3,641 matches
-
făcea el curte și pe care avea să o ia pînă la urmă. Ioan suporta greu regimul de muncă forțată, se agita, se frămînta pînă cînd, fără să sufle cuiva o vorbă, prin iulie, a evadat. Trei săptămîni l-au vînat jan darmii pe acasă și pe te miri unde, ca, Într-un sfîrșit, să izbutească să-l Înhațe. L-au adus Înapoi la Havas Mezö unde, alături de alți evadați capturați și alți răzvrătiți, a fost atîrnat de stîlp, cu mîinile
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Nicu. ― Tare aș vrea să-l Întâlnesc pe tatăl tău, doctore Gruia. Să depănăm amintiri despre cele trăite Împreună acolo unde de multe ori ne aflam doar noi doi În gura inamicului, care În orice clipită ne putea descoperi și vâna ca pe potârnichi!... “Acum este momentul să pui la cale o Întâlnire cu cei doi cercetași... oameni trecuți prin Purgatoriu. Cât despre asistență, n-ai să ai de ce te plânge” - l-a atenționat gândul de veghe pe Gruia. ― De acest
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dat seama unde suntem, a strigat ― Stoi! Am oprit. În seara aceea, ne-a primit altă familie... Mi-am dat seama că acolo e un fel de „haltă” pentru militarii ruși din lagăr și că aceștia le dădeau voie să vâneze. Așa se explica mâncarea bogată În carne... Somnul din acea noapte a fost pe sponci, fiindcă gândurile Îmi umblau prin cap ca un stol de vrăbii gureșe. În zori, am plecat, și pe la prânz, am ajuns În lagăr. Am tras
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Poți fi liniștită. Te iert. Eu trebuie să plec, ne mai vedem noi! · Eram în mijlocul unei lupte. Îl eliminasem pe porcul de șeful lor. Mă gândeam la visul visat: ca să-mi salvez un prieten din mâinile lor, am început să vânez un cartel de droguri. Și m-au plăcut. Așa că nu mi-a făcut nimic altceva decât să-mi pună bețe-n roate) Vine. Îl văd. Îi împușcă pe toți. Ce vrei în schimb? Un weekend cu tine. Se face. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
se lupte, nebunește, între ele. Deznodământul apare, în egală măsură, cinic și implacabil: singurul supraviețuitor, un bărbat de culoare (Romero are o adevărată apetență pentru tema negrului puternic), este împușcat de autorități, care îl confundă cu unul dintre cadavrele ambulante vânate cu voluptate. Teroarea este informată de elemente opuse în Orient față de Occident. După cum subliniază, într-un interviu publicat în revista Kateigaho International, regizorul fimului Ringu, Hideo Nakata, diferența specifică rezidă în substratul religios al celor două culturi. Astfel, dacă, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de la...toată lumea... -Regret, domnule. Nimic din ceea ce spui nu este adevărat, a încheiat discuția Libelula zburând apoi către stufăriș. Pește-gri a hotărât să facă o verificare a purecilor de baltă capturați de către cei șapte copii ai lui. Astfel, Înotător a vânat doi pureci, Plimbăreț-trei, Visător-trei, Voiajor-patru, Săltărețdoi, Somnoros-trei și Ochiblând -doi. Tatăl familiei a făcut suma și era tare nemulțumit că întreaga familie a prins doar nouăsprezece pureci. -Dragi copii, cu așa pradă nu vom putea supraviețui, zise Pește-gri. Gândiți-vă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să se îndeplinească. O patrulă de libelule a trecut în zbor pe deasupra iazului și peștii s-au speriat. -Nu mai fiți îngrijorați, cu atâta verdeață cât avem pe fundul iazului vom trăi foarte bine multă vreme. Dacă vom mai putea vâna pureci de baltă, bine; dacă nu, avem cu ce ne hrăni. Așa că e timpul să ne liniștim. DOAR OMUL Într-o zi de pe pământ au dispărut Rușinea, Bunul simț, Respectul, Măsura bunului simț și Mama Simțului pentru respect . Stăpânul Universului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
părinți singuri sunt adesea hărțuite, agresate, marginalizate, tocmai pentru că în plan public s-a identificat o anume vulnerabilitate, care decurge din starea lor de singurătate. Femeile respective nu sunt supuse presiunilor de acest tip în cadrul familiei (opresorul lipsește), dar sunt vânate în spațiul public, ca fiind disponibile, ușor de influențat, abordabile. Toate aceste aspecte sunt de fapt dimensiuni ale vieții private, care decurg dintr-un statut aparte: celibatul. Prin faptul că persoana care este celibatară dispune de o mare libertate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Își trase mănușile până la capăt, pe când asculta cu atenție spusele Însoțitorului său. — Prietenul meu Întreabă ce v-a făcut să vă schimbați brusc tabăra sau ideile. — Nu mi-am schimbat tabăra, zise Alatriste. Eu sunt mereu doar de partea mea. Vânez singur. Cel mai tânăr Îl privi câtva timp, gânditor, pe când i se traducea răspunsul acela. Deodată părea matur și cu mai multă autoritate decât camaradul lui. Căpitanul observă că până și Guadalmedina Îi arăta mai mult respect decât celuilalt, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lupii albi se vorbea tot mai rar. Mulți târgoveți și uitaseră. Aveau altă grijă: vulpile; în marginea de miazănoapte a așezării apăruseră o mulțime. Zeci. Peste o sută, socoteau, răbdători, unii. De unde? Speriate, alergând de colo-colo pe zăpada înghețată, erau vânate cu ciomagul, fugărite cu câinii și prinse; cele scăpate se întorceau cuprinse de o spaimă și mai mare. Cineva prorocise lupi albi și când colo!... Târgoveții crăpau de râs! Tăbăcarul nu mai prididea cu argăsitul: femeile se și vedeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Îl priveau în tăcere. „Mă socotiți nebun?” le-a zis. „Dacă mi se va da crezare, în scurtă vreme, zeci de bărbați vor purta căciuli din blană de lup alb! Renunț la jumătate din dreptul meu asupra pieilor! Va fi vânat destul, e o haită mare, poate două la un loc! Aveți prilejul să faceți fapte deosebite!” i-a zgândărit nițel. „Ce-aveți de pierdut? Câteva zile! Mult mai puține decât ați risipit până acum! Este că merită să încercați?” Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
un vis urât. Marele salvator! Dorea, de fapt, să vină sute de lupi, mii. Vânătorul să doboare cât mai mulți, să fie purtat pe umeri. Urcat în balconul Primăriei. Și-ar fi făcut, trimfătoare, o căciulă din blana unui lup vânat de el. Lupii nu au venit nici a treia zi. Oamenii murmurau. Străjile erau obosite și înfrigurate. Jandarmii râdeau de neghiobia tuturor; femeile, rămase cu greul casei - bărbații umblând creanga prin târg -, ocărau în gura mare. „Vânător! Să-l ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
avem promoția "Plătești un loc si merg doi adulți și un copil până la 14 ani", iar tariful la un hotel de 5 stele este de 349 de euro", a mai spus Marius Berca, adăugând că 60-70% din turiștii Christian Tour vânează astfel de pachete turistice, reușind să aibă astfel 3-4 vacanțe pe an.
Vacanță cu un euro pe noapte, cu mic dejun inclus. Vezi ofertele by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78695_a_80020]
-
întregii mașinațiuni, Cășuneanu a primit închisoare cu suspendare, pentru ca i-a denunțat pe ceilalți, aceștia din urmă făcând închisoare. Această poveste cu autodenunțul pare să fie încercarea celor de la RCS & RDS de a cădea la pace cu anchetatorii care oricum vânau Antena 3, Antena 1 și pe oricine din grupul ăsta", a mai afirmat Adrian Ursu. De asemenea, ziaristul Antenei 3 a făcut referire și la spusele președintelui Traian Băsescu care "zicea că cine denunță scapă de pușcărie", a conchis Adrian
Adrian Ursu compară cazul Alexandrescu cu cel al lui Cășuneanu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78697_a_80022]
-
și a corpului." (p. 12) De aceea, ar fi un semn de naivitate dacă i-am bănui pe retori de o deosebită profunzime spirituală. Firile adînci sînt de obicei încuiate, șterse și inexpresive sub unghi histrionic, ducînd lipsă de acea vîna extrovertită fără de care retorica se preschimbă într-o anostă trăncăneală. Și atunci, întorcîndu-ne de la Cicero către lumea contemporană, merită să ne întrebăm de ce oratoria a căzut în desuetudine, îngroșînd rîndurile artelor despre care ne-am obișnuit să vorbim cu acea
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
confesivă a unui paragraf atât de dispus să disocieze: "Critica orală, necesară unei culturi, nu este adevărata critică și are prea puțin comun cu ea, deși - acesta e adevărul - i se declară superioară, o judecă într-un spirit condescendent, îi vânează erorile și râde de ele. Ideea (exagerată) a noii critici (a unui Jean Ricardou, de pildă) on écrit pour apprendre ŕ lire, nu e deloc absurdă. A învăța să citești - în felul cum citește nu oricine, și nu orice spirit
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
predictibil. Raporturile dintre " Poemă" și viață sunt adesea foarte complexe, iar ispitele unor drumuri greșite pentru cititor, destul de mari. De cele mai multe ori autorul trece prin lume cu ochii larg deschiși și cu toate simțurile în stare de alertă pentru a vâna elementele susceptibile să devină hrana poemului. Odată așezat însă la masa de lucru gândurile sale încep să zboare spre viața cea adevărată. Acest continuu balans, perpetua căutare, produc o anxietate artistică și chiar existențială, dar care în nu puține dintre
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
apele Americii Latine. Respectiva ambarcațiune întîlnise temuta „balenă albă" (considerată pe atunci, cu precădere de către americani, cel mai feroce monstru marin, balena era rîvnită, ca trofeu, de aproape toți căpitanii de vas). Giganticul mamifer acvatic -departe de a putea fi vînat de echipaj - a zdrobit pur și simplu fragila corabie, producînd un dezastru absolut. Surprinzător, în urma confruntării, a rămas un supraviețuitor. E vorba despre secundul balenierei, Owen Chase (devenit astfel un posibil prototip pentru Ishmael!) care, un an mai tîrziu, simte
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
dialogului, dînd la o parte tot contextul concret, nu are sorți de izbîndă decît dacă interlocutorii reprezintă niște tipuri umane care sunt exact invers decît le cere televiziunea: adică nu sunt telegenici, nu sunt fast thinkers și nu-și etalează vîna cabotină. Și astfel, ceea ce rămîne dintr-un interviu după ce l-ai golit de coregrafia imaginii reprezintă tocmai substanța lui. Explicația stă în aceea că prea multă informație vizuală dăunează semnificației umane. Excesul de detalii imagistice desființează înțelesul, îmbîcsindu-l cu secvențe
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
Constantin Țoiu Idealismul, Erudițianul îl combate cu ironie. Vine un voinic cu o praștie, și tu, un băetan, tragi în el cu tunul... Scrisul așa e făcut, să vâneze himere. Să exalte virtuțiile. Să propună o lume fictivă. Erudițianul își păstrează punctul de vedere, care e al unui autor scrupulos, suspectând exagerările literare. Cauza relelor - explică - este sub patosul textului poeticesc, - nu-s vremurile, de vină n-au fost
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
Simion), există amorul vocalelor, al consoanelor, al silabelor lui Nichita Stănescu, din care rezultă ceva de tot pur și diafan. Văd poezia lui ca un imens câmp de zăpadă imaculată, peste care un vultur Ťzboară pe spateť; iar umbra lui vânează iepuri înzăpeziți, cărora, după ce le scoate ochii cu câte-un vers bun, le dă drumul." Resuscitat, în Istorie, în ipostază de critic literar, Sorescu e invocat pe temeiul exemplarei sale intuiții de cititor. (Mai are rost să ne mirăm că
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
pleacă toate comentariile, este lipsită de orice sens. Nicodin chiar a fost, spre deosebire de fiul lui I.L. Caragiale, boier de viță veche, trăind pe picior mare și supunându-se ritualurilor obișnuite în clasa lui de obârșie, călărind, bătându-se în duel, vânând ca un veritabil as, un boier modern, în care un contemporan l-a văzut pe Ťcavalerul de industrieť numit de guvern să lichideze o bancă. În privința operei, iarăși nu este vreo asemănare, dacă excludem stilul prețios și somptuos al Lupilor
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
astăzi, în Bucureștiul secolului XXI, Dan Puric și-a asumat rolul delicat al aschimodiei imperiale. Atîta doar că nu are nevoie nici de cocoașă și nici de travestiuri deocheate pentru a spune adevărurile pe care alții le tem și le vînează cu încrîncenare. Nu are nevoie nici măcar de comicăria de altădată. Nu are nevoie decît de arta retorică de a-și propaga emoțiile în masa auditoriului pe care îl are în față. Iar aici se pricepe foarte bine, atît de bine
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
literară", Gabriel Dimisianu are mereu în vedere cartea, realitatea textului, nu persoana autorului. Iar la nivelul cărții, găsește mai profitabil să pună în evidență elementele valoroase, cele care îi aduc un profit cititorului, decât să-și exerseze la nesfârșit sarcasmul vânând imperfecțiunile mai mici sau mai mari. Deloc atras de spumă și jocuri de artificii, Gabriel Dimisianu este un critic de cursă lungă, pe judecata căruia se poate conta la scara istoriei literaturii. Gândirea sa este una a nuanțelor foarte fine
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
Era un stol de lacrimi, de sunet și culoare, De forme neștiute arteziind solemn, Un templu de tăcere, lumină și mirare, Cu inima de piatră și trup mănos de lemn. Ochi fără de odihnă îl devorau în toate, Adulmecându-i urma, vânat de preț regal, Simțindu-l și-n afară, știindu-l și-n cetate, Firav și trainic totuși, ferit dar triumfal. Era din pași și umbră, din a nu fi și-a fire, Statornic în credința pe care o purta, Hlamidă
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7963_a_9288]