37,166 matches
-
sieși amprentă. Este singura amprentă din lume, Feen, care are și linii verticale. Imaginează-ți că, într-o bună zi, cîteva linii din palmele tale își abandonează orizontalitatea, se desprind de la unul din capete și încep să fluture în bătaia vîntului. Imaginează-ți că aceste linii au umbră." Acestea sînt și locurile de trecere dintre cele două cărți, spotul din oglindă pe unde se ajunge la cealaltă suprafață. Căci cele două cărți sînt cele două dimensiuni ale aceluiași univers supraficțional imaginat
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
atât de preocupate de obiectul cercetării încât să considere mediul înconjurător cu totul nedemn de atenție. Experiența ne arată că există însă o sumedenie de intelectuali și savanți care știu cu precizie pe ce lume se află și dincotro bate vântul avantajelor sociale. Nu la ei am să mă refer acum, ci la categoria intelectualilor naivi, gata să înghită, ca pe-o delicatesă, orice trăznaie ieșită din gura cine știe cărui escroc invitat să-și dea cu părerea la televiziune. Mai zilele trecute
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
Cu cărțile pe iarbă, o parodie la parodia lui Cervantes. Personaje urmuziene deșurubate în planul credibilității, cu nume caragialești (Don Mitache, un ,hidalgo" în drum spre Tupilați și bătrînul șofer Anghelache, pe post de scutier), dau piept cu morile de vînt ale absurdului cotidian dintr-un Bugatti 1905. Rabla, surogat de Rosinantă, fusese botezată duios după o Dulcinee la fel de adaptată parabolei, Felicia Imaculata. Pentru a contrazice parcă propria-i notație de jurnal ,Erudiția distruge invenția", autorul face din biblioteca ambulantă care
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
și lungit cu ape de leac. Încă trei volume, apoi, Oglinda femeii (1986), Lumină din lumină (1993) și Cuvinte nou născute (2002), sînt despre cheful de-a migra și de-a ,trece" al elementelor. Despre dansul de funigei suflați în vîntul de miazănoapte, despre pămîntul prefirat cu pîine și descîntat cu vin. Despre călătorii: ,Dar eu m-am dus la regele mort/ privind adînc în ochii lui de rugină/ ascultînd cum ninge peste pămînt, / arătînd orbilor un trup de regină." Între
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul Învățăturii 37” vorbește atât de aripile iubirii cerești, cât și de aripile umanității: „Coboară aripile Iubirii tale, ca să pot călători pe ele ca o egretă! Sfânt vânt, fă-te curent de aer, pe care să ne batem aripile pentru a ajunge la comorile noastre”23. De asemenea, 13 E. R. Goodenough, Jewish Symbols, vol. 8, New York, 1956, p. 41. 14 R. Hackforth, Plato's Phaedrus ..., p. 96-98
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
nu poate. Să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea «aripile de porumbel» ale Duhului Sfânt, astfel ca să putem zbura la El și să găsim odihnă și ca El să separe și să îndepărteze de trupul și sufletul nostru un vânt așa rău, anume păcatul însuși, care locuiește în membrele sufletului și trupului nostru”33. Prin urmare, rezultatul zborului nu este intrarea în comuniunea cu Dumnezeu, ci îndepărtarea „vântului rău al păcatului”, care este vizibil în trup. Acest deziderat, după cum s-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
El să separe și să îndepărteze de trupul și sufletul nostru un vânt așa rău, anume păcatul însuși, care locuiește în membrele sufletului și trupului nostru”33. Prin urmare, rezultatul zborului nu este intrarea în comuniunea cu Dumnezeu, ci îndepărtarea „vântului rău al păcatului”, care este vizibil în trup. Acest deziderat, după cum s-a notat anterior, poate fi pus în acțiune de rugăciune. Această rugăciune este îndreptată de Duh, iar sufletul este transformat prin har: „precum picioarele păsărilor sunt aripile, tot
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
divinul, care, în perspectiva Sfântului Macarie, apare prin lucrarea harului/Duhului și a sufletului. „Aerul Divinității” este activitatea sau lucrarea Duhului Sfânt. O înțelegere similară poate fi regăsită la Sfântul Efrem, care consideră că Duhul este „curentul de aer” sau „Vântul Sfânt” care furnizează ascensiunea la bătaia aripilor sufletului. Astfel, această imagine poetică siriană a Duhului sub forma unui vânt este preluată de 33 Collection II, 2.3. 34 Ibidem, 1.9. 35 Collection I, 44.5. 36 Collection II, 30
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
lucrarea Duhului Sfânt. O înțelegere similară poate fi regăsită la Sfântul Efrem, care consideră că Duhul este „curentul de aer” sau „Vântul Sfânt” care furnizează ascensiunea la bătaia aripilor sufletului. Astfel, această imagine poetică siriană a Duhului sub forma unui vânt este preluată de 33 Collection II, 2.3. 34 Ibidem, 1.9. 35 Collection I, 44.5. 36 Collection II, 30.6. 37 Collection I, 14.23. 38 Collection II, 47.2.; 2.3. 39 Collection I, 11.1.2
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
carte, Prințul ceții, obținînd Premiul Edebé în 1993. I-au urmat Palatul de la miazănoapte, Lumini de septembrie și Marina. În momentul de față, lucrează ca scenarist la Los Angeles. Colaborează asiduu la revistele La Vanguardia și El País. Romanul Umbra vîntului, prin care se desparte de literatura juvenilă, a figurat ca finalist la Premiul pentru roman Fernando Lara (2001) și la Premiul Llibreter (2002) și a fost desemnată cea mai bună carte a anului 2002 de cititorii revistei La Vanguardia. Bestseller
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
se desparte de literatura juvenilă, a figurat ca finalist la Premiul pentru roman Fernando Lara (2001) și la Premiul Llibreter (2002) și a fost desemnată cea mai bună carte a anului 2002 de cititorii revistei La Vanguardia. Bestseller internațional, Umbra vîntului a cunoscut peste douăzeci de ediții în Spania, unde a depășit un milion de exemplare vîndute, și a fost tradus în cincizeci de țări. În anul 2004 a fost distins, în Franța, cu Prix du Meilleur Livre Etranger. Publicăm în
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
aduse de oameni care au ținut să le ferească de părăsire, de indiferență sau de dispariție. Potrivit tradiției, cine intră pentru prima oară trebuie să adopte o carte și, dintre miile de tomuri prezente, Daniel se simte atras de Umbra vîntului de Julián Carax, un roman misterios, pe care, ajuns acasă, îl citește în aceeași noapte dintr-o suflare. Începînd chiar dintr-a doua zi, o mulțime de oameni își doresc să pună mîna pe cartea cu pricina, pînă atunci lăsată
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
salva cartea de anumite persoane. În același timp, el se lansează în cercetarea amănunțită a biografiei autorului, cel puțin la fel de enigmatică și de stranie ca și romanele sale. Roman de suspans, roman istoric, roman de groază și de dragoste, Umbra vîntului este și o meditație profundă pe seama destinului și a reflexului acestuia în opera de artă, între peren și efemer. În luna octombrie a anului 1914, un artefact pe care mulți îl luară drept un cavou ambulant se opri, într-o
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
e sete/ Din nou roua-n tăpșane de lobodă să-ngîni?/ Îți place iarăși bruma topită-ncet pe case/ Loiale-n care sînul femeilor e sfînt?/ Hai să luăm o lungă vacanță de mătase/ Cu păpădii suflate de-obraji rotunzi în vînt,/ Să ne încînte raza căzută-n magazie/ Pe-un vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul cel bălai/ Îmbrobonat de-ardoarea de
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
totuși mai complex. Deși, din 1993 încoace, cele zece volume de versuri, două de proză și restul participărilor la antologii și partuze generaționiste par să ne confirme teoria, indicând o suspectă profuziune, o împrăștiere a sămânței în toate cele patru vânturi, gheizerul liric despre care vorbea, la debutul poetului, Gheorghe Grigurcu nu a secat. Mai mult decât atât, cel mai proaspăt volum, Burta înstelată, se înscrie pe linia condensării și focalizării tematice, precum mai vechile O noapte cu patria și Româna
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi putut încrusta pe ușa de intrare în atelier (muzeu). Trebuie să înțelegi ce citești, scria Costin în prefață la Viiața lumii, ,că a ceti și a nu înțelege ieste a vântura vântul". Cantemir solicita cititorului să-i recepteze romanul ,cu voioasă simpatie", deci cu aderență consimțit la ideile textului nu lipsit de dificultăți stilistice. ,Ascultați și auziți", noima predicii, striga din amvon Antim Ivireanul. Și nu sunt singurii noștri scriitori alarmați de
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
consolarea cu tot mai puțin, după avântul către tot mai mult(e). Astfel că proza aceasta are o anumită vârstă la figurat, în sensul maturității estetice, dar și la propriu, prin biologia personajelor. Ele sunt îmbătrânite înainte de vreme, arse de vântul sălbatic al epocii (lumea veche, interbelică, așezată a fost distrusă și în prezentul narativ vedem doar resturile ei calcinate); și, totodată, măcinate interior de uriașa decepție ce a survenit entuziasmului inițial. Dat fiind că scriitorul avea, la data instalării comunismului
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
să zic, nu mi s-a părut lung. Pentru că durata cadrelor se repară prin adâncimea planului. În majoritatea cadrelor, acțiunea se petrece pe două planuri, cel prim plus fundalul, așa că lungimea unui cadru nu mai e doar o regulă în vânt, ci o necesitate, pentru ca spectatorul să aibă vreme să se acomodeze și să prindă ambele acțiuni. Mai mult, Cristi Puiu introduce o altă inovație prin omisiune: filmul nu are plan/contraplan (aici regizorul român e de acord cu Godard, care
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
teatru, a cărui existență temporală e acum și aici - ne invită la un exercițiu comun: să ne imaginăm că ținem în mâna dreaptă o lumânare, pe care o aprindem cu bricheta din mâna stângă. În mișcare apoi, protejăm lumânarea de vânt, iar dacă s-a stins o aprindem de la cel de alături. Atenția ne e tot timpul în relația cu flacăra, ca ea să rămână vie, vie cât mai mult timp. Luni e ziua liberă a teatrului. Andrei Șerban s-a
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
derulează clipe de glorie din trecut ce fac și mai amară durerea prezentă. Odysseus își dorește să fi căzut în luptele de la Troia, înconjurat și cinstit de frații săi de arme, decît să sfîrșească neștiut în vîltoarea apelor: ,...vine-alergînd vijelia -/ Vînturi din zări, pretutindeni: curat mi-am aflat eu pierzarea!/ O, fericiți de trei ori sunt Danaii, de patru ori încă,/ Cei ce pieriră la Troia, Atrizilor voia-mplinind-o!/ O, de muream și eu însumi atuncea, cu soarta-mplinită,/ ș...ț Aș fi
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
despre sălbăticia vieții - a propriei mele vieți. Nu-mi doresc aplauze și nu sufăr că nu le obțin." Livius Ciocârlie spune, la un moment dat, că e "un Don Quijote al morții" care crede "în ireductibilitatea ei ca în morile de vînt". Kafka îl interpretează undeva pe Don Quijote ca fiind fantasma unui Sancho Panza prea laș, prea introvertit, prea timorat să-și asume propriii demoni livrești. La fel și eu, aș spune că Livius Ciocârlie e, deocamdată, un Sancho Panza al bătrîneții
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
un duh umanist, fără partizanatele înguste atît de răspîndite în mediul "sarabandei valahe". Perspectiva se pierde în zările stenice ale psihologiei comunitare: "Simt nevoia să am rădăcinile natale sub picioare, iarba, chiar nămoalele, pe tălpi, să ascult murmurul apei, șuieratul vîntului în plopi, nuci și arini. Osemintele mele vor zace, acolo, alături de înaintași. Am avut senzația veșniciei și ceea ce numesc filosofii - cu un termen impropriu - a organicității". în numele acestei "organicități" dezacordurile sînt însă tăioase, implacabile. Odată constatate dereglările comportamentale, malformațiile morale
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
nu-l mai recunosc. De bătrânețe, multisecular, prăpădit cum e, primăria l-a proptit în niște cârje de fier verzi vopsite, cu crengile groase strânse și ele în vreo cinci-șase chingi zdravene, tot de fier, să nu fie doborâte de vânt. Richard zice: un Dinozaur, închingat. în carnet, notez pe furiș: Balaur! însoțitorul meu udă, șterge de zor cu deștiul praful așternut pe soclul bustului și mă anunță: sculptor I. Mateescu, turnătoria V. Rășcanu. Sub ochii noștri, un strat de Nu-mă-uita
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
altceva aș fi avut de făcut? Nu simțeam nici un fel de oboseală, nu înțelegeam de unde sentimentul de spaimă învăluitoare, ce mă copleșea. Poate unde un cer de cea mai deplină transparență nu adăpostea nici o stea, poate unde nici o pală de vânt nu se alcătuia, poate unde... Atunci m-am deșteptat, cu gândul de a da pe gât o dușcă de apă din termos. Cum nu-i simții gustul răcoritor, înțelesei că intrasem în sfera altui vis, pentru o fracțiune de secundă
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
să povestească, așa cum le povestești unor copii, binevoitor, de-a dreptul emoționat, gingaș și puternic bine dispus totodată. Aventuri de tot felul, întâmplări extraordinare trăite de marinari pe mările Nordului. Duhuri ale mării răsăreau din aburii de ceață ai mării, vânturi, furtuni, glasurile unor lumi îndepărtate se făceau auzite, mari păsări de apă aproape atingeau catargele cu aripile, dar niciodată complet, apoi mase de negură năvăleau pe cer, luna plină poposea într-un golf al oceanului de nori, iar o umbră
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]