă e încă vie, căci nimeni nu l-a învățat să vâneze. Încă de mic, își primește hrana deja „vânată”. Rolul ciobanului în deplasarea turmei e foarte important. Fiind dominant, el dă tonul activității: pornește el, pornesc și câinii; se culcă el, se culcă și câinii. De aceea e de dorit ca
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari by https://republica.ro/oameni-c-i-caini-o-poveste-adevarata-despre-nic-te-ciobanec-ti-legendari [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
o recupereze. Dacă reușește și e lăsat de cioban, o va consuma; e o pradă deja doborâtă. Nu o va consuma dacă e încă vie, căci nimeni nu l-a învățat să vâneze. Încă de mic, își primește hrana deja „vânată”. Rolul ciobanului în deplasarea turmei e foarte important. Fiind dominant, el dă tonul activității: pornește el, pornesc și câinii; se culcă el, se culcă și câinii. De aceea e de dorit ca un câine de oi să fie cât mai
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari by https://republica.ro/oameni-c-i-caini-o-poveste-adevarata-despre-nic-te-ciobanec-ti-legendari [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
o limbă a fiarelor, însă înțelegeau și limba oamenilor și se înțelegeau cu aceștia. Unele din aceste creaturi trăiau și la curtea regelui David slujindu-l cu credință în schimbul ocrotirii ce el le-o dădea interzicând ca ei să fie vânați asemea fiarelor. Grupul de călăreți care străbăteau Valea Întunecoasă, situată în partea de miazănoapte a muntelui, erau supuși ai hanului mongol. Misteriosul grup era condus chiar de prințul Tolui, fiul cel mai tânăr și iubit al hanului mongol, Kublai. Tânărul
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
navigare în Antarctica Amundsen a avut-o în 1898 la bordul vasului „Belgica”. Dar la 14 ianuarie 1911, cu vasul “Fram”, el și echipajul său au intrat în Golful Balenelor din Marea Ross și s-a pregătit pentru iarna arctică. Vânau foci și balene pentru hrana lor și a câinilor. Iar doi câini răniți i-au sacrificat drept hrană pentru câinii sănătoși. După ce-au înfipt steagul norvegian la Polul Sud, s-au retras imediat la campusul lor de iarnă, format
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1457355927.html [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
Consumau măduva și carnea macră, iar grăsimea animalului producea energia necesară înfruntării climei ostile subantarctice. * Alt trib de indigeni, denumit Haush, fiind de pe coasta Atlanticului de Sud, pe lângă arcuri și săgeți, foloseau și harpoane pentru prinderea animalelor marine, pescuiau și vânau lupi de mare din canoe. S-a estimat că tribul Haush era puțin numeros: în jur de vreo 500 de indigeni în urmă cu două secole, conform lui Thomas Bridges (1842-98), autorul cărții „The Uttermost Part of the Earth” [Cea
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1457355927.html [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
el. Singura siguranță pe care un om o va avea în această lume este o rezervă de cunoștințe, experiența și capacitatea.” - Henry Ford Cu mii de ani în urmă, în așa numită Epoca de piatră, strămoșii noștri europeni trăiau din vânat sau lucrau pământul. Metalele încă nu fuseseră descoperite, prin urmare, oamenii lucrau folosind unelte de piatră, de unde și-a luat denumirea epoca respectivă. Femeile și bărbații din acea Epocă nu aveau bancnotele și monedele pe care le utilizăm noi în
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Banii_si_viata_vavila_popovici_1386437187.html [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar cu acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau animale care erau vânate, fiindu-le folosite des, pieile și carnea. Pe domeniul Cehu, din care făcea parte și satul Ulmeni, pădurile sunt înscrise în urbarii, la fel ca și cele ale stăpânului. Nenumărate ordonanțe ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la vânat, însă
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de la VICTORIE!” Iată că ne este dat să împărțim azi victoria. Mie îmi revine meritul de a fi avut dreptate atunci când am descoperit o sensibilitate aparte în versurile acestei autoare: “Valentina aleargă pe câmpul poeziei cu exuberanța tinerească, lăsându-se vânată de ispite, dorințe, iluzii, vise - toate frumos îngemănate într-un buchet de versuri line, de o sensibilitate aparte, un mănunchi de versuri fine, care vorbesc de la sine : : « Tot ce scriu, scrie sufletul meu/ Pictând speranțe și vise,/ Într-o lume
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442986090.html [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
sept.1940... În comuna Nușfalău, același județ, un alt masacru în urma căruia au fost uciși 11 români (două femei și nouă bărbați) din satul bihorean Almașul Mare... În localitatea Ip, județul Sălaj, au căzut cele mai multe persoane inocente, 157 de localnici vânați în casele lor, indicate militarilor de către localnici unguri în mijlocul nopții de 13/14 septembrie 1940... La Mureșenii de Câmpie, tragedie în casa preotului român Andrei Bujor: Locotenentul Csordás a trimis în casa preotului Bujor o patrulă de 12 soldați înarmați
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1448405066.html [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
a prea mâncat. Vulpea-n cale îi apare, O-ntreabă ce merinde are. Ea multă hrană-a adunat, Dar, totuși, azi l-a refuzat: „- Nu pot să-ți dau, fiindcă știi, Acasă am și eu copii, Și-apoi, atuncea când vânai, Mereu blănița mi-o doreai!“. A mai trecut pe lângă el Oița creață, cu un miel. Și lor mâncare le-a cerut, Aceștia, însă, n-au avut. Dar iată că apare-n zare Un iepure ce fuge tare. El vede lupul
LUPUL NEAJUTORAT de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1486727023.html [Corola-blog/BlogPost/375403_a_376732]
-
workshop-uri și expoziții foto, dar și un concurs maraton în care atât fotografi profesioniști, cât și amatori pasionați de domeniu își vor putea demonstra telentele și tehnica. Maratonul de expoziții ne prezintă 4 tineri fotografi cu abordări interesante. Hajdu Tamás vânează detaliile surprinzătoare ascunse în ordinarul de zi cu zi și ni le prezintă în cadrul expoziției Greatest clicks. Cinemagraphs aducă la un loc cele mai frumoase fotografii animate create de Alex Gâlmeanu, care ne va dezvălui portretele unor personaje misterioase. Adi
Photo Maraton by http://www.zilesinopti.ro/articole/13832/photo-maraton [Corola-blog/BlogPost/96795_a_98087]
-
plăcute inimii ei: - Vrei cecuri în alb? Vrei să afli acum dacă te voi lăsa sau nu să-mi dai pupicul de noapte bună, poate condiția ascunsă spre a mă plimba cu mașina? Ionel a înțeles-o perfect. Nu o vâna. Îi era chiar dragă și ținea la ea mai mult decât exterioriza. Învățase la oraș că băiatul trebuie „să ceară”. Trecea peste sfiiciunea sa naturală ca să se dovedească „mascul” Mai rămânea doar să se bată cu pumnii-n piept spre
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
comporte în acel mod cu oricare creatură, dar mi-te cu un om! Și ajungi la concluzia că într-adevăr omul este cel care poate inocula semenului frica cea mai puternică, că este în stare să te urmărească, să te vâneze ca pe o pradă pentru care nu are nici un sentiment de milă, de respect, de iubire, ci doar crudul sentiment al distrugerii. Metodele folosite de regimul comunist au inoculat frica pe termen lung, au cronicizat-o cum s-ar spune
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1452787333.html [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
surata care o urma, din precedenta rămăsese amintire în spațiu precum nouă zicerile lui Horațiu ... Sătui șerpii s-au întins la soare lungi cât spațiul unei zile, noaptea ascunși după o galaxie apropiată au ieșit din nou la vânătoare să vâneze o altă surată ... Mereu așa, oră după oră, pe rând, Până când? Până când ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Durerea orei, poezie de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 820, Anul III, 30 martie 2013. Drepturi
DUREREA OREI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 by http://confluente.ro/Durerea_orei_poezie_de_alflo_al_florin_tene_1364630942.html [Corola-blog/BlogPost/345488_a_346817]
-
ținute cât mai departe de decepții prin cântec! Tot de aceea, a scrie despre cântăreți nu înseamnă a descărca cerneala vanitoasă a grămezilor de cuvinte adunate să compună munți de cărți rânduite să pună dale pe cărarea spre faimă forțată, vânată cu orice preț, ca prăzi de colecție și panoplii fructificate cu fructe pădurețe în diplome, medalii, titluri, citări în antologii, dicționare, enciclopedii, apartenență la uniuni și asociații câtă frunză și iarbă, cu marcă pestriță și compromisă! Nu! A scrie despre
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466166856.html [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]